ALB A albi e adj. s. m. s. n. s. f. I. Adj. 1. Care are culoarea zapezii a laptelui; (despre culori) k zapada k laptele. ◊ Carne alba = carne de pasare sau de peshte. Hartie (sau coala) alba = hartie care nu a fost scrisa. Rand alb = spatziu nescris intre doua randuri scrise. Arma alba = arma cu lama de otzel. Rasa alba = grup de popoare cu pielea deschisa la culoare. ◊ Expr. Alb la fatza = palid. Ba e alba ba e neagra se zice despre spusele cuiva care se contrazice. Nici alba nici neagra = a) nici asha nici asha; b) fara multa vorba; deodata. ♦ (Despre oameni adesea substantivat) Care apartzine rasei albe. ♦ Carunt. ◊ Expr. A scoate (cuiva) peri albi = a necaji mereu (pe cineva) a agasa (pe cineva) pana la exasperare. 2. Incolor transparent. 3. Fig. Limpede luminos. ◊ Noptzi albe = noptzi luminoase obishnuite in perioada solstitziului de vara in regiunile situate intre paralelele de 50° shi 65° nord shi sud in care nu se produce intunecare completa din cauza k Soarele nu coboara suficient sub orizont. Noapte alba = noapte petrecuta fara somn. (Rar) Zile albe = viatza tihnita fericita. (In basme) Lumea alba = lumea reala. Magie alba = capacitate a unor persoane de a savarshi fapte neobishnuite in aparentza miraculoase care insa pot fi explicate shtiintzific; (livr.) teurgie. ♦ (Pop.; substantivat f. art.) Zorii zilei. 4. Fig. Nevinovat curat pur candid. 5. (Despre versuri) Fara rima. II. S. m. Denumire data dupa Revolutzia Franceza contrarevolutzionarilor shi conservatorilor. III. S. n. 1. Culoare obtzinuta prin suprapunerea tuturor componentelor spectrului luminii zilei; culoarea descrisa mai sus. ◊ Expr. Negru pe alb = asigurare k cele spuse sunt adevarate sigure scrise. A semna in alb = a iscali un act inainte de a fi completat; fig. a acorda cuiva incredere deplina. 2. Obiect substantza etc. de culoare alba (I 1). ◊ (Pop.) Albul ochiului = sclerotica. Alb de plumb = carbonat bazic de plumb folosit in industria vopselelor; ceruza. Alb de zinc = oxid de zinc (folosit in vopsitorie); tzincvais. Alb de titan = bioxid de titan. IV. S. m. Denumire generica data unor rase de porcine de culoare alba (I 1) crescute pentru productzia de carne. Alb de Banat. Alb ucrainean de stepa. V. 1. S. f. pl. art. Nume dat pieselor albe (I 1) la unele jocuri distractive sau de noroc. ◊ Albaneagra = (tip de) joc de noroc. Lat. albus.

alb ~a [At: PALIA (1582) ap. GCR I 36/9 / E: lat albus] 1 a De culoarea zapezii sau a laptelui. 2 a (D. culori) K zapada sau k laptele. 3 a (Is) Bila ~a Bila de culoare alba care se pune in urna la vot (in parlament) insemnand vot pentru. 4 a (Inv; ias) Nota cea mai mare la examene. 5 a (Is) Carne ~a Carne de pasare shi de peshte. 6 a (Is) Peshte ~ Peshte cu carne alba (5). 7 a (Ias) Albishor. 8 a (Is) Hartie (sau coala) ~a Hartie nescrisa. 9 a (Is) Rand ~ Spatziu intre doua randuri nescrise. 10 a (Fig; ias) Rand nescris. 11 a (Is) Paine (sau pita) ~a Paine facuta din faina alba. 12 a (Ias; pop) Grane. 13 a (Is) Vin ~ Vin facut din struguri albi. 14 a (Is) Vite ~e Bovine. 15 a (Is) Versuri ~ Versuri fara rima. 16 a (Is) ~ la fatza Palid. 17 a (Ie) Ba e ~a ba e neagra Se zice despre spusele cuiva care se contrazice. 18 a (Ie) Nici ~a nici neagra Nici asha nici asha. 19 a (Iae) Fara vorba multa. 20 a (Iae) Deodata. 21 a (Ie) De cand lupii ~i Din timpuri stravechi. 22 a (Ie) Panan panzele ~e Pana la moarte. 23 a (Is) Saptamana ~a A opta saptamana inainte de Pashti. 24 a (Ie) A scoate cuiva peri ~i A necaji mereu pe cineva. 25 a (Iae) A agasa. 26 a (Ie) A impleti coada ~a A ramane fata batrana. 2728 smf a (Persoana) care are pielea alba. 29 a (D. obiecte de metal) Stralucitor. 30 a (Pop; ie) A strange bani ~i pentru zile negre A pastra o suma de bani pentru situatzii dificile. 31 a (Is) Arma ~a Arma cu lama de otzel. 32 a (Rar; ias) Arma scoasa din teaca. 33 a (D. lumina zilei) Insorit¹. 34 a (Is) Noapte ~a Noapte petrecuta fara somn. 35 a (Is) Lume ~a Lumea reala. 36 a Curat. 37 a (Reg; is) Calea ~a Calea care o face mireasa la casa mirelui indata dupa nunta. 38 a (D. bauturi) Limpede. 39 a (Fig; d. vant) De miazazi. 40 a (Ie) A trai lumea ~a A duce viatza in petreceri. 41 a (Pop; ie) A avea (sau a duce) zile ~e A duce un trai tihnit. 42 sn Culoarea alba (1). 43 sn (Irn; ie) A da de ~ A se spala (bine) pe fatza pe maini etc. 44 sn (Is) ~ul ochiului Sclerotica. 45 sn (ilav) Negru pe ~ In scris. 46 sn (Ie) A semna in ~ A iscali o politza in care nu sunt specificate nici suma nici scadentza. 47 sn (Fig; iae) A acorda cuiva incredere deplina. 48 sn (Is) ul zilei Zorii zilei. 49 sf (Pop; ie) A intrat ~an sat Sa facut ziua. 50 sf (Iae) A inceput sa ninga. 51 sf (Fig) Faina de grau. 52 sf (Pop; is) ~ in capistere (sau in strachina) Faina de grau. 53 sf (Pop; ias) Malai. 54 sf (Pop; ias) Merinde. 55 sf (Pop; ie) A vedea ~ in capistere Ashi atinge scopul. 56 sf (Pop; iae) A se imbogatzi. 57 sf (Lpl) Albituri. 58 sf (Ie) A fi imbracat in ~ A purta haine de culoare alba (42). 59 sfp (Trs) Lemnishoare folosite in jocul dea ~ele. 60 sm (Ent) Vierme daunator cartofilor nedefinit mai indeaproape. 61 sf (Bot) Varietate de vitza de vie Cf albishoara. 62 sm (Iuz; supranume pentru) Conservator. 63 sm (Reg) Partizan al regimului tzarist. 64 sn (Chm; is) ~ de plumb Carbonat bazic de plumb folosit in industria vopselelor. 65 sn (Is) ~ de balena Spermantzet. 66 sn (Is) Rasa ~a Unul dintre grupurile de popoare in care este impartzita conventzional omenirea shi care se caracterizeaza prin culoarea albaroz a pielii. 67 a (D. oameni sau parul lor) Carunt. 68 a (Is) Noptzi ~e Noptzi luminoase obishnuite in perioada solstitziului de vara in regiunile situate intre paralele de 50° shi 65° nord shi sud in care nu se produce intunecare completa din cauza k soarele nu coboara suficient sub orizont. 69 a (Is) Magie ~a Capacitate a unor persoane de a savarshi fapte neobishnuite in aparentza miraculoase care insa pot fi explicate shtiintzific. 7072 sn (Is) Negru pe ~ Asigurare k cele spuse sunt (adevarate sau) sigure (ori scrise). 73 sn (Is) ~ de zinc Oxid de zinc (folosit in vopsitorie). 74 sm Denumire generica data unor rase de porcine de culoare alba (1) crescute pentru productzia de carne. 75 sfp Piesele albe de la unele jocuri distractive sau de noroc. 76 sma (La jocul de shah) Jucatorul care are piesele albe (75). corectata

ALB A albi e adj. subst. I. Adj. 1. Care are culoarea zapezii a laptelui; (despre culori) k zapada k laptele. ◊ Carne alba = carne de pasare sau de peshte. Hartie (sau coala) alba = hartie care nu a fost scrisa. Rand alb = spatziu nescris intre doua randuri scrise. Arma alba = arma cu lama de otzel. Rasa alba = unul dintre grupurile de popoare in care este impartzita conventzional omenirea shi care se caracterizeaza prin culoarea albaroz a pielii. ◊ Expr. Alb la fatza = palid. Ba e alba ba e neagra se zice despre spusele cuiva care se contrazice. Nici alba nici neagra = a) nici asha nici asha; b) fara multa vorba; deodata. ♦ (Despre oameni adesea substantivat) Care apartzine rasei albe. ♦ Carunt. ◊ Expr. A scoate (cuiva) peri albi = a necaji mereu (pe cineva) a agasa (pe cineva) pana la exasperare. 2. Incolor transparent. 3. Fig. Limpede luminos. ◊ Noptzi albe = noptzi luminoase obishnuite in perioada solstitziului de vara in regiunile situate intre paralelele 50° shi 65° nord shi sud in care nu se produce intunecare completa din cauza k soarele nu coboara suficient sub orizont. Noapte alba = noapte petrecuta fara somn. (Rar) Zile albe = viatza tihnita fericita. (In basme) Lumea alba = lumea reala. ♦ (Pop.; substantivat f. art.) Zorii zilei. 4. Fig. Nevinovat curat pur candid. 5. (Despre versuri) Fara rima. II. S. m. Denumire data dupa revolutzia franceza contrarevolutzionarilor shi conservatorilor. III. S. n. 1. Culoare obtzinuta prin suprapunerea luminii zilei; culoarea descrisa mai sus. ◊ Expr. Negru pe alb = asigurare k cele spuse sunt adevarate sigure scrise. A semna in alb = a iscali un act inainte de a fi completat; fig. a acorda cuiva incredere deplina. 2. Obiect substantza etc. de culoare alba (I 1). (Pop.) Albul ochiului = sclerotica. Alb de plumb = carbonat bazic de plumb folosit in industria vopselelor; ceruza. Alb de zinc = oxid de zinc (folosit in vopsitorie). Alb de titan = bioxid de titan. IV. S. m. Denumire generica data unor rase de porcine de culoare alba (I 1) cu prolificitate shi precocitate ridicate crescute pentru productzia de carne. Alb de Banat. Alb ucrainean de stepa. V. S. f. pl. art. Nume dat pieselor albe (I 1) la unele jocuri distractive sau de noroc. Lat. albus.

ALB¹ s. n. 1. Culoare alba. Ceasurile curgeau incet in dupaamiezile mohorite. Afara in imprejurimi era tacere mare care parca o adusese albul iernii. SADOVEANU O. IV 186. Deshi este destul de intuneric albul shoselei se mai distinge inca. SAHIA N. 24. Puica adormise trintita peste plapuma cu capul lunecat de pe albul perinei. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 370. Mobila perdele tavan masa tot pina shi scindurile au neintrecutul senin al albului. BASSARABESCU V. 41. ◊ Fig. Cum auzeam cucul in livada noastra declinarea zbura in albul amiezii k un fluture. SADOVEANU N. F. 32. ◊ Expr. Negru pe alb = in scris. A semna in alb = a iscali cu anticipatzie un act acordind deplina incredere celui care urmeaza sal completeze; fig. a acorda cuiva incredere deplina. 2. Obiect sau substantza de culoare alba. O mindra masa acoperita cu alb. EMINESCU N. 6. ◊ Albul ochiului (sau ochilor sau de ochi) = sclerotica. Nu vedetzi... cum pinan albul ochilor ne cata? LESNEA I. 67. SHi cum pashea cu sila el tot parea scaldat SHin alb de ochi un purpur de singei sa lasat. COSHBUC P. II 183. Alb de plumb = ceruza. Alb de zinc = oxid de zinc (substantza folosita in vopsitorie). Alb de balena = spermantzet.

ALB¹ s. n. 1. Culoare alba. ◊ Expr. Negru pe alb serveshte k asigurare k cele spuse sunt adevarate sigure; in scris. A semna in alb = a iscali un act inainte de a fi completat; fig. a acorda cuiva incredere deplina. 2. Obiect substantza etc. de culoare alba. ♦ Albul ochiului = sclerotica. Alb de plumb = ceruza. Alb de zinc = oxid de zinc (folosit in vopsitorie). Lat. albus.

ALB¹ n. 1) Culoare obtzinuta prin suprapunerea tuturor componentelor spectrului luminii zilei; albeatza. ◊ A semna in ~ a semna un document inainte de a fi completat. (E scris) negru pe ~ nu poate fi contestat; e clar. 2) Obiect sau substantza de aceasta culoare. ~ul dintzilor. ◊ ~ul ochiului sclerotica. /<lat. albus

alb a. 1. de coloarea laptelui sau a zapezii; 2. fig. senin fericit: n’am zi alba din pricina ei ISP. [Lat. ALBUS]. ║ n. coloarea alba: albul ochiului albush; albul zilei aurora ISP. ║ m. membru al partidului conservator.

álb a adj. (lat. albus). De coloarea zapeziĭ saŭ lapteluĭ. Fig. Inocent: alb k zapada. S. m. Om de rasa alba. Adept al partiduluĭ conservator (dupa crinu alb care era emblema Bourbonilor) in opoz. cu rosh liberal. S. n. pl. urĭ. Coloarea alba. Spatziŭ liber pe o pagina. Arme albe arme care taĭe sau impung (nu arme de foc). Banĭ albĭ (p. zile negre) banĭ in general (pin aluz. la argint). Noapte alba noapte nedormita. Saptamina alba saŭ a brinzeĭ cea din aintea postuluĭ mare cind se maninca lapte brinza oŭa. Versurĭ albe versuri fara rima. A da carta cuĭva aĭ da puterĭ depline sa faca ce vrea. Politza in alb politza fara data scadentzeĭ. A fi vazut albu’n capistere (adica faina) a te fi asigurat de dobindirea unuĭ lucru. A intrat alba’n sat a intrat aurora’n sat s’a luminat de ziŭa. Tot alba’n doĭ banĭ tot vechea poveste (ĭapa cea alba vinduta pe doĭ banĭ). A fi ros (orĭ mincat) k alba de ham a fi ros de nevoĭ a fi plictisit de o treaba. Albu ochĭuluĭ scleorotica. Alb de argint orĭ de plumb cerusa. Alb de balena spermantzeta. Alb de Spania creta friabila.

alb² s. n.

alb s. n.

ALB adj. s. 1. adj. (poetic) dalb. (Cal cu coama ~.) 2. adj. coliliu. (Om cu parul ~.) 3. s. (CHIM.) alb de balena v. spermantzet; alb de barita v. sulfat de bariu; alb de plumb = ceruza (inv.) shtiubeci; alb de titan v. bioxid de titan; alb de zinc v. oxid de zinc. 4. s. (ZOOL.) albulmijlociu = york mijlociu. 5. adj. gol nescris. (Rand ~ pe o foaie scrisa.)

ALB adj. s. 1. adj. (poetic) dalb. (Cal cu coama ~.) 2. adj. coliliu. (Par ~.) 3. s. (CHIM.) alb de balena = cetaceum spermantzet ceara de balena ulei de cashalot; alb de barila = sulfat de bariu; alb de plumb = ceruza (inv.) shtiubeci; alb de titan = bioxid de titan; alb de zinc = tzincvais oxid de zinc (inv.) tutea. 4. s. (ZOOL.) albulmijlociu = york mijlociu. 5. adj. gol nescris. (Rind ~ pe o foaie scrisa.)

Alb ≠ negru

ALBUL ÓCHIULUI s. v. sclerotica.

albul ochiului s. v. SCLEROTICA.

ALB. Subst. Alb culoare alba albime (rar) albeatza alboare (rar) albiciune albescentza (rar). Albire albeala (pop.) inalbire inalbit. Caruntetze caruntzeala caruntzie (rar) incaruntzire ninsoare (fig.). Adj. Alb de culoare alba de culoarea zapezii k laptele de culoarea laptelui laptos lactescent (alb) k zapada (k neaua) ninsoriu (rar) alb k (cum e) helgea alb k varul alb de tot alb k ghiocul albcolilie albutz (dim. reg.) albui albiu (rar) albicios alburiu albishor (dim.) albior dalb dalbior (dim.) coliliu lilial argintiu marmorean marmoren (rar) marmoriu (rar); sidefiu. Albit inalbit; carunt incaruntzit grizonat (frantzuzism) nins (fig.) argintiu (fig.) argintat (fig.). Blond balai codalb codalbel (reg.) balan bal (reg.) balaior (dim.) balanutz balaiel balanel balutz (reg.) balauc (reg.) plavan plavai plavitz plaviu (inv. shi reg.) albetz (reg.) albinetz. Vb. A (se) albi a (se) inalbi; a incaruntzi a caruntzi (inv.); a alburi.

a face din alb negru shi din negru alb expr. 1. a avea o mare putere de convingere. 2. a fi inconsecvent.

negru pe alb expr. indiscutabil neindoielnic; clar.