PADÚRE paduri s. f. Intindere mare de teren acoperita de copaci; multzime densa de copaci crescutzi in stare salbatica in care predomina una sau mai multe specii pe langa care se mai afla arbushti plante erbacee mushchi etc. precum shi diferite specii de animale. ◊ Loc. adj. Din sau de (la) padure = a) (despre plante shi animale) salbatic; b) fig. (despre oameni) fara maniere necioplit necivilizat. ◊ Expr. Parca ar fi nascut (sau crescut) in padure se spune despre o persoana cu o comportare urata lipsita de educatzie. A cara lemne in padure = a face un lucru inutil. ♦ Fig. (Urmat de determinari) Gramada mare de obiecte de acelashi fel (de obicei in pozitzie verticala) care acopera o suprafatza. Lat. padule.

padure sf [At: (a. 1560) GCR I 4/40 / Pl: ~ri / E: ml padule cf palus udis] 1 Intindere mare de teren acoperita de arbori. 2 Ansamblu al arborilor care cresc intro stransa dependentza pe aceasta suprafatza de teren. 3 Arbori care fac parte din acest ansamblu impreuna cu numeroase specii de plante mushchi ciuperci ierburi arbushti etc. shi de animale care cresc aici Si: codru (inv) padurarie (4). 4 (Reg; is) ~ neagra Padure de brad. 5 (Mtp; ias) TZinut indepartat shi pustiu. 6 (D. plante shi animale; ioc „domestic”; ila) De (la) ~ Salbatic. 7 (Ial) Care parca a crescut in padure (1). 8 (Ial; pex) Deprins cu padurea (1). 9 (Ial; d. oameni) Fara maniere civilizate. 10 (Plu; ilav) La ~! La dreapta! 11 (Ie) (A fi) butuc de ~ sau parca ar fi nascut (sau crescut) in ~ Se spune despre un om a carui comportare denota lipsa de educatzie. 12 (Ie) Ciuha buha din ~ Se spune despre o femeie neingrijita. 13 (Ie) A fura k in (sau intro) ~ sau a fura k in ~a Vlasiei A fura mult shi cu indrazneala fara nici o teama Si: a fura k in codru a jefui a prada. 14 (Ie) A cara lemne in ~ A face un lucru de prisos. 15 (Fig; udp „de”) Cantitate mare sau multzime nesfarshita de obiecte sau de fiintze de acelashi fel aflate de obicei in pozitzie verticala. 16 (Fig; udp „de”) Intins shi des. 18^[1] (Inv) Deal mare sau munte paduros.

PADÚRE paduri s. f. Intindere mare de teren acoperita de copaci; multzime densa de copaci crescutzi in stare salbatica in care predomina una sau mai multe specii pe langa care se mai afla arbushti plante erbacee mushchi etc. precum shi diferite specii de animale. ◊ Loc. adj. Din sau de (la) padure = a) (despre plante shi animale) salbatice; b) fig. (despre oameni) fara maniere necioplit necivilizat. ◊ Expr. Parca ar fi nascut (sau crescut) in padure se spune despre o persoana cu o comportare urata lipsita de educatzie. A cara lemne in padure = a face un lucru inutil. ♦ Fig. (Urmat de determinari) Gramada mare de obiecte de acelashi fel (de obicei in pozitzie verticala) care acopera o suprafatza. Lat. padule.

PADÚRE paduri s. f. (Uneori urmat de determinari introduse prin prep. «de» shi aratind soiul copacilor) Multzime deasa de copaci crescutzi de obicei in stare salbatica pe o suprafatza mare de teren. Padurea de fagi se ispravea shi marginea ei cotea pe vai. SADOVEANU O. VII 57. Frumoasa eshti padurea mea Cind umbrai inca rara SHi printre crengi adieabia Un vint de primavara. TOPIRCEANU P. 119. Pe sub marginea padurii Boii pasc pe linga car; Din padure geme rar Zgomotul sacurii. COSHBUC P. I 262. Ei zboaro vijelie trec ape far’ de vad... Naintea lor se mishca padurile de brad. EMINESCU O. I 98. Nu e padure fara uscaturi (= orice colectivitate are shi unele elemente rele in sinul ei). ◊ Loc. adj. (Despre persoane) Din (sau de la) padure = fara maniere necioplit necivilizat. Ceare sa creada lumea?... Desigur k e vreun neam deal nostru care il tzinem ascuns. Un neam de la padure. PETRESCU C. V. 98. ◊ Expr. A cara lemne la padure = a face un lucru de prisos; a cara apa la putz v. putz. A vinde pielea ursului din padure v. vinde. ♦ Totalitatea copacilor de pe un teren. A taiat padurea. ▭ Doi muntzi ce sint impodobitzi din fire cu felurimi de paduri. GOLESCU I. 144. ◊ Expr. Mamapadurii v. mama. ◊ Fig. Caii veneau la pas cu parul stralucitor piepturi linga piepturi shi stufarish de picioare fine padure de gituri incordate. DUMITRIU N. 113. SHi Apusul ishi impinse toate neamurilencoace... Se mishcau ingrozitoare k paduri de lanci shi sabii Tremura inspaimintata marea deale lor corabii! EMINESCU O. I 147.

PADÚRE ~i f. 1) Multzime de copaci care acopera compact o intindere relativ mare de pamant. ~ de salcami. ~ de pini. 2) Suprafatza de teren care creshte o astfel de multzime de copaci. ◊ ~ virgina padure neexplorata. ~livada padure de copaci shi arbushti care furnizeaza material de constructzie shi materie prima pentru industria alimentara. ~parc masiv silvic din zona verde a unui orash destinat odihnei oamenilor. De ~ care traieshte sau creshte in padure. Din ~ a) salbatic; b) grosolan; necioplit. A fi crescut in ~ a) a fi needucat; b) a fi inapoiat. A cara lemne in (sau la) ~ a face un lucru inutil. Nu este ~ fara uscaturi nu exista colectivitate fara elemente criticabile in sanul ei. 2) fig. (urmat de determinari) Multzime omogena shi compacta de obiecte in pozitzie verticala. O ~ de maini sa ridicat in clasa. [G.D. padurii] /<lat. padule

padure f. 1. intindere mare de pamant plantata cu arbori: branishte bunget codru dumbrava salha; 2. totalitatea arborilor ce acoper o padure; 3. fig. reunire numeroasa de obiecte in forma verticala: se mishcau ingrozitoare k paduri de lanci shi sabii EM. [Lat. vulg. PADULEM metateza din PALUDEM balta apoi balta cu trestii sau paduroasa de unde sensul generalizat (v. lunca)].

Padure f. numele regiunii paduroase la S. de Muresh.

padúre f. (lat. padulem ild. palúdem ac. d. palus balta mlashtina; it. padúle mlashtina sard. l. paule. V. palustru). Mare intindere de pamint acoperita de arborĭ. Fig. Mare numar de lucrurĭ verticale: o padure de catarge de baĭonete. A taĭa padurea a taĭa arboriĭ. A te trezi in padure a ataca a fura k cum aĭ fi in padure k hotziĭ de codru. V. codru cring cuhalm dumbrava lunca bunget branishte sihla zavoĭ.

padúrepárc s. f. Padure amenajata k un parc ◊ „In orashul Iashi pe o suprafatza de 20 hectare teren degradat sa amenajat o padureparc.” Sc. 16 VII 61 p. 2. ◊ „In padureaparc «Lunca Jiului» din municipiul Craiova au inflorit cateva palcuri de porumbari.” R.l. 15 XI 76 p. 5 (din padure + parc)

PadureaNeagra (Muntzii) f. sau Schwarzwald lantz de muntzi lung de 200 km. in marele ducat de Baden shi in Wurtemberg.

Turingia f. o tzara in Germania ce coprinde micile ducate de Saxa; 2. (Padurea) lantz de muntzi in aceleashi ducate (Turingian).

padúre s. f. g.d. art. padúrii; pl. padúri

padúre s. f. g.d. art. padúrii; pl. padúri

!crindepadúre (planta) s. m. pl. crinidepadúre

!cucútadepadúre (planta) s. f. g.d. art. cucúteidepadúre; pl. cucútedepadúre

!paineapadúrii (planta) s. f. art. g.d. art. painiipắdurii

crin de padúre s. m. + prep. + s. f.

cucútadepadúre s. f.

paineapadúrii s. f.

rasulpadúrii (pasare) s. m.

PADÚRE s. (SILV.) codru (rar) silva (inv.) padurarie. (Animalele din ~.)

PADURE s. (SILV.) codru (rar) silva (inv.) padurarie. (Animalele din ~.)

CARULPADÚRILOR s. v. arnica podbaldemunte.

CUCURUZDEPADÚRE s. v. mamapadurii.

DEDITZEIDEPADÚRE s. pl. v. oitza.

FATAPADÚRII s. v. mamapadurii.

LUMINADEPADÚRE s. v. licurici.

MACRISH DE PADÚRE s. v. macrish.

PASTRAVDEPADÚRE s. v. rashcov.

PAINEAPADÚRII s. v. rashcov.

PORC DE PADÚRE s. v. mistretz porc mistretz porc salbatic.

RANDUNICADEPADÚRE s. v. drepnea

SALVIE DE PADÚRE s. v. coadavacii jale.

SUSAIDEPADÚRE s. v. talharea.

carulpadurilor s. v. ARNICA. PODBALDEMUNTE.

cucuruzdepadure s. v. MAMAPADURII.

deditzeidepadure s. pl. v. OITZA.

fatapadurii s. v. MAMAPADURII.

luminadepadure s. v. LICURICI.

mureapadurilor s. v. MAMAPADURII.

napiporceshtidepadure s. pl. v. FLUIERATOARE.

pastravdepadure s. v. RISHCOV.

piineapadurii s. v. RISHCOV.

porc de padure s. v. MISTRETZ. PORC MISTRETZ. PORC SALBATIC.

rindunicadepadure s. v. DREPNEA.

salvie de padure s. v. COADAVACII. JALE.

suratadinpadure s. v. MAMAPADURII.

susaidepadure s. v. TILHAREA.

vilvapadurii s. v. MAMAPADURII.

padúre (padúri) s. f. Teren cu arbori codru. Mr. padure megl. paduri (toponim). Lat. padulem in loc de paludem (Diez II 51; Schuchardt Vok. I 29; Pushcariu 1243; CandreaDens. 1306; REW 6183) cf. alb. pülj (Philippide II 650) tosc. padule v. sard. padule v. sp. arag. v. port. paúl (Garcia de Diego Bol. Acad. Esp. VII 259; Corominas III 695) basc. padura „mlashtina”; cf. P. Aebischer Homenatje Rubioy Lluch I 16174. Originea anterioara indoeurop. (Lahovary 339) este fantastica. Der. padurar s. m. (gornic); padurarie s. f. (ocupatzia padurarului; administratzie silvica); padurarit s. n. (ocupatzia padurarului; impozit pe paduri); paduratic adj. (paduros impadurit); padurean s. m. (locuitor al padurii); paduretz adj. (de padure; salbatic); padurice s. f. (padure mica); paduros adj. (acoperit cu padure impadurit) care REW 6183 il duce pina la lat. paludosus fara sa fie nevoie; impaduri vb. (a planta o padure); despaduri vb. (a taia o padure).

PADURE. Subst. Padure silva (rar); padure de foioase; padure de rashinoase. Padure virgina padure seculara codru secular. Padure tropicala; padure subtropicala; taiga; jungla. Padurice (dim.) padurea paduritza padurishte (rar) selba (rar) shleau dumbrava dumbravioara (dim.) dumbravitza berc (reg.) cring cringuletz (dim.) cringushor zavoi lunca lunculitza (dim.) luncutza; codru codruletz (dim.) codrutz. Desish bunget (reg.) sihla smida smidarie hatzish huceag (reg.) huci (reg.) tufish tufarie tufarish halaciuga (reg.) sturichish (reg.). Arboret. Boschet. Branishte opritura (reg.). Parc parc dendrologic plantatzie. Afinish; alunet alunish; arinish arinishte; bradet bradish bradinish (rar) bradatzel (rar); calinet (rar); carpinet carpinish; cetinish; faget fagetzel (dim. pop.); frasinet; gorunet gorunish gorunishte; jirishte (rar); jnepenish (rar); mestecanish; molidish; paltinish; ploparie plopish; rachitish; salcinish salcish; stejarish stejarishte (pop.). Dendrologie dendrografie; silvicultura padurarie (inv.). Silvicultor silvic. Padurar gornic (reg.). Adj. Paduros impadurit silvestru. Dendrologic dendrografic; silvic. Vb. A impaduri a despaduri. V. arbori arbushti.

padúre paduri s.f. In expr. padure surda = padure batrana tacuta linishtita unde itzi tziuie urechile de linishte. „Padure situata departe de sat de unde nu se poate auzi cantatul cocoshului” (Biltziu 2001). „SHtii cum i padurea surda? Padure mare. Nu auz’ fereasca Dumnezo numan ceri shin pamant. SHi erai cam sparieta k umbla pacolo lupi” (Biltziu 2001: 225; Onceshti). Lat. padule metateza din paludem < palus „balta mlashtina” (SHaineanu Scriban; Diez Pushcariu CDDE cf. DER; DEX MDA).

PADÚRE (lat. padulem) s. f. Ecosistem sau complex de ecosisteme in care predomina una sau mai multe specii lemnoase alaturi de plante erbacee mushchi etc. shi in care traiesc diferite specii de animale: p. constituie biomuri majore. Resturile organice (crengi frunze etc.) constituie patura moarta a p. sau litiera. Dupa natura lor p. pot fi naturale (aparute spontan) shi cultivate (prin plantarea puietzilor de arbori crescutzi in pepiniere). Caracteristicile p. difera in functzie de conditziile climatice. In zona temperata p. sunt adaptate la un regim climatic cu precipitatzii suficiente sau abundente shi shi temperaturi moderate; aici predomina foioasele cu frunze cazatoare (stejar gorun carpen frasin artzar ulm fag etc.) k in regiunile temperate din Europa Asia shi America de Nord sau alteori predomina specii sempervirescente cu frunza lata (fagul austral sau Nothofagus din Chile). In p. din zona boreala domina coniferele sempervirescente (ex. taigaua). In zonele tropicale se intalnesc p. tropicale umede (in ariile cu precipitatzii abundente) shi regulate p. musonice in SE Asiei (unde perioadele cu ploi abundente alterneaza cu cele secetoase) p. cu adaptari xeromorfe k in SV Americii de Nord SV Africii unele regiuni ale Americii Centrale shi de Sud shi in Australia (cu precipitatzii sporadice) unde predomina arborii scunzi spinoshi prin care treptat se face trecerea spre savana shi semideshert. Pe glob p. ocupa c. 30% din suprafatza uscatului; in Romania ele se intind pe c. 27% din suprafatza totala a tzarii. P. este unul dintre factorii care asigura mentzinerea echilibrului la nivel local regional shi chiar planetar; are un rol important de protectzie a solului impotriva eroziunii de moderator climatic; contribuie la regularizarea scurgerii shi la purificarea aerului. Preia mari cantitatzi de dioxid de carbon din atmosfera eliberand in schimb oxigen. ◊ P. tropicala umeda (sau ecuatoriala) = biom terestru major alcatuit predominant din arbori din zona ecuatoriala (bazinul Amazonului V Africii Asia de SE); aici predomina speciile sempervirescente cu frunze late de inaltzimi variate. Stratul erbaceu este slab reprezentat abundente fiind lianele shi epifitele. Exploatarea neratzionala a p. ecuatoriale a dus shi va duce in continuare la reducerea biodiversitatzii shi la amplificarea efectului de sera. ◊ P. parc = p. alcatuita din palcuri de de arbori alternand cu vegetatzie ierboasa bine dezvoltata; se intalneshte indeosebi in Africa la trecerea de la padurea tropicala la savana. ◊ P. galerie = p. care margineshte malurile raurilor prelunginduse mult in zona de savana. ◊ P. de ceatza = p. care se formeaza pe versantzii muntzilor unde aerul este suprasaturat de vapori de apa datorita stagnarii indelungate a norilor la nivelul respectiv (ex.: pe versantul dinspre Oc. Pacific al muntzilor din America de Nord Centrala shi partea de N a Americii de Sud).

FILIPESHTII DE PADURE com. in jud. Prahova; 10.577 loc. (1995). Expl. de lignit shi petrol. Termocentrala. Constr. shi reparatzii de utilaj minier. Prelucr. fructelor. Castru roman (sec. 2). Biserica (1688) pictata de Parvu Mutu (1692).

IN SILVAM NON LIGNA FERAS (lat.) sa nu duci lemne in padure Horatziu „Satirae” I 10 34.

PADUREA BOEMIEI (ČESKÝ LES sau BÖHMERWALD) masiv muntos situat la granitza Cehiei cu Germania. Lungime: c. 200 km; alt. max.: 1.015 m (vf. Grosser Arber). Alcatuit din granite gnaisuri shi shisturi cristaline. Expl. forestiere.

PADUREA CRAIULUI Muntzii ~ culme muntoase in NV Mtzilor Apuseni orientata NVSE marginita de depr. VadBorod (in N) shi depr. Beiush (in S) alcatuita din calcare mezozoice shi roci vulcanice neogene. Alt. max.: 1.015 m (vf. Hordincusha). Nod hidrografic. Depozitele calcaroase mezozoice au dat nashtere unui relief carstic (peshterile Vadu Crishului Meziad Vantului). Expl. de bauxita (Zece Hotare Roshia). Turism.

PADUREA DE PIATRA (SHI LIN) formatziuni stancoase izolate sau grupate sub forma unor piloni inaltzi de c. 30 m situate intro regiune carstica din S Chinei (prov. Yunnan) la c. 120 km SE de orashul Kumming. Este una dintre cele mai spectaculoase „paduri de piatra” extinsa pe c. 260 km² care a luat nashtere in urma actziunii erozive a apelor din precipitatzii asupra rocilor carstice stancile rezultate capatand forme ciudate cum sunt leul uriash bivolul rinocerul pasarea Phoenix sh.a. Este cea mai mare shi cea mai spectaculoasa padure de piatra de pe Glob. Turism.

PADUREA NEAGRA (SCHWARTZ WALD) muntzi in SV Germaniei separatzi de mtzii Vosgi prin grabenul Rinului formatzi din gnaisuri granite shi gresii. Alt. max.: 1.493 m (vf. Feldberg). In N au aspect de podish in centru sunt larg valuritzi cu varfuri rotunjite iar in S sunt mai inaltzi shi fragmentatzi. De aici izv. Dunarea prin paraiele Brigach shi Breg. Bine impaduritzi. Pastorit. Turism. Industria sticlariei are o veche traditzie.

PADUREA PIETRIFICATA (PETRIFIED FOREST) padure fosilizata in timpurile geologice cu arbori pietrificatzi situata in SV S.U.A. (Arizona) in partea de SE a Deshertului Pictat (Painted Desert) la c. 320 km NE de orashul Phoenix; 381 km² (cea mai mare padure pietrificata declarata monument natzional in 1906 shi parc natzional in 1962). In urma cu c. 170 mil. de ani in aceasta zona exista o campie mlashtinoasa in care torentzii aduceau un numar mare de arbori prabushitzi care in conditzii normale ar fi trebuit sa se transforme dea lungul erelor geologice in carbune dar datorita prezentzei in cantitatzi mari a oxidului de siliciu care a impregnat lemnul acesta sa pietrificat.

SANGEORGIU DE PADURE orash in jud. Muresh situat in pod. Tarnavelor in zona de confl. a raului Cushmed cu Tarnava Mica; 6.635 loc. (2005). Statzie de c. f. Expl. de gaze naturale. Expl. shi prelucr. lemnului. Centru de confectzionare a obiectelor impletite din paie. In arealul orashului pe vatra fostului sat Bezidu Nou a fost realizat (19841986) un lac de acumulare. Aici se afla un arboret ocrotit in care se remarca un conifer din fam. cupresacee originar din America de N. Chamaecyparis lawsoniana. Pe terit. orashului S. de P. a fost descoperit un depozit de bronzuri datand din prima Epoca a fierului iar in perimetrul satului Bezid vestigiile unei ashezari din sec. 4 in care sau gasit vase din sticla o fructiera un pieptene de os sh.a. S. de P. apare mentzionat documentar in 1333. Declarat orash la 22 oct. 2003. Biserica din sec. 14 (azi biserica reformata) in stil gotic renovata in 1760 shi 1935 precum shi un castel (1809) in stil neoclasic.

SEACA DE PADURE com. im jud. Dolj situata in SE piem. Balacitzei pe raul Brabova; 1.323 loc. (2005). In satul S. de P. atestat documentar in 1535 cu numele de Silishtea Seaca se afla biserica Sfintzii Imparatzi Constantin shi Elena (18891891) shi biserica de lemn Sf. Ioan Botezatorul (1854 reparata in 1890).

SEMISEMPERVIRESCÉNT adj. Padure s. tip de padure din regiunile tropicale cu un sezon secetos nu prea lung shi cu o cantitate anuala de precipitzatzii destul de ridicata (de obicei in climat musonic); arborii mai inaltzi ishi pierd frunzele in sezonul uscat in timp ce arborii mai scunzi shi arbushtii sunt sempervirescentzi.

Clematis vitalba L. « Curpen de padure ». Specie care infloreshte vara. Flori (cca 2 cm diametru) albe parfumate (corola lipseshte numeroase stamine caliciul cu 4 sepale petaloide oblonge) in panicule terminale shi axilare. Fructe formate din numeroase achene plumoase. Frunze glabre penate cu 5 foliole ovatlanceolate mai rar ovate cu virf ascutzit margini ushor lobate sau dintzate. cu petziol care se modifica in circel. Planta urcatoare (cca 95 m inaltzime).

LATHRAEA L. MAMA PADURII fam. Scrophulariaceae. Gen originar din Europa Asia in paduri umede parazite pe planta lemnoase 5 specii. Flori (caliciul 4fidat lobii latzi campanulat cilindrul corolei drept cu buze erecte buza inferioara cu 3 lobi mai scurta decit cea superioara care este lata zdrentzuita sau in forma de coif 4 stamine) albe galbene albastrui roshii in raceme unilaterale pendente. Tulpina scvamoasa ramificata la baza. Rizom ramificat invelit cu scvamele carnoase albe.

a nu vedea padurea din cauza / din pricina copacilor expr. a da o importantza exagerata detaliilor in detrimentul ansamblului.

a vinde peshtele din balta / pielea ursului din padure expr. 1. a promite un lucru care nul ai. 2. a face planuri in legatura cu un lucru care inca nutzi apartzine.