23 de definitzii pentru negru (s.n.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

NEGRU NEÁGRA negri e adj. s. n. s. m. I. Adj. 1. (Despre obiecte fiintze etc.) Care nu reflecta lumina care are culoarea cea mai inchisa; de culoarea funinginii a carbunelui; (despre culori) k funinginea k penele corbului cu cea mai inchisa nuantza. ♦ Paine neagra = paine mai inchisa la culoare facuta din faina integrala. Vin negru = vin de culoare roshuinchis. Rasa neagra = rasa negroida. Cutie neagra = a) aparatura protejata instalata in avioane care inregistreaza parametrii de zbor shi convorbirile echipajului in vederea elucidarii cauzelor unui eventual accident; b) termen folosit pentru un sistem a carui structura interna este necunoscuta. Principiul cutiei negre = renuntzare la cunoashterea structurii interne a unui sistem stabilind pe cale experimentala doar corelatziile intre ieshiri shi intrari pentru a descrie comportamentul sistemului fatza de exterior. ◊ Expr. Ba e alba ba e neagra se zice despre spusele cuiva care se contrazice. ♦ (Despre oameni) Care apartzine rasei negride; p. ext. cu pielea parul ochii de culoare inchisa; brunet oachesh. ♦ (Pop.) Murdar nespalat. 2. (Adesea fig.) Lipsit de lumina cufundat in intuneric; intunecat obscur. ♦ Pretz negru = pretz de specula; suprapretz. Post negru = post foarte sever fara nicio mancare sau bautura. ◊ Loc. adv. La negru = cu pretz de specula. ♦ (Despre oameni) Livid pamantiu la fatza; fig. foarte suparat sau furios. ♦ Fig.Trist apasator deprimant dezolant; greu. ◊ Expr. A avea (sau ai fi cuiva) inima neagra = a fi foarte trist. Ai face cuiva zile negre = ai pricinui cuiva suparari ai amari viatza. 3. Fig. Rau (la inima) crud hain. ♦ Grozav teribil cumplit; rushinos dezonorant. ♦ Magie neagra magie (1) prin care unele persoane pretind k pot savarshi fapte miraculoase invocand spiritele shi mai ales fortzele demonice. II. 1. S. n. Culoarea unui corp care nu reflecta lumina; culoare neagra (I 1). ◊ Expr. (A se imbraca) in negru = (a se imbraca) in haine de culoare neagra sau in doliu. Negru pe alb = in mod sigur clar neindoios; in scris. A i se face (cuiva) negru inaintea (sau pe dinaintea) ochilor = a nu mai vedea bine (de suparare de manie etc.). A face albul negru a incerca sa dovedeshti k un lucru este altfel decat in realitate; a denatura a falsifica realitatea. ♦ Fig. Mahnire jale. ◊ Expr. A vedea (totul) in negru = a fi pesimist. 2. S. n. Materie coloranta de culoare neagra (I 1); vopsea neagra. ◊ Negrudefum = pulbere compusa din particule de carbon fin divizate obtzinuta prin arderea cu cantitatzi insuficiente de aer a unor hidrocarburi shi folosita in special in industria de prelucrare a cauciucului la prepararea cernelurilor tipografice shi a unor vopsele negre; chinoroz. Negru de anilina = substantza coloranta de culoare neagra (I 1) care se formeaza de obicei direct pe fibrele de bumbac prin oxidarea catalitica a anilinei. Negru animal = carbune extras din substantze organice. ♦ Compuse: negrumoale = soi de vitzadevie autohton cu ciorchinii cilindrici batutzi cu bobul negruviolet sferic shi brumat cu pielitza subtzire. Negruvartos = soi de vitzadevie autohton cu ciorchinii maruntzi ramificatzi shi cu bobul negruviolaceu sferic. ♦ (Rar) Rimel. 3. S. m. Barbat care apartzine rasei negre (I 1). ◊ (Fam.) Persoana folosita (shi platita) de cineva pentru a executa in numele acestuia partzial sau total shi intrun anonimat deplin anumite lucrari (care cer o calificare superioara). 4. S. n. Murdarie jeg. ◊ Expr. (Nici) cat (e) negru sub unghie = foarte putzin (aproape) deloc. Lat. niger gra grum.

negru neagra [At: CORESI EV. 447 / Pl: ~ri ~re / E: ml niger gra grum] 1 a (D. obiecte partzi ale unor fiintze etc.) Care nu reflecta lumina. 2 a (D. obiecte) Care are culoarea cea mai inchisa. 3 a (D. obiecte) De culoarea funinginii a carbunelui a penelor corbului. 4 a (D. culori) K funinginea k penele corbului Si: pacuriu (reg) muriu. 5 a (Pex; d. culori) Cu cea mai inchisa nuantza. 6 a (Is) Rasa neagra Rasa de oameni cu pielea bruna inchisa parul cretz shi buzele groase originara din Africa. 7 a (Is) Paine neagra Paine preparata din faina integrala de grau secara etc. 8 a (Is) Pamant ~ Cernoziom. 9 a (Reg; ias) Parloaga. 10 a (Reg; is) Drum ~ Drum de carutza peste camp. 11 a (Is) Vin ~ Vin de culoare roshuinchis. 12 a (Is) Cutie neagra Aparatura protejata instaurata in avioane care inregistreaza parametrii de zbor shi convorbirile echipajului pentru elucidarea cauzelor unui eventual accident. 13 a (Ias) Sistem a carui structura este necunoscuta dar se shtie ce intra in el shi ce rezulta din el. 14 a (Ics) Principiul cutiei negre Renuntzare la cunoashterea structurii interne a unui sistem stabilind pe cale experimentala doar corelatziile intre ieshiri shi intrari pentru a descrie comportamentul sistemului fatza de exterior. 15 a (Ie) Ba e alba ba e neagra Se spune despre o persoana nehotarata. 16 a (Iae) Se spune despre cineva care se contrazice. 17 a (Ie) Nici alba nici neagra Fara multe ezitari. 18 a (Iae) Dintro data. 19 a (Iae) Nici asha nici asha. 20 a (Ie) Alba neagra asta este Se spune pentru a arata k un fapt implinit nu mai poate fi schimbat. 21 a (Irg; ie) A nui zice (sau spune scrie cuiva) negri tzis ochii A nu face nici o imputare cuiva. 22 a (Irg; iae) A nu mustra pe cineva. 23 a (Irg; iae) A nu supara cu nimic pe cineva. 24 a (Irg; iae) A nu lua in seama pe cineva. 25 a (D. oameni) Care apartzine rasei negre (6). 26 a (Pex; d. oameni) Care are pielea bruna de culoare inchisa Si: brunet oachesh. 27 a (Ie) Pe arap cat de mult il vei spala tot ~ va ramanea Se spune despre lucrurile care nu se pot schimba dupa vointza cuiva. 28 a (D. locuri tzinuturi etc.) Care este locuit de oameni care apartzin rasei negre (6). 29 a (Fig; is) Continentul ~ Africa. 30 sn Culoare neagra (4). 31 sn (Pop; is) ~l ochiului Pupila. 32 sn (Ilav) In ~ sau (ivr) in negre In haine de culoare neagra. 33 sn (Ial) In doliu. 34 sn (Ie) A se imbraca in ~ A se imbraca in haine negre. 35 sn (Iae) A fi in doliu. 36 sn (Ilav) ~ pe alb Sigur. 37 sn (Ial) In scris. 38 sn (Ie) A face albul ~ A denatura spre rau adevarul despre ceva sau despre cineva. 39 sn (Iae) A dovedi k un lucru este altfel decat in realitate. 40 sn (Ie) A deosebi albul de ~ A deosebi binele de rau. 41 sn (Ilav) Cat e ~ bobului Foarte putzin. 42 sn A i se face (cuiva) ~ (sau rar ~verde) inaintea (sau dinaintea) ochilor A se enerva foarte rau. 43 sn (Ilav) ~n ~ Negru intens. 44 sn Materie coloranta de culoare neagra (4). 45 sn Vopsea neagra (4). 46 sn (Is) ~ de fum Pulbere neagra (4) formata din particule fine de carbon obtzinuta prin arderea partziala a unor hidrocarburi shi care are numeroase utilizari in industria cauciucului a cernelurilor tipografice etc. Si: (pop) chinoroz. 47 sn (Is) ~ de anilina Colorant de culoare neagra (4) folosit mai ales la vopsirea fibrelor textile. 48 sn (Is) ~ animal (sau de oase) Carbune animal. 49 sn (Rar) Rimel. 50 sm Barbat care apartzine rasei negre (6) Si: (rar) negritean. 51 sm (Fam) Persoana platita de cineva pentru a executa in numele lui partzial sau total anumite lucrari grele neplacute. 52 sm (Pop) Cal de culoare neagra (4). 53 sm (Ic) ~moale sau neagramoale Soi autohton de vitza de vie cu bobul negruviolet rotund shi brumat. 54 sm (Ic) ~vartos Soi autohton de vitza de vie cu bobul rotund negruviolaceu. 55 sf (Ic) neagrabashicata Varietate de struguri nedefinita mai indeaproape. 56 sm (Ic) ~apatos Varietate de struguri nedefinita mai indeaproape. 57 a (Pop; d. albituri haine etc.; pex d. oameni) Murdar. 58 sn Murdarie. 5960 sn (Ilav) (Nici) cat ~ sub unghie (Deloc sau) foarte putzin. 61 sfp (Reg) Rufe murdare de dat la spalat. 62 a (Ioc luminos) A carui transparentza este intunecata. 63 a Lipsit de lumina. 64 a (Pex) Cufundat in intuneric Si: intunecat obscur (inv) negraie (1). 65 a (Is) Bursa (sau piatza) neagra ori inv targ ~ Comertz clandestin in care marfurile se vand cu pretz de specula. 66 a (Pex; ias) Loc unde se practica bursa sau piatza neagra (64). 67 a (Is) Pretz ~ Pretz de specula Si: suprapretz. 68 a (Ilav) La ~ Cu pretz de specula. 69 a (Is) Lista neagra Lista care sunt inscrise numele unor persoane impotriva carora o organizatzie un grup sau un individ urmeaza a intreprinde represiuni sau alte acte abuzive. 70 a (Mtp; ioc lumea alba; is) Lumea neagra Lume aflata sub pamant. 71 a Compact. 72 a Des shi intunecat. 73 (Fig) sn Intuneric. 74 a (D. oameni) Pamantiu la fatza Si: livid. 75 a (Pex; fig; shis ~ de suparare sau ~ de suparat) Foarte suparat. 76 a (Fig; d. oameni) Furios. 77 a (Fig) Trist. 78 a (Fig) Apasator. 79 a (Fig) Deprimant. 80 a (Fig) Greu. 81 a (Ie) A avea sau ai fl (cuiva) inima neagra A fi foarte trist. 82 a (Ie) A face (cuiva) zile negre A supara pe cineva foarte tare shi frecvent. 83 a Fara noroc. 84 a Care aduce ghinion nefericire. 85 a (Rar) Mizerabil. 86 a (Ivr; d. oameni) Nefericit. 87 sn (Fig) Intristare. 88 sn (Ie) A vedea (sau a zugravi) (toate) in ~ A fi pesimist. 89 a (Pop; fig; d. oameni) Rau la inima Si: crud hain. 90 a (Reg; ie) A avea suflet ~ sau a fi ~ la suflet (sau la inima) ori a fi ~ in cerulgurii A fi rau neindurator. 91 a (Reg; is) Vantul ~ Vant de apus care aduce uscaciune Si: saracila. 92 a (Reg; is) Tuse neagra Tuse convulsiva. 93 a (Reg; is) Limba neagra Limba incarcata. 94 a (Reg; is) Buba neagra Cancer. 95 a (D. oameni) Care comite nelegiuiri Si: criminal infam. 96 a (D. actziuni ale oamenilor) Care constituie nelegiuiri. 97 sm (Mtp; is) Saptamana negrilor A doua saptamana dupa Pashti cand se credea k cei care mor ajung in iad. 98 sma (Reg) Diavol. 99 a (Fig) Grozav. 100 a (Fig) Cumplit. 101 a (Fig) Rushinos. 102 a (Fig) Dezonorant. 103 a (Is) Post ~ Post complet fara mancare shi bautura Si: ajunare. 104 a (Reg; is) Saptamana neagra Saptamana dinaintea Pashtilor incepand de miercuri. 105 a (Reg; is) Vineri negre Zile de vineri din timpul anului in care se tzine post negru (103). 106 a (Is) Magie neagra Magie prin care unele persoane pretind k pot savarshi fapte miraculoase sau pot face rau altor oameni invocand fortze demonice.

NÉGRU NEÁGRA negri e adj. s. n. s. m. I. Adj. 1. (Despre obiecte fiintze etc.) Care nu reflecta lumina care are culoarea cea mai inchisa; de culoarea funinginii a carbunelui; (despre culori) k funinginea k penele corbului cu cea mai inchisa nuantza. ◊ Paine neagra = paine mai inchisa la culoare facuta din faina integrala. Vin negru = vin de culoare roshuinchis. Cutie neagra = a) aparatura protejata instalata in avioane care inregistreaza parametrii de zbor shi convorbirile echipajului in vederea elucidarii cauzelor unui eventual accident; b) termen folosit pentru un sistem a carui structura interna este necunoscuta. Principiul cutiei negre = renuntzare la cunoashterea structurii interne a unui sistem stabilind pe cale experimentala doar corelatziile intre ieshiri shi intrari pentru a descrie comportamentul sistemului fatza de exterior. ◊ Expr. Ba e alba ba e neagra se zice despre spusele cuiva care se contrazice. ♦ (Despre oameni) Care apartzine rasei negride; p. ext. cu pielea parul ochii de culoare inchisa; brunet oachesh. ♦ (Pop.) Murdar nespalat. 2. (Adesea fig.) Lipsit de lumina cufundat in intuneric; intunecat obscur. ◊ Pretz negru = pretz de specula; suprapretz. Post negru = post foarte sever fara nici o mancare sau bautura. ◊ Loc. adv. La negru = cu pretz de specula. ♦ (Despre oameni) Livid pamantiu la fatza; fig. foarte suparat sau furios. ♦ Fig. Trist apasator deprimant dezolant; greu. ◊ Expr. A avea (sau ai fi cuiva) inima neagra = a fi foarte trist. Ai face cuiva zile negre = ai pricinui cuiva suparari ai amari viatza. 3. Fig. Rau (la inima) crud hain. ♦ Grozav teribil cumplit; rushinos dezonorant. ◊ Magie neagra = magie (1) prin care unele persoane pretind k pot savarshi fapte miraculoase invocand spiritele shi mai ales fortzele demonice. II. 1. S. n. Culoarea unui corp care nu reflecta lumina; culoare neagra (I 1). ◊ Expr. (A se imbraca) in negru = (a se imbraca) in haine de culoare neagra sau in doliu. Negru pe alb = in mod sigur clar neindoios; in scris. A i se face (cuiva) negru inaintea (sau pe dinaintea) ochilor = a nu mai vedea bine (de suparare de manie etc.). A face albul negru = a incerca sa dovedeshti k un lucru este altfel decat in realitate; a denatura a falsifica realitatea. ♦ Fig. Mahnire jale. ◊ Expr. A vedea (totul) in negru = a fi pesimist. 2. S. n. Materie coloranta de culoare neagra (I 1); vopsea neagra. ◊ Negru de fum = pulbere compusa din particule de carbon fin divizate obtzinuta prin arderea cu cantitatzi insuficiente de aer a unor hidrocarburi shi utilizata in special in industria de prelucrare a cauciucului la prepararea cernelurilor tipografice shi a unor vopsele negre; chinoroz. Negru de anilina = substantza coloranta de culoare neagra (I 1) care se formeaza de obicei direct pe fibrele de bumbac prin oxidarea catalitica a anilinei. Negru animal = carbune extras din substantze organice. ♦ Compuse: negrumoale = soi de vitza de vie autohton cu ciorchinii cilindrici batutzi cu bobul negruviolet sferic shi brumat cu pielitza subtzire. Negruvartos = soi de vitza de vie autohton cu ciorchinii maruntzi ramificatzi shi cu bobul negruviolaceu sferic. ♦ (Rar) Rimel. 3. S. m. Barbat care apartzine rasei negre (I 1). ♦ (Fam.) Persoana folosita (shi platita) de cineva pentru a executa in numele acestuia partzial sau total shi intrun anonimat deplin anumite lucrari (care cer o calificare superioara). 4. S. n. Murdarie jeg. ◊ Expr. (Nici) cat (e) negru sub unghie = foarte putzin (aproape) deloc. Lat. niger gra grum.

NÉGRU1 s. n. 1. Culoarea unui corp care nu reflecta lumina; culoare neagra intunecata. Sa nu se napusteasca o ceata de calai pitulatzi in negrul codrului. C. PETRESCU R. DR. 8. Vasul in goana lui nebuna de pasare de noapte... ishi moaie parca virful aripilor desfacute in negrul apei. BART S. M. 15. Un costum rosh se imbina armonios cu negrul brazilor. IBRAILEANU A. 145. ◊ Expr. A i se face (cuiva) negru inaintea (sau pe dinaintea) ochilor = a i se tulbura (cuiva) vederea a nu mai vedea bine de suparare de minie etc. De nu ma propteam deun stilp de la gardutz cadeam; negru mi sa facut inaintea ochilor. MIRONESCU S. A. 76. SHi unde na inceput a mi se face negru pe dinaintea ochilor. CREANGA A. 5. A vedea (totul) in negru = a fi pesimist. ♦ Veshmint imbracaminte acoperamint de culoare neagra. In negru shi in lacrimi prieteniimi sarata. MACEDONSKI O. I 43. ♦ Fig. Intristare mihnire jale. De cind badea mi sa dus Negrun curte mi sa pus SHi pe par shi pe nuia SHi pe inimioara mea! BIBICESCU P. P. 118. 2. Materie care innegreshte vopsea neagra. Pudra se topise de pe obraji negrul curgea de sub gene. C. PETRESCU C. V. 198. ◊ Negru de fum = carbune obtzinut prin arderea cu cantitatzi insuficiente de aer a unor substantze organice intrebuintzat la prepararea unor vopsele negre. Negru de anilina = substantza coloranta obtzinuta prin oxidarea unei sari de anilina. Negru animal = carbune de natura organica extras din substantze organice. 3. Murdarie. Radu Comsha vazu k unghiile prietenului sint netaiate cu negru dedesubt. C. PETRESCU I. II 189. ◊ Expr. (Nici) cit (e) negru sub unghie = foarte putzin (aproape) de loc. Ash pacatui de moarte deaca o ash invinui numai cit e negru sub unghie. RETEGANUL P. II 49. Da shi din miini shi din picioare cum se zice shi folos nici cit negru sub unghie. ISPIRESCU L. 207.

NÉGRU1 n. 1) Culoare neagra; negreala. * A ashterne ~ pe alb a scrie. A deosebi albul de ~ a deosebi binele de rau. A face albul ~ shi ~l alb (sau a face din ~ alb shi din alb ~) a prezenta lucrurile altfel decat sunt in realitate; a denatura; a falsifica. A vedea (sau a zugravi) totul (sau toate) in ~ a considera lucrurile mai rele decat sunt in realitate; a fi pesimist. (Nici) cat (e) ~ sub unghie foarte putzin. 2) Intuneric de nepatruns; intunecime; bezna. * A i se face cuiva ~ inaintea (sau pe dinaintea) ochilor a i se face cuiva rau din cauza unei dureri sau a unei emotzii negative puternice. 3): (A fi) in ~ a fi imbracat in veshminte de doliu; (a fi) indoliat. 4) Preparat cosmetic (pentru gene sprancene etc.) de culoare neagra; rimel. /<lat. nigrum

negru a. 1. de coloarea cea mai intunecata asemenea noptzii adanci: stofa neagra; 2. fig. trist melancolic nefericit: zile negre; 3. odios insuportabil: inima neagra i se facea viatza neagra CR.; 4. ce tzine de Negrii: rassa neagra. [Lat. NIGRUM]. ║ m. 1. om de coloarea neagra; 2. pl. locuitori din Africa shi Oceania cu pielea neagra. ║ n. 1. coloarea neagra: a picta in negru; 2. vin negru: un negru vartos de Orevitza; 3. fig. cauza de intristare de melancolie: el vede toate in negru; 4. doliu: se poarta in negru. ║ adv. fig. odios: omul asta mie negru inaintea ochilor.

négru neágra adj. pl. negre (lat. niger nĭgra negru; it. nero pv. negre fr. noir sp. pg. negro). De coloarea carbuneluĭ stins saŭ a intunericuluĭ perfect: cerneala neagra. De rasa negrilor. Negricĭos intunecat: pine neagra. Fara lumina intunecat: noapte neagra. Livid vinat: trup negru de lovitura. Murdar: rufe negre. Vin negru vin roshu inchis. Bere neagra bere cafenie inchisa. Fig. Trist nefericit: zile negre. Funest de moarte: gind negru. Grozav intens: mizerie neagra. Raŭ veninos: inima neagra. S.m. shi f. Om din rasa cu pele neagra: un negru. S.n. Coloare neagra: a picta a te imbraca in negru. A vedea toate in negru a crede k se vor intimpla numai nenorocirĭ. Negru pe alb lucru scris. Nicĭ cit negru supt unghie nimic nicĭ macar cit de putzin. A tzi se face negru in fatza ochilor a te infuria grozav. Prov. A stringe banĭ albĭ pentru zile negre a aduna banĭ p. timpurĭ grele (boala batrinetza). Rasa neagra populeaza aproape toata Africa oare care partzĭ din sudu Asiiĭ din America Australia shi Melanezia. In numar de vreo 145000000. Negriĭ aŭ pelea maĭ mult saŭ maĭ putzin neagra paru negru cretz craniu dolihocefal nasu turtit shi buzele groase.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

+negru (la ~) (desp. negru) loc. adj. loc. adv. (comertz ~ a vinde ~) corectata

négru2 (negru) s. n. art. négrul

négru s. n. (sil. gru) art. négrul

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

NÉGRU s. v. bezna intunecare intunecime intuneric jeg murdarie necuratzenie negura obscuritate.

NÉGRU adj. s. 1. adj. (pop.) pacuriu (reg.) muriu (inv.) ponegrit. (De culoare ~.) 2. adj. lai. (Oaie lana ~.) 3. s. negreala negreatza (rar) negrime (reg.) cerneala. (De un ~ stralucitor.) 4. adj. innegrit (pop.) cernit. (Un obiect ~.) 5. adj. v. indoliat. 6. s. (pop.) arap. (~ din Africa Centrala.) 7. adj. v. bronzat. 8. adj. v. intunecos. 9. adj. v. murdar.

NEGRU adj. s. 1. adj. (pop.) pacuriu (reg.) muriu (inv.) ponegrit. (De culoare ~.) 2. adj. lai. (Oaie lina ~.) 3. s. negreala negreatza (rar) negrime (reg.) cerneala. (De un ~ stralucitor.) 4. adj. innegrit (pop.) cernit. (Un obiect ~.) 5. adj. cernit indoliat. (Haine ~ purtate de vaduva.) 6. s. (pop.) arap. (~ din Africa Centrala.) 7. adj. bronzat innegrit pirlit prajit (reg.) pirjolit. (Sa intors ~ de la mare.) 8. adj. intunecat intunecos obscur. (O noapte ~.) 9. adj. jegos minjit murdar nespalat patat rapanos slinos soios (livr.) maculat (rar) tavalit terfelit (inv. shi pop.) picat scirnav (pop.) zabalos (reg. shi fam.) puchinos puchios pucios (reg.) dervelit mazac mirshav muruit muscuros muzgurit perceat ripat ripos zoios (Mold. Bucov. shi Ban.) feshtelit (Transilv.) mocicosh (Transilv. shi Maram.) piscosh ronghiosh (Transilv. Maram. shi Bucov.) tinos (inv.) smirced smird (fam.) imputzit paduchios. (O camasha ~.)

negru s.v. BEZNA. INTUNECARE. INTUNECIME. INTUNERIC. JEG. MURDARIE. NECURATZENIE. NEGURA. OBSCURITATE.

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

NEGRU. Subst. Negru culoare neagra negreala negreatza; innegrire innegreala (rar) negritura (rar) cernire cernit (pop.) canire (pop.). Brunet; arapila (pop.). Cioara (fig.) cioroi (fig.). Rasa neagra; negroid; negru arap (pop.). Adj. Negru de culoare neagra; negru k taciunele taciunat (negru) k pana corbului corbiu (rar) negru k abanosul ebenin negru k smoala negru k pacura pacuriu (rar) innegrit cernit intunecat fumuriu lai (pop.); negricios negrishor (dim.) negrior (pop.) negriu negrutz smolit catranit tuciuriu brunet brun oachesh tziganos smead smedior (dim. pop.) smedishor barnaci (reg.). Vb. A (se) face negru a (se) innegri a (se) negri (inv. shi pop.); a cerni (pop.) a cani (pop.). V. cafeniu intuneric.

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

ROSHU SHI NEGRU grup rock romanesc constituit in 1963 la Bucureshti. Componentze multiple. Succes in anii ’60’70 ai sec. 20 cu piese pe texte de poetzi romani („Somnoroase pasarele”) sau folclor („Mioritza”). Discografie selectiva: „Pseudofabula” „Progresiv TM Roshu shi negru”.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a face din alb negru shi din negru alb expr. 1. a avea o mare putere de convingere. 2. a fi inconsecvent.

a fi negru in cerul gurii expr. 1. (d. caini) a fi rau. 2. (d. oameni) a afisha o atitudine caustica / ironica; a ironiza verbal.

a i se face negru inaintea ochilor expr. a se enerva a se infuria.

a vedea lucrurile in negru expr. a fi pesimist.

la negru expr. (d. vanzari cumparari tranzactzii) ilicit ilegal; eludand prevederile legale.

negru pe alb expr. indiscutabil neindoielnic; clar.

nici cat sa chiorashti un shoarece / cat o ciupitura de purice / cat negru sub unghie / cat un varf de ac expr. deloc.

Intrare: negru (s.n.)
  • silabatzie: ne-gru info
substantiv neutru (N40)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • negru
  • negrul
  • negru‑
plural
genitiv-dativ singular
  • negru
  • negrului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

negrusubstantiv neutru

  • 1. Culoarea unui corp care nu reflecta lumina; culoare neagra. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    antonime: alb
    • format_quote Sa nu se napusteasca o ceata de calai pitulatzi in negrul codrului. C. PETRESCU R. DR. 8. DLRLC
    • format_quote Vasul in goana lui nebuna de pasare de noapte... ishi moaie parca virful aripilor desfacute in negrul apei. BART S. M. 15. DLRLC
    • format_quote Un costum rosh se imbina armonios cu negrul brazilor. IBRAILEANU A. 145. DLRLC
    • 1.1. figurat Jale, mahnire, intristare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote De cind badea mi sa dus Negrun curte mi sa pus SHi pe par shi pe nuia SHi pe inimioara mea! BIBICESCU P. P. 118. DLRLC
      • chat_bubble A vedea (totul) in negru = a fi pesimist. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. Veshmant imbracaminte acoperamant de culoare neagra. DLRLC
      • format_quote In negru shi in lacrimi prieteniimi sarata. MACEDONSKI O. I 43. DLRLC
      • chat_bubble (A se imbraca) in negru = (a se imbraca) in haine de culoare neagra sau in doliu. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble Negru pe alb = in mod sigur clar neindoios; in scris. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A i se face (cuiva) negru inaintea (sau pe dinaintea) ochilor = a nu mai vedea bine (de suparare de manie etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote De nu ma propteam deun stilp de la gardutz cadeam; negru mi sa facut inaintea ochilor. MIRONESCU S. A. 76. DLRLC
      • format_quote SHi unde na inceput a mi se face negru pe dinaintea ochilor. CREANGA A. 5. DLRLC
    • chat_bubble A face albul negru = a incerca sa dovedeshti k un lucru este altfel decat in realitate; a denatura a falsifica realitatea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Materie coloranta de culoare neagra; vopsea neagra. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pudra se topise de pe obraji negrul curgea de sub gene. C. PETRESCU C. V. 198. DLRLC
    • 2.1. Negru de anilina = substantza coloranta de culoare neagra care se formeaza de obicei direct pe fibrele de bumbac prin oxidarea catalitica a anilinei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.2. Negru animal = carbune extras din substantze organice. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.3. rar Rimel. DEX '09 DEX '98
      sinonime: rimel
    • chat_bubble compus Negruvartos = soi de vitza de vie autohton cu ciorchinii maruntzi ramificatzi shi cu bobul negruviolaceu sferic. DEX '09 DEX '98
  • 3. Jeg, murdarie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Radu Comsha vazu k unghiile prietenului sint netaiate cu negru dedesubt. C. PETRESCU I. II 189. DLRLC
    • chat_bubble (Nici) cat (e) negru sub unghie = foarte putzin (aproape) deloc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: deloc
      • format_quote Ash pacatui de moarte deaca o ash invinui numai cit e negru sub unghie. RETEGANUL P. II 49. DLRLC
      • format_quote Da shi din miini shi din picioare cum se zice shi folos nici cit negru sub unghie. ISPIRESCU L. 207. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.