NÓTA note s. f. 1. Insemnare inregistrare in scris a unei observatzii referitoare la o anumita chestiune; text scris care contzine o scurta insemnare un comentariu. ◊ Expr. A lua nota (de ceva) = a lua cunoshtintza (de ceva); a tzine seama (de ceva) a retzine (ceva). ♦ (La pl.) Notitze (luate la o ora de shcoala de curs etc.). ♦ (La pl.) Insemnari sau reflectzii literare scrise cu privire la o calatorie la un eveniment istoric sau social la un fapt etnografic etc. 2. (Mai ales la pl.) Fiecare dintre adnotarile la un text literar sau shtiintzific cuprinzand informatzii suplimentare de amanunt referintze bibliografice etc. trecute in josul paginii respective ori la sfarshitul sau la inceputul volumului adnotat. 3. Comunicare (scrisa) prin care guvernul unui stat informeaza guvernul altui stat asupra unor probleme face anumite propuneri protesteaza asupra lezarii unor interese etc. ◊ Nota diplomatica = informare oficiala a unui stat intro anumita problema (de politica externa) transmisa altui stat prin intermediul misiunii diplomatice. ♦ Comunicare scurta facuta de obicei in scris de o institutzie; adresa inshtiintzare. 4. Socoteala scrisa document cuprinzand sumele care cineva trebuie sa le achite pentru obiecte cumparate pentru consumatzii; document prin care se dispune livrarea unor sume bunuri care serveshte la inregistrarea unor operatzii contabile etc. 5. Calificativ care reprezinta printro cifra sau o mentziune speciala aprecierea cunoshtintzelor sau a comportarii unui elev a unui student a unui candidat notat de catre profesor de catre membrii unui juriu etc. 6. Semn conventzional pentru reprezentarea grafica a sunetelor muzicale indicand inaltzimea shi durata lor; sunet care corespunde acestui semn. ◊ Expr. Nota discordanta (sau falsa) = afirmatzie atitudine care nu se potriveshte intrun caz dat. A fortza (sau a exagera) nota = a trece dincolo de limitele obishnuite a intrece masura. A fi in nota = a fi in concordantza cu o situatzie data. K pe note = bine asha cum trebuie. ♦ (La pl.) Caiet care cuprinde piese muzicale transcrise. 7. Fig. Nuantza insushire trasatura caracteristica semn distinctiv; particularitate. Din fr. note lat. it. nota.

nota sf [At: (a. 1793) URICARIUL XI 314 / V: (irg) noata / Pl: ~te / E: lat nota fr note it nota] 1 Insemnare indicatzie comentariu remarca in scris asupra unei chestiuni sau a unui fapt Si: (inv) notitze (1) notitzie (1). 2 Text scris care contzine o nota (1). 3 (Cdp fr prendre note; ie) A lua ~(de ceva) A afla ceva. 4 (Iae) A retzine ceva. 5 (Iae) A tzine seama de ceva. 6 (Lpl) Insemnari rezumative scrise in timpul sau dupa terminarea lecturii unei cartzi a unui articol etc. Si: notitze (4). 7 (Lpl) Scurte notari facute in cursul unei shedintze audierii unei conferintze unei lectzii etc. Si: notitze (5). 8 (Lpl) Titlu nepretentzios dat unor insemnari sau reflectzii literare scrise shi publicate cu privire la o calatorie la un eveniment istoric un fapt etnografic etc. redate de obicei in forma narativa Si: (inv) notitza (6). 9 (Mpl) Adnotare la un text literar sau shtiintzific tiparit cuprinzand lamuriri sau informatzii suplimentare de amanunt asupra unei probleme ridicate de acel text referintze bibliografice etc. trecuta in josul paginii la sfarshitul sau rar la inceputul volumului adnotat Si: (rar) notitza (7). 10 (SHis ~ diplomatica) Comunicare oficiala scrisa prin care un stat se adreseaza altui stat expunandushi punctul sau de vedere intro anumita problema sau il informeaza despre o anumita problema face anumite propuneri protesteaza asupra lezarii unor interese etc. 11 Comunicare facuta de obicei in scris de o institutzie Si: adresa inshtiintzare. 12 Socoteala scrisa cuprinzand sumele care cineva trebuie sa le achite pentru obiectele cumparate pentru consumatzii servicii etc. 13 (Is) ~ de plata Document prin care se dispune plata unei sume de catre o persoana fizica sau juridica in numerar sau prin virament din contul ei disponibil. 14 (Is) ~ de comanda Document emis de client catre furnizor prin care se cere livrarea unor anumite marfuri prestarea unui anumit serviciu sau executarea unei lucrari determinate. 15 (Is) ~ contabila Document folosit pentru inregistrarea operatziilor economice in conturi. 16 Calificativ exprimat in cifre sau mentziuni speciale prin care se apreciaza cunoshtintzele lucrarile comportarea unui elev student etc. 17 Bancnota emisa in Imperiul AustroUngar in timpul razboaielor napoleoniene. 18 (SHis ~ muzicala) Semn grafic conventzional prin care se indica inaltzimea prin pozitzia in raport cu liniile shi spatziile portativului shi durata intonarii prin forma unui sunet muzical shi care foloseshte la notarea¹ compozitziilor muzicale. 19 (Ias) Sunet care corespunde notei (18). 20 (Is) ~ discordanta (sau falsa) Afirmatzie atitudine element etc. care nu se potriveshte intrun caz dat in ansamblu care face o impresie neplacuta shocheaza. 21 (Ie) A face ~ discordanta A avea o atitudine care nu se potriveshte intrun caz dat. 22 (Iae) A avea o parere sau o atitudine diferita fatza de a altora. 23 (Ie) A fi in ~ A se potrivi unei situatzii. 24 (Ie) A fortza (sau a exagera) ~ A trece dincolo de limitele obishnuite in atitudini comportari etc. 25 (Ie) A fi in ~ A fi in concordantza cu situatzia. 26 (Fam; ilav) K pe note Asha cum trebuie. 27 (Fig) Ton. 28 (Fig) Accent. 29 (Fig) TZinuta. 30 (Inv) Melodie. 31 (Inv) Bucata muzicala. 32 (Lpl) Foaie de caiet cuprinzand piese muzicale transcrise Si: partitura. 33 Trasatura specifica a unei notziuni. 34 (Idt) Marca². 35 (Ivr) Acuzare. 36 (Fig) Trasatura aspect nuantza caracteristica. 37 (Pex) Semn distinctiv Si: particularitate.

NÓTA note s. f. 1. Insemnare inregistrare in scris a unei observatzii referitoare la o anumita chestiune; text scris care contzine o scurta insemnare un comentariu. ◊ Expr. A lua nota (de ceva) = a lua cunoshtintza (de ceva); a tzine seama (de ceva) a retzine (ceva). ♦ (La pl.) Notitze (luate la o ora de shcoala de curs etc.). ♦ (La pl.) Insemnari sau reflectzii literare scrise cu privire la o calatorie la un eveniment istoric sau social la un fapt etnografic etc. 2. (Mai ales la pl.) Fiecare dintre adnotarile la un text literar sau shtiintzific cuprinzand informatzii suplimentare de amanunt referintze bibliografice etc. trecute in josul paginii respective ori la sfarshitul sau la inceputul volumului adnotat. 3. Comunicare (scrisa) prin care guvernul unui stat informeaza guvernul altui stat asupra unor probleme face anumite propuneri protesteaza asupra lezarii unor interese etc. ♦ Comunicare scurta facuta de obicei in scris de o institutzie; adresa inshtiintzare. 4. Socoteala scrisa document cuprinzand sumele care cineva trebuie sa le achite pentru obiecte cumparate pentru consumatzii; document prin care se dispune livrarea unor sume bunuri care serveshte la inregistrarea unor operatzii contabile etc. 5. Calificativ care reprezinta printro cifra sau o mentziune speciala aprecierea cunoshtintzelor sau a comportarii unui elev a unui student a unui candidat notat de catre profesor de catre membrii unui juriu etc. 6. Semn conventzional pentru reprezentarea grafica a sunetelor muzicale indicand inaltzimea shi durata lor; sunet care corespunde acestui semn. ◊ Expr. Nota discordanta (sau falsa) = afirmatzie atitudine care nu se potriveshte intrun caz dat. A fortza (sau a exagera) nota = a trece dincolo de limitele obishnuite a intrece masura. A fi in nota = a fi in concordantza cu o situatzie data. K pe note = bine asha cum trebuie. ♦ (La pl.) Caiet care cuprinde piese muzicale transcrise. 7. Fig. Nuantza insushire trasatura caracteristica semn distinctiv; particularitate. Din fr. note lat. it. nota.

NÓTA note s. f. 1. Insemnare scrisa referitoare la o anumita chestiune. De altfel toate cartzile i erau pline de note shi scrisori uitate. CAMIL PETRESCU U. N. 185. ◊ Expr. A lua nota (de ceva) = a lua cunoshtintza de ceva a tzine seama a inregistra a retzine. Din nou il privi dreapta shi acum autoritara oarecum fara sa ia nota de dorintza lui de a o jigni. CAMIL PETRESCU N. 106. ♦ (La pl.) Insemnari scrise cu privire la o calatorie la o problema etc.; comentarii. Voi incepe zilele acestea sami public notele de calatorie. STANCU U.R.S.S. 80. Notele despre vinatoare coprinse in Onomasticonul lui Iuliu Polux. ODOBESCU S. III 61. ◊ Expr. A lua note = a face insemnari. De vei avea vreme ia note tot despre acea epoca. GHICA A. 609. 2. Nuantza trasatura caracteristica. Fiecare neam trebuie sashi aduca nota sa in armonia obshteasca. SADOVEANU E. 12. Elencutza vorbea cu Comaneshteanu limpede la chip cu o palida nota de suavitate in intreaga ei fiintza. D. ZAMFIRESCU R. 161. In doua sute de versuri lungi ne datzi pe ici pe colea citeva note adevarate din viatza tziganilor. VLAHUTZA O. A. 467. ♦ Fel caracteristic de a se manifesta particularitate. Milescu puse nota lui zgomotoasa in totul imbratzishind pe Mihai bufnind pe nari pocnind din palme. D. ZAMFIRESCU R. 102. 3. (Mai ales la pl.) Adnotari la un text literar sau shtiintzific cuprinzind informatzii suplimentare de amanunt referintze bibliografice etc. trecute in josul paginii sau la sfirshitul volumului adnotat. Editzie critica insotzita de note shi variante. ▭ Teo stringen doua shiruri ashezindute la coada In vro nota prizarita sub o pagina neroada. EMINESCU O. I 134. 4. Calificativ care reprezinta (printro cifra sau o mentziune speciala) aprecierea cunoshtintzelor sau a comportarii unui elev sau a unui student notata de catre profesor. Se daduse notele de peste an shi se shtie k aceasta imprejurare stirneshte intotdeauna discutzii intre shcolari. VLAHUTZA O. A. I 106. 5. (Determinat uneori prin «diplomatic») Comunicare de obicei scrisa prin care guvernul unui stat informeaza guvernul altui stat asupra unor probleme face anumite propuneri protesteaza impotriva lezarii unor interese etc. Guvernul imperial incepuse a cere... expulziunea mai multor refugiatzi italieni din Lombardia shi din Toscana shi aceasta prin note amenintzatoare. GHICA A. 616. Ce avint au luat tinerii intorshi din... Frantza?... Un avint revolutzionar asupra caruia consulul au trimis mai multe note. ALECSANDRI T. 1396. 6. Socoteala scrisa cuprinzind sumele care cineva trebuie sa le achite pentru obiectele cumparate pentru consumatzii servicii etc. Cind mergeam inainte in grup plateam eu nota totdeauna. CAMIL PETRESCU U. N. 96. Ishi aminti k nota la hotel e neplatita de doua luni. C. PETRESCU A. 387. 7. (Determinat uneori prin «muzical») Semn grafic prin care se indica inaltzimea shi durata unui sunet shi care se foloseshte in transcrierea compozitziilor muzicale. Imi pare rau acu mai mult k totdeauna k nu pot scrie notele muzicale. CARAGIALE O. VII 91. ♦ (La pl.) Caiet cuprinzind piese muzicale transcrise. Intram intro odaie mare. Un pian cu coada note muzicale. STANCU U.R.S.S. 42. ♦ Sunet muzical. Cornurile incepeau sa cinte prelung zvirlind in cimpii rostogoliri de note metalice. SADOVEANU O. VI 263. Din antret am auzit notele unui clavir. C. PETRESCU S. 163. Fanfara a plesnit in note aspre shi tari. POPA V. 214. ◊ (In metafore shi comparatzii) Poeziile lui de durere sint numai nishte note sincere in durerea adevarata a acelor care sufar: a proletarilor a dezmoshtenitzilor. IONESCURION C. 127. Astfel prin notele lirei deamor Glasul ei tremura dulce ushor. EMINESCU O. IV 32. ◊ Expr. A fortza nota v. fortza. A fi in nota = a fi in acord a se afla in deplina consonantza cu situatzia.

NÓTA s.f. 1. Scurta insemnare scrisa; insemnare indicatzie comentariu remarca (in scris) asupra unei chestiuni asupra unui fapt etc. ♦ Adnotare la un text care cuprinde lamuriri sau informatzii asupra unei probleme ridicate de acel text. 2. Aspect nuantza caracteristica trasatura particulara. ◊ A fi in nota = a se potrivi unei situatzii. 3. Element component caracteristic al unei notziuni. 4. Calificativ (exprimat in cifre) prin care se apreciaza cunoshtintzele lucrarile unui elev ale unui student etc. 5. Comunicare diplomatica scrisa adresata de un guvern altui guvern cu privire la anumite probleme etc. 6. Inscris care cuprinde indicarea sumelor (shi calculul lor) care trebuie sa le achite cineva; socoteala. 7. (Muz.) Semn grafic prin care se indica inaltzimea shi durata unui sunet; sunet muzical. ◊ A fortza nota = a exagera. [< fr. note it. lat. nota].

NÓTA s. f. 1. scurta insemnare scrisa; indicatzie comentariu remarca (in scris). ◊ articol publicistic de proportzii reduse. ◊ adnotare la un text care cuprinde lamuriri sau informatzii asupra unei probleme ridicate de acel text. 2. aspect nuantza caracteristica trasatura particulara. ♦ a fi in ~ = a se potrivi unei situatzii; a fortza a = a exagera. 3. element component caracteristic unei notziuni. 4. calificativ (in cifre) prin care se apreciaza cunoshtintzele lucrarile unui elev unui student etc. 5. comunicare diplomatica scrisa adresata de un guvern altui guvern cu privire la anumite probleme etc. 6. inscris care cuprinde indicarea sumelor care trebuie sa le achite cineva. 7. semn conventzional pentru reprezentarea grafica a sunetelor muzicale; sunetul corespunzator. (< fr. note it. lat. nota)

NÓTA¹ ~e f. 1) Text scris contzinand un scurt comentariu; insemnare; remarca. ◊ ~e marginale insemnari facute pe marginea unui text tiparit (sau a unui manuscris). A lua ~ de ceva a) a lua cunoshtintza de ceva; b) a tzine seama de ceva; a retzine. ~e de calatorie (sau de drum) insemnari referitoare la impresiile culese dintro calatorie. ~ explicativa anexa la o carte contzinand explicatzii referitoare la contzinutul acesteia. ~ de plata hartie oficiala in care este indicata suma ce urmeaza sa fie achitata. 2) la pl. v. NOTITZA. ◊ A lua ~e a face insemnari; a conspecta. 3) Mentziune dintrun sistem conventzional de cifre care serveshte pentru aprecierea cunoshtintzelor elevilor shi studentzilor. 4) Scurta informatzie publicata in presa periodica. 5) Adresare diplomatica a guvernului unui stat catre guvernul altui stat. ~ de protest. 6) Semn distinctiv; nuantza caracteristica. ~ de umor. /<fr. note lat. it. nota

NÓTA² note f. 1) Semn conventzional folosit pentru reprezentarea grafica a unui sunet muzical. A canta pe note. ◊ A pune o melodie pe note a reprezenta grafic o melodie; a inscrie o melodie. 2) Sunet muzical corespunzand acestui semn. Nota sol. ◊ Nota falsa (sau discordanta) a) nota care nu corespunde muzicii; b) element care nu este in concordantza cu restul ansamblului. K pe note cum trebuie; bine. 3) la pl. Volum sau foaie aparte contzinand piese muzicale. /<fr. note lat. it. nota

nota f. 1. semn pe o hartie sau carte: nota cu creionul; 2. explicatziune sumara a unui pasaj: cititzi textul shi notele acestei cartzi; 3. sumarul unei scrieri al unui discurs: trebue sa shtii a lua note; 4. memoriul unui comerciant: am achitat nota trimisa; 5. insemnarea gradului de merit al shcolarilor: a obtzinut note bune; 6. comunicatziune scrisa de caracter oficial: nota diplomatica; 7. pl. caractere de muzica reprezentand sunetele shi durata lor: sunt shapte forme shi shapte nume de note.

* nóta f. pl. e (lat. nota nota semn d. nóscere a cunoashte). Insemnare rezumat al unuĭ discurs al uneĭ scrierĭ: a lua nota despre ceva in carnet. Observatziune scrisa: nota de consultat. Explicatziune pe scurt a unuĭ pasagiŭ dintr’o carte: a pune note in josu uneĭ paginĭ (V. remarca). Cont socoteala de platit: nota de la otzel. Scurta observatziune pin care apreciezĭ purtarea cuĭva. Clipa care arata valoarea uneĭ lucrarĭ saŭ shtiintza unuĭ elev: acest elev are note bune. Scrisoare pin care un guvern comunica ceva reprezentantuluĭ eĭ din strainatate: nota diplomatica. Semn muzical care reprezenta inaltzimea shi durata unuĭ sunet. Sunetu reprezentat de aceasta nota (V. gama). A fi in nota a cinta exact. Fig. A schimba nota a schimba vorba (procedura).

noata sf vz nota

nóta s. f. g.d. art. nótei; pl. nóte; abr. n.

nóta s. f. g.d. art. nótei; pl. nóte

NÓTA s. I. 1. v. insemnare. 2. (la pl.) v. notitze. 3. v. indicatzie. 4. v. adnotatzie. 5. v. comentariu. 6. informatzie. (O scurta ~ cu privire la...) 7. inshtiintzare. (O ~ data la ziar.) II. v. insushire. III. sunet.

NOTA s. I. 1. consemnare insemnare mentziune notatzie (inv.) izvod semn. (O ~ razleatza pe marginea unui manuscris.) 2. indicatzie insemnare mentziune notificare notificatzie observatzie precizare specificare specificatzie. (Poarta urmatoarea ~...) 3. adnotare adnotatzie notitza. (~e la un text.) 4. comentariu explicatzie glosa. (~ la o editzie critica.) 5. informatzie. (O scurta ~ cu privire la...) 6. inshtiintzare. (O ~ data la ziar.) II. atribut calitate caracter caracteristica insushire particularitate proprietate semn specific trasatura (reg.) insushietate (fig.) amprenta marca pecete sigiliu timbru. (O ~ fundamentala a lucrarii este...; lucrarea poarta ~ autorului ei.) III. (MUZ.) sunet. (Scoate ~ acute.)

nóta (nóte) s. f. Insemnare; evaluare a rezultatelor shcolare; vaza. Fr. note. Der. notar s. m. (scrib; secretar de municipiu sau de primarie) din germ. Notar; notarie s. f. (secretariat; notariat); nota vb. din fr. notifier; notitza s. f. (insemnare schitza; articolash); notoriu adj. din fr. notoire; notorietate s. f. din fr. notoriété; notziune s. f. din fr. notion.

nota (< lat. nota „semn”) 1. Semn conventzional pentru reprezentarea grafica a sunetului muzical (forma n. = durata* sunetului locul n. pe portativ = inaltzimea sunetului). ♦ Termenul nota este intalnit in aceasta acceptziune inca de la Aristeides Quintilianus (sec. 2 d. Hr.) carel aplica scrierii alfabetice gr. a sunetelor k shi Boethius. Mai tarziu termenul este aplicat shi scrierii neumatice (nota romana v. notatzie (III)) notatziei chorale (nota quadrata) precum shi celei rombice modale shi mensurale (v. musica mensurata). ♦ Figuri de n.; diferitelor forme de n. reprezentand durata relativa a sunetelor (shi valori de n.) le corespund semne pentru pauze. (Valorile mici de note pot fi grupate cu bare (II 1) care inlocuiesc steguletzele). Un punct* pus la dreapta unei n. i mareshte durata cu jumatate din valoarea ei un al doilea punct cu trei sferturi iar un al treilea punct cu shapte optimi. Pauzele de obicei nu se puncteaza; totushi punctarea este folosita uneori in masurile ternare*. Daca durata unei n. trebuie prelungita peste bara (II 2) de masura atunci este unita printrun arc de legato* cu prima n. din masura* urmatoare avand aceeashi inaltzime. ♦ N. intreaga valoarea uzuala cea mai mare din notatzia (1) actuala este considerata a avea 4 timpi (1 2) (aprox. 4″ in mishcarea moderna). ♦ N. brevis v. breve. ♦ Denumirea silabica a n. ♦ N. joase inalte medii. ♦ N. falsa. ♦ fr. petite note („n. mica”) sin.: apogiatura. ♦ N. straina de acord; v.: anticipatzie; intarziere; broderie; n. de pasaj*. ♦ N. contra n. alt termen pentru contrapunctul* de specia a Ia. ♦ N. pedala (3). ♦ N. sensibila. ♦ N. fundamentala*. N. inegale. 2. Din punct de vedere semiologic n. reprezinta unitatea minimala de la care porneshte elaborarea sintaxelor (1) muzicale; corespunde fonemei. 3. Sub forma lat. nota (fr. note) numele unui dans* instr. sau vocal din sec. 13 alcatuit dintrun numar determinat de fraze* sau puncta de obicei patru.

cercar la nota (loc. it. „a cauta nota”) indicatzie tehnica in muzica vocala a sec. 17 prin care se solicita atacul (2) indirect al unui sunet abia dupa o scurta shi ushoara atingere k o anticipatzie* a sunetului alaturat superior sau inferior shi pe aceeashi silaba de text.

denumirea silabica (literala) a notelor v. nota (1).

nota de schimb v. broderie.

note melodice [in armonia (III 2) shi contrapunctul* traditzional] notele* secundare ale liniilor melodice care intra in componentza tzesaturii* armonice sau polifonice a unui text muzical. N. puse in evidentza prin raportare pe verticala la notele reale prezinta urmatoarele caracteristici: a) nu apartzin acordurilor* principale ale discursului muzical multivocal* determinand aparitzia unor acorduri secundare sau in cazul n. efectiv disonante* a unor conglomerate sonore ireductibile la vreuna din structurile acordice ale limbajului adoptat de textul muzical; b) sunt plasate in general in imediata vecinatate a notelor reale; c) sunt instabile shi au tendintza de a se rezolva (v. rezolvare) prin mersuri melodice cel mai ades treptate la notele reale. N. cele mai des utilizate sunt: intarzierea* apogiatura* notele de pasaj* broderia* échappée*ul anticipatzia*. Ele pot fi clasificate dupa pozitzia fatza de notele reale (ascendente descendente) dupa plasarea lor in schema metroritmica a textului muzical (pe timpi* sau fractziuni de timpi accentuatze sau neaccentuate) dupa numar (simple multiple) etc. In armonia (III 1 2) clasica atat numarul cat shi durata n. sunt mici in raport cu numarul shi durata notelor reale; in epoca romantica (Wagner) n. devin tot mai numeroase iar rezolvarile lor tot mai intarziate ceea ce conduce la o tensiune uneori excesiva a discursului muzical.

ornament(e) (note de ~) (it. abbellimenti; fr. agréments; germ. Verzierungen; engl. graces) note melodice* shi formule (1) ce „infrumusetzeaza” linia melodica cu inflorituri de scurta durata fara ai modifica sensul initzial (principal). Intre cele mai frecvente: floritura scurte pasaje melodice scrise cu note mici plasata intre doua note reale dintro melodie; cadentza melodica sau cadentza de bravura; pasaj ornamental mai lung plasat de obicei in lucrari concertante in puncte culminante. V. cadentza (2).

a ciupi la nota de plata expr. (d. ospatari) a incarca in mod fraudulos nota de plata a clientului.

NOTA CINCI bariera chinta chita golanului hotar tzinta golanului.

NOTA DOI dupla ghebos noua cu talpa.

NOTA OPT colac optar sfant trei cu geamuri.

NOTA SHASE noua cu coadan sus nouantors umflat.

NOTA UNU baston chibrit toiagul lui Moise.