MÁGIC A (< fr. lat.) adj. 1. Care tzine de magie privitor la magie; ocult. ◊ (MAT.) Patrat m. = tablou ale carui casutze contzin numere care dau aceeashi suma pe fiecare rand coloana shi diagonala. ◊ Lanterna m. v. lanterna. (FIZ.) Numar m. = numar de protoni sau de neutroni ce confera nucleului (care i contzine) o stabilitate deosebita. (LIT.) Realism m. = forma moderna de fictziune literara in care realul se juxtapune fantasticului visului mitului basmului etc. (ex. J.L. Borges G. Garcia Márquez M. Bontenpelli I. Calvino G. Grass H. AlainFournier). 2. Fig. Fermecator incantator; feeric.