PISHCÁ pishc vb. I. 1. Tranz. A prinde cu degetele pielea sau carnea cuiva ridicando sau strangando shi producand o senzatzie dureroasa; a ciupi. ♦ A apuca cu degetele coardele unor instrumente muzicale ridicandule putzin shi dandule drumul pentru a le face sa vibreze. 2. Tranz. A rupe sau a taia cate putzin din ceva. ♦ (Fam.) A se alege cu ceva. ♦ (Fam.) A fura cate putzin pe nesimtzite; a ciupi a shterpeli. 3. Tranz. (Despre insecte) A intzepa a mushca. ◊ Expr. K (shi) cum (sau cat) tear pishca un purice = foarte putzin aproape deloc. ♦ (Despre animale shi pasari) A apuca cu dintzii cu ciocul fara a rani; p. ext. a manca. 4. Tranz. shi intranz. (Despre vant frig etc.) A provoca o senzatzie neplacuta dureroasa a intzepa a arde. ♦ Tranz. (Despre bruma ger etc.) A strica a vatama (partzial) frunzele sau fructele plantelor. 5. Tranz. (Despre bauturi alcoolice condimente sau mancaruri condimentate) A provoca o senzatzie de arsura de usturime de intzepatura; a ustura. 6. Tranz. (Glumetz) A lovi a atinge ushor a shfichiui pe cineva; p. ext. a bate. ♦ Fig. A intzepa cu vorba; a tachina a shfichiui. 7. Refl. (Reg.; despre Luna shi lumina ei) A incepe sa scada sa descreasca. Et. nec.