NATURÁL A naturali e adj. adv. s. n. I. Adj. 1. Care se refera la natura (1) care apartzine naturii; care se gaseshte in natura. ◊ Bogatzie naturala = bogatzie (necultivata) a solului sau a subsolului a unei regiuni a unei tzari. SHtiintzele naturale = shtiintzele naturii v. natura. Granitza naturala = granitza marcata de o apa sau de o forma de relief. Drept natural = (in conceptzia unor filosofi) drept considerat k imuabil shi universal care ar exista in afara structurilor sociale decurgand fie din natura sau ratziunea umana fie din vointza sau ratziunea divina. 2. Care este generat produs creat de natura (1) fara interventzia omului; p. ext. veritabil curat pur. 3 Lipsit de artificiu de rafinament simplu spontan fara efort sau constrangere. ◊ (Adverbial) Vorbeshte natural. 4. Care este conform cu natura cuiva innascut nativ; propriu specific cuiva. 5. Care concorda se potriveshte cu faptele din realitatea obiectiva cu ordinea fireasca a lucrurilor; normal firesc. ◊ Moarte naturala = moarte survenita in chip firesc moarte buna (din cauza batranetzii). Marime naturala = (reproducere in) marime reala a modelului in artele plastice shi in fotografie. ♦ (Despre copii) Nascut in afara casatoriei; nelegitim bastard. II. Adv. Fireshte desigur bineintzeles. III. S. n. (Astazi rar) Naturaletze simplitate. Din lat. naturalis it. naturale fr. naturel germ. Naturell.

natural ~a [At: IORGOVICI O. 3/4 / V: (irg) ~rel a sn (reg) nat~ (ivr) ~aliu a ~e ain / Pl: ~i ~e / E: lat naturalis fr naturel cf ger Naturell] 1 a Care este conform cu natura cuiva Si: innascut (inv) naturalnic (1) (ivr) naturelnic Si: propriu specific. 2 a (Ioc artificial) Care este generat produs creat etc. de natura (1) fara interventzia omului Si: (inv) naturalnic (2). 3 a (Pex) Veritabil. 4 a Curat. 5 a Nealterat. 6 a (Is) Gaz ~ Gaz format in natura fara interventzia omului folosit drept combustibil. 7 a (Spc; ias) Gaz metan. 8 a Rudimentar. 9 a (Pex) Simplu. 10 a (Is) Economie ~a Forma de economie in care bunurile materiale se produc pentru satisfacerea nevoilor proprii fiind consumate in cadrul gospodariei producatoare. 11 a (Rar; d. rude) De sange. 12 a (Muz; d. tonuri game) Care nu a suferit nici o alterare. 13 a (Mat; is) Numar ~ Fiecare dintre numerele intregi pozitive. 14 a Care este lipsit de artificiu de rafinament de afectare Si: nesilit (4). 15 a Care este realizat spontan fara efort sau constrangere. 16 a Care se potriveshte cu faptele din realitatea obiectiva cu ordinea fireasca a lucrurilor Si: normal firesc. 17 a (Is) Moarte ~a Moarte survenita in chip firesc din cauza batranetzii. 1819 a (Is) Marime ~a (Reproducere in) marime reala a modelului in artele plastice shi fotografie. 20 a (Grm; is) Gen ~ Gen al substantivelor care corespunde repartitziei pe sexe a fiintzelor sau distinctziei dintre fiintze shi lucruri. 21 a (Is) Alaptare ~a Hranire a unui sugaci cu lapte matern sau de doica. 22 a (D. copii) Nascut in afara casatoriei legale Si: bastard nelegitim (2). 23 a (Rar; d. nashteri) Care a avut loc in afara casatoriei legale a femeii. 24 a (Ioc parintzi adoptivi; is) Parintzi ~i Parintzi adevaratzi ai unui copil. 25 a Care apartzine naturii (1) Si: (nob) naturesc (1). 26 a Care se refera la natura (1) Si: (nob) naturesc (2). 27 a Care se gaseshte in natura. Si: (nob) naturesc (3). 28 a (Is) Bogatzie ~a Bogatzie necultivata a solului sau a subsolului. 29 a (Is) Granitza ~a hotar ~ sau limita ~a Granitza marcata de elemente ale naturii fizice ape muntzi vai. 30 a (Flz; is) Drept ~ Drept considerat k imuabil shi universal care ar exista in afara oranduirilor sociale decurgand fie din natura sau ratziunea umana fie din vointza sau ratziunea divina. 31 a (Iuz; is) SHtiintze ~e sau (inv) istorie ~a SHtiintze ale naturii (4). 32 av (K intarire a unei afirmatzii) Desigur. 33 sn (Irg; if naturel) Temperament. 34 sn (Asr) Naturaletze (3). 35 a Care nu a fost modificat alterat. 36 (Is) Suc ~ Suc obtzinut din stoarcerea fructelor fara a se adauga alte substantze colorantzi acizi etc. 37 (D. culoarea parului) Care nu a fost modificata prin colorare. corectata

NATURÁL A naturali e adj. adv. s. n. I. Adj. 1. Care se refera la natura (1) care apartzine naturii; care se gaseshte in natura. ◊ Bogatzie naturala = bogatzie (necultivata) a solului sau a subsolului a unei regiuni a unei tzari. SHtiintzele naturale = shtiintzele naturii v. natura. Granitza naturala = granitza marcata de o apa sau de o forma de relief. Drept natural = (in conceptzia unor filozofi) drept considerat k imuabil shi universal care ar exista in afara structurilor sociale decurgand fie din natura sau ratziunea umana fie din vointza sau ratziunea divina. 2. Care este generat produs creat de natura (1) fara interventzia omului; p. ext. veritabil curat pur. 3. Care este lipsit de artificiu de rafinament de afectare simplu; care se realizeaza spontan fara efort sau constrangere. ◊ (Adverbial) Vorbeshte natural. 4. Care este conform cu natura cuiva innascut nativ; propriu specific cuiva. 5. Care concorda se potriveshte cu faptele din realitatea obiectiva cu ordinea fireasca a lucrurilor; normal firesc. ◊ Moarte naturala = moarte survenita in chip firesc moarte buna (din cauza batranetzii). Marime naturala = (reproducere in) marime reala a modelului in artele plastice shi in fotografie. ♦ (Despre copii) Nascut in afara casatoriei; nelegitim. II. Adv. Fireshte desigur bineintzeles. III. S. n. (Astazi rar) Naturaletze simplitate. Din lat. naturalis it. naturale fr. naturel germ. Naturell.

NATURÁL A naturali e adj. 1. Care se refera la natura (1) care apartzine naturii; care se gaseshte in natura care provine din natura; de la natura; firesc. Socot insa k shi prin caracterul meu... shi prin pitorescul meu natural infatzishez destule note pentru un roman. CAMIL PETRESCU P. 250. ◊ Bogatzie naturala = bogatzie a solului sau a subsolului unei regiuni unei tzari. SHtiintzele naturale = denumire conventzionala pentru shtiintzele naturii. Granitza naturala = (in opozitzie cu conventzionala) granitza marcata de un riu un munte sau alt accident de teren. ◊ (In opozitzie cu artificial) Magnet natural. Matase naturala. Flori naturale. 2. Care se supune legilor naturii conform naturii potrivit cu natura; firesc adevarat real. Sa cautam a trage din acea revolutzie tot folosul putincios shi sai dam aliatzi naturali adeca pe popoare. GHICA A. 571. Vrea sa se marite lucru natural. ALECSANDRI T. I 409. ◊ Expr. (In artele plastice) Marime naturala = marimea reala a modelului. Sa apucat sa faca o statua peste marimea naturala. CARAGIALE O. VII 433. Bustul in marime naturala a unui copil. EMINESCU N. 38. ◊ Fiu natural sau fiica naturala = copil nascut in afara casatoriei copil nelegitim. O lunga tragedie de lupte intre feluritzi copii naturali. HASDEU I. V. 3. ♦ Care are un aspect firesc apropiat de natura k in natura luat din natura. Flacai cu cameshi albe shi briie late fete rumene shi palite de soare infatzishau un tablou foarte natural shi animat. NEGRUZZI S. I 104. 3. (In opozitzie cu afectat) Simplu firesc. Am citit azi zise el un poet francez; miau placut poeziile lui fiind foarte simple shi naturale. BOLINTINEANU O. 327. Traduse apoi «TZiganii» de Pushkin poem atit de frumos shi de natural. NEGRUZZI S. I 333. ♦ (Adverbial; adesea k simpla intarire a unei afirmatzii) Fireshte bineintzeles desigur negreshit de buna seama. Ai trimis scrisoarea? Natural! ♦ (Substantivat n.) Naturaletze lipsa de afectare simplitate firesc. Armonia versurilor naturalul actziunii... formeaza un tot. MACEDONSKI O. IV 74. Toata scena respira adevar shi natural. GHEREA ST. CR. II 160. 4. (Rar substantivat numai la pl.) Motive populare de ornamentatzie in cusaturi reprezentind flori cusute cu fir. SHitzi zarii rochitzan poale Cusuta cu naturale: Naturalele de fir La mijloc cu trandafir. TEODORESCU P. P. 326.

NATURÁL A adj. 1. Referitor la natura al naturii; din natura. ♦ Curat neamestecat. 2. Firesc obishnuit simplu; adevarat. // adv. Fireshte desigur. // s.n. Naturaletze simplititate. [Cf. lat. naturalis fr. naturel].

NATURÁL A I. adj. 1. referitor la natura specific naturii. ◊ creat de natura. ♦ shtiintze ~e = ansamblu de shtiintze care studiaza fenomenele lumii inconjuratoare lumea organica shi anorganica; shtiintzele naturii. 2. (mat.) numar ~ = fiecare numar intreg pozitiv. 3. care se potriveshte cu faptele din realitatea obiectiva; firesc obishnuit simplu. 4. (jur.; despre copii) nascut in afara casatoriei. II. adv. desigur fireshte. III. s. n. naturaletze. (< lat. naturalis. fr. naturel it. naturale)

NATURÁL² ~a (~i ~e) 1) Care tzine de natura; propriu naturii. ◊ SHtiintze ~e totalitate a shtiintzelor care se ocupa cu studiul naturii. Economie ~a forma de economie in care bunurile materiale se produc nu pentru schimb ci pentru satisfacerea necesitatzilor gospodariei producatoare. 2) Care este creat de natura (fara interventzia omului). Gaz ~. ◊ Frontiera ~a frontiera marcata de elemente ale naturii fizice (rauri muntzi etc.). Bogatzii (sau resurse) ~e bogatzii aflate in solul sau subsolul unei regiuni sau tzari. 3) Care este in natura lucrurilor; care este in concordantza cu ordinea obishnuita a lucrurilor; firesc; normal. * Moarte ~a moarte survenita in chip firesc (din cauza batranetzii); moarte buna. Marime ~a marime care corespunde dimensiunilor reale ale modelului (in artele plastice shi in fotografie). 4) Care este obtzinut direct din natura. Matase ~a. 5) Care exclude orice afectare. Ten ~. * Vin ~ vin obtzinut prin fermentarea sucului de struguri fara amestecuri straine. Numar ~ fiecare dintre numerele intregi pozitive (1 2 3 4 etc.). 6) Care este moshtenit de la natura; innascut; congenital. Fire ~a. 7) Care este lipsit de artificii sau rafinament; neafectat. Stil ~. 8) Care tzine de natura umana; propriu functziilor vitale ale omului. Necesitatzi ~e. 9): Copil ~ copil nascut in afara casatoriei; copil nelegitim. /<lat. naturalis it. naturale fr. naturel germ. naturell

natural a. 1. conform cu ordinea naturei: lege naturala; 2. adus odata cu nashterea: calitate naturala; 3. conform cu ratziunea cu uzul: e natural sa...; 4. simplu neafectat: apucaturi naturale; 5. nelegitim: copil natural. ║ n. 1. mod natural de a fi; 2. simplitate lipsa de afectare. ║ adv. 1. printr’un principiu natural: flacara se sue natural; 2. printr’un efect natural; 3. intr’un mod natural.

* naturál a adj. pl. m. lĭ (lat. naturalis). Firesc conform naturiĭ: lege naturala. Daruit de natura luat din nashtere: bunatate naturala. Conform ratziuniĭ uzuluĭ: e natural sa fiĭ sarac daca eshtĭ lenesh vitzios orĭ prost. Propriŭ primar: intzelesu natural al unuĭ cuvint. Neprefacut neafectat nefortzat neschimosit: mers natural vorba naturala. Nefalsificat: vin natural. Ilegitim: copil natural. Muz. Ton natural nemodificat de nicĭ un semn. SHtiintzele naturale shtiintzele care studiaza animalele plantele shi mineralele (zoologia botanica mineralogia sh.a.). Istoria naturala shtiintza care descrie shi clasifica vietatzile. S.m. shi f. Indigen autohton pamintean. S.n. pl. e shi urĭ. Caracteru natural natura: naturalul omuluĭ e sa fie sociabil. Naturalitate calitatea de a fi natural: acestuĭ tabloŭ i lipseshte naturalu. Adv. In mod natural din natura: Jidanu e natural zaraf. Pintr’o lege a naturii: flacara se inaltza natural. Fara afectare nefortzat: a ride natural. Se’ntzelege evident: natural k eshtĭ sarac daca eshtĭ lenesh!

natural ~a a vz natural

naturál¹ adj. m. pl. naturáli; f. naturála pl. naturále

naturál adj. m. pl. naturáli; f. sg. naturála pl. naturále

NATURÁL adj. adv. 1. adj. (livr.) elementar. (Fortzele ~.) 2. adj. v. simplu. 3. adj. v. salbatic. 4. adj. pur veritabil (livr.) genuin. (Un produs ~.) 5. adj. curat neamestecat pur (inv. shi pop.) sadea. (Vin ~.) 6. adj. v. innascut. 7. adj. v. bastard. 8. adj. degajat dezinvolt firesc neafectat neartificial necautat neprefacut nesilit nestudiat simplu spontan (livr.) nonshalant (inv.) prostatic. (O atitudine ~; cu gesturi ~.) 9. adj. v. firesc. 10. adv. v. desigur.

NATURAL adj. adv. 1. adj. (livr.) elementar. (Fortzele ~.) 2. adj. simplu (livr.) frust. (Cu un aspect ~.) 3. adj. salbatic (livr.) frust. (Frumusetzea ~ a Bucegilor.) 4. adj. pur veritabil (livr.) genuin. (Un produs ~.) 5. adj. curat neamestecat pur (inv. shi pop.) sadea. (Vin ~.) 6. adj. innascut nativ (inv.) naturalnic. (Daruri insushiri ~.) 7. adj. bastard nelegitim (reg.) sarman (prin Transilv. shi Maram.) bitang. (Copil ~.) 8. adj. degajat dezinvolt firesc neafectat neartificial necautat neprefacut nesilit nestudiat simplu spontan (livr.) nonshalant (inv.) prostatic. (O atitudine ~; cu gesturi ~.) 9. adj. firesc normal obishnuit (inv.) firesh (fig.) curat. (Aici nu e lucru ~.) 10. adv. absolut bineintzeles cert desigur fireshte garantat indiscutabil negreshit neindoielnic neindoios normal precis sigur. (Crezi k soseshte azi? ~!)

Natural ≠ artificial miraculos nenatural

NATURÁL A adj. (cf. lat. naturalis fr. naturel): in sintagmele gen natural limbaj natural limba naturala shi numar natural (v.).

asociatzie naturala de roci (engl.= natural rocks assemblange)1. (petrogr.) totalitatea rocilor care apar intro reg. shi care au provenit dintro aceeashi sursa (magma parentala). A. n. r. magmatice grupeaza roci comagmatice intrusive (vulcanitele dintrun lantz vulcanic) care se inrudesc prin proprietatzile lor; 2. (sedim.) totalitatea dep. care se acumuleaza succesiv intrun baz. de sedimentare shi intro anumita etapa a evolutziei sale. A. n. r. sedimentare ofera indicatzii asupra conditziilor tectostructurale in care a fost plasat baz. (zona de craton sau zona de orogen zona de rift zona de subductzie zona de coliziune) shi asupra paleomediilor de sedimentare. Flishul molasa constitue a. n. r. plasate in bazine mobile din zone de subductzie. Sin. asociatzie litologica.

alti naturali (cuv. it. „altishti naturali”) v. falsetist.

natural(a) adjectiv ce exprima starea fireasca a unui sunet sistem (II) muzical sau mijloc de producere a sunetului bazata in general pe legi obiectivacustice. Sunet n. sunet fara nici o alteratzie* sunet diatonic*. Gama n. gama* fondata pe legi acustice (v. armonice sunete) neafectata de sistemul pitagoreic al deducerii prin cvinte* perfecte ale intervalelor gamei sau de orice calcul privind impartzirea octavei* sau temperarea* ei. Instrument n. instr. de suflat din lemn (ex. bucium* fluier* fara dop) dar mai ales din alama (trompeta* corn* v. shi corno da caccia corno postiglione corno signale) ce emite sunete n. prin simpla presiune a aerului in tub shi fara modificarea acestuia prin chei clape (3) sau pistoane*. SHi la instr. perfectzionate se obtzin sunete n. preferabile in unele situatzii instr. functzionand astfel k un instr. n.