magic ~a [At: AR (1829) 33² 11 / V: (inv) ~ghic / Pl: ~ici ~ice / E: fr magique gr μαγιϰός] 12 a av (Intrun mod) care priveshte magia (1) Si: ocult misterios (inv) maghicesc (12). Vz cabalistic. 34 a av (Intrun mod) care apartzine magiei (1) Si: ocult misterios (inv) maghicesc (34) Vz cabalistic. 5 a (Is) Bagheta (sau pop varga nuielusha etc.) ~a Bagheta a magicianului (1). 6 a (Ias; pex) Bagheta a scamatorului. 7 a (Is) Cerc ~ Cerc trasat pe pamant in practicile de magie neagra dincolo de care se crede k demonul invocat nu mai poate trece. 8 a (Is) Lanterna ~a Aparat care mareshte shi proiecteaza pe un ecran imaginea unor desene schitze diapozitive etc. introduse in interiorul lui. 9 a (Is) Ochi ~ Indicator luminos de functzionare a aparatelor de receptzie radiofonica sau radiotelegrafica. 1011 a av (Fig) (Intrun mod) care apare k un efect de magie. 1213 a av (Intrun mod) care farmeca Si: feeric. 1415 av a (Intrun mod) care pare dotat cu puteri miraculoase Si: fermecat vrajit.

MÁGIC A magici e adj. 1. Care tzine de magie sau deriva din ea care se refera la magie; ocult vrajitoresc. Unde eshti acuma tu magica nuielusha? CARAGIALE O. III 24. Al idolilor preot cu magice cuvinte Multzimii adunate oracolempartzea: Oracole viclene de interes dictate. ALEXANDRESCU P. 146. Lanterna magica v. lanterna. Bagheta magica v. bagheta. Ochi magic v. ochi. 2. Fig. Incintator fermecator minunat feeric captivant. Coboaratzi iarna alba valul magic Pe orashelul meu tacut. CAZIMIR L. U. 38. Magicul film al copilariei incepea din nou sai ruleze pe ecranul mintzii. BART E. 44. In fatza unui rasarit sau unui apus de soare magic... sufletul omenesc este uimit shi inaltzat. MACEDONSKI O. IV 129. ◊ (Adverbial) Fulgii se leganau magic in luminile vitrinelor. C. PETRESCU C. V. 162.

MÁGIC A adj. 1. De magie referitor la magie; ocult. ◊ Bagheta magica = bagheta folosita de magician (p. ext.) de scamator. ♦ Ochi magic = indicator luminos de functzionare a aparatelor de radioreceptzie. 2. (Fig.) Fermecator incantator miraculos. [Cf. fr. magique lat. magicus].

MÁGIC A adj. 1. referitor la magie; ocult. ♦ bagheta ~a = bagheta de magician (p. ext.) de scamator. ◊ ochi~ = indicator luminos de functzionare a aparatelor de radioreceptzie. 2. (fig.) fermecator incantator; feeric. (< fr. magique lat. magicus)

MÁGIC ~k (~ci ~ce) 1) Care tzine de magie; referitor la magie. 2) fig. Cu proprietate de a exercita o influentza foarte puternica. /<fr. magique

magic a. 1. ce tzine de magie; 2. fig. care incanta care amageshte: efect magic.

*mágic a adj. (lat. mágicus vgr. magikós). Relativ la magie. Fig. Miraculos care produce efecte supranaturale: puterea magica a arteĭ. Lanterna magica V. lanterna. Adv. In mod magic.

mágic adj. m. pl. mágici; f. mágica pl. mágice

mágic adj. m. pl. mágici; f. sg. mágica pl. mágice

MÁGIC adj. 1. (livr.) cabalistic. (Puteri ~.) 2. v. vrajitoresc. 3. v. fermecat. 4. v. misterios. 5. v. miraculos.

MAGIC adj. 1. vrajitoresc (pop.) fermecatoresc maiestresc. (Indeletniciri ~.) 2. fermecat vrajit. (Bagheta ~.) 3. misterios ocult (inv.) maghicesc. (Fortze ~.) 4. miraculos. (Un efect ~.)

MÁGIC A (< fr. lat.) adj. 1. Care tzine de magie privitor la magie; ocult. ◊ (MAT.) Patrat m. = tablou ale carui casutze contzin numere care dau aceeashi suma pe fiecare rand coloana shi diagonala. ◊ Lanterna m. v. lanterna. (FIZ.) Numar m. = numar de protoni sau de neutroni ce confera nucleului (care i contzine) o stabilitate deosebita. (LIT.) Realism m. = forma moderna de fictziune literara in care realul se juxtapune fantasticului visului mitului basmului etc. (ex. J.L. Borges G. Garcia Márquez M. Bontenpelli I. Calvino G. Grass H. AlainFournier). 2. Fig. Fermecator incantator; feeric.

MAGIC A adj. 1. Care priveshte magia (1) care tzine de magie; ocult misterios tainic (invechit) maghicesc. V. c a b a l i s t i c. Al idolilor preot cu magice cuvinte Multzimei adunate oracolempartzea. ALEXANDRESCU M. 32. Uimit k de ceva magic de prin basme ishi stapineshte respirarea k sa no deshtepte. VLAHUTZA D. 216. Privesc k shi orbii ceajung sashi cishtige La magice semne vederea uitata. DENSUSIANU L. A. 121. K din nimic pe lume am rasarit k oaspat SHi fara coiful magic din lumeam sa dispar. LESNEA I. 151. Nu izbuteshte sa se ridice mai sus de gindirea magica a vrajitorului. BENIUC M. C. I 315. Bagheta (sau rar varga nuielusha etc.) magica = bagheta de care se serveshte magicianul; p. e x t. bagheta scamatorului. Nu ne lipseshte decit varga magica de a ne transpune in oricare punct. .. am voi. EMINESCU N. 49. La un semn al baghetei sale magice facea sa apara.. . doi porumbei albi. SAHIA N. 66. Toate sau schimbat k printro bagheta magica C. PETRESCU A. 305. (Glumetz) Unde eshti acuma tu magica nuielusha sa le aratzi numai in pragul unei redactziuni de revista literara. CARAGiALE O. IV 131. Cerc magic = cerc trasat pe pamint in practicile de magie neagra dincolo de care se crede k demonul invocat nu mai putea trece. (F i g.) De ash putea urma... dulcele vedenii de prietenie shi amor pe rind precum trec din cercul magic shi stralucitor a bucuriilor vietzii. NEGRUZZI S. II 45. Am tras imprejurul tau un cerc magic de blasteme peste cari nar putea pashi. I. NEGRUZZI S. V 154. Oacheshe fete senshira la joc In cercul cel magic al zarii de foc. COSHBUC P. I 143. Lanterna magica = aparat care mareshte shi proiecteaza pe un ecran imaginea unor desene schitze diapozitive etc. introduse in interiorul lui. Lanterna magica salcatuieshte asemine dintro laditza. STAMATi F. 94/25. Lumina devine naiva amintind lanterna magica shi pozele lui Robinson Crusoe. TEODOREANU M. U. 178. Ochi magic= indicator luminos de functzionare a aparatelor de receptzie radiofonica sau radiotelegrafica. DICTZ. 2. F i g. Care apare k o realizare minunata k un efect de magie care farmeca vrajeshte; feeric. Infatzosha multzimei. .. o adevarata maghica privelishte. AR (1829) 33²/ll. Toate aceste se unira spre a face un lucru a caruia efect era adevarat magic. CR (1836) 14/32. Stelele.. . erau pline de o lumina magica. FILIMON O. I 136. Sala tronului e plina De o magica lumina. ALECSANDRI P. II 83. Era odinioara acel vestit Memfis... cetatea cu magice palate. BOLINTINEANU O. 187. In fatza unui rasarit sau unui apus de soare magic. . . sufletul omenesc este uimit shi inaltzat. MACEDONSKI O. IV 129 cf. 1 143. In frumoasa natura carel inconjura k o gradina magica el respira aerul cel mai dulce. NEGRUZZI S. III 450. Tacerea se intinde magica imprejur. PETICA O. 245. Magicul film al copilariei incepea din nou sai ruleze pe ecranul mintzii. BART E. 44. ◊ (Adverbial) Fulgii se leganau magic in luminile vitrinelor. C. PETRESCU C. V. 162. ♦ Care pare dotat cu puteri miraculoase; fermecat vrajit. O muzica cen pripa Plingind peun flaut magic se duse in abis. MACEDONSKI O. I 174 cf. 83. Bradul. . . pina atunci luminase muntzii k o lampa magica cu mii de focuri. GANE N. I 67. Pe sala cea veche shin flacari aprinse Murea Ziua alba pe stofelentinse Iar flautul magic plingea inainte. PETICA O. 53. Coboaratzi Iarna alba valul magic Pe orashelul meu tacut shi tragic. CAZIMIR L. U. 38. Conceptzia unor autori. . . careshi ridica eroii principali cu mult deasupra maselor inzestrindui cu telescoape magice prin care vad.. . viitorul. V. ROM. ianuarie 1954 212. Pl.: magici ce. SHi: (invechit) mághic a adj. Din fr. magique. Maghic < gr. μαγικός.