latura sf [At: M. COSTIN O. 189 / V: (irg) ~re / Pl: (14 711 13 3539 4354 5663 6561) ~ri (56 12 1434 4042 55 64) laturi / E: ml *latora] 1 Fiecare dintre cele doua partzi laterale ale corpului unei fiintze ale unui obiect etc. 2 Margine. 3 (Reg; is) Lature de cap (sau a capului) Tampla. 4 (Reg; is) Lature de umeri Spinare. 5 (Inv; ila) De ~ri (sau laturi) Alaturat. 6 (Inv; ial; d. grade de rudenie) Lateral. 7 (Ilav) In (sau pe ori pe de) (amandoua) ~ri(le) De o parte shi de alta a unui corp a unui obiect etc. 8 (Pex; ial) Alaturi. 9 (Pex; ial) La oarecare departare Si: deoparte. 10 (Pex; ial) Izolat. 11 (Ial; dupa verbe de mishcare) Oblic. 12 (Ilav) Pe (de) (sau intr) o ~ sau pe laturi Intro rana. 13 (Ilav) Din lature Din profil. 14 (Reg; is) La laturi Sub bratz. 15 (Ivp; ilpp) De (sau din) laturi de... (sau de laturea intro lature a...) In preajma. 16 (Ivp; ial) Alaturi de... Si: langa. 17 (Ie) A (se) da (sau a se pune a se trage a se feri) in (sau ivp de o) lature (sau in lature ori in laturi) A (se) da deoparte. 18 (Iae) A face loc sa treaca cineva. 1920 (Iae) A (se) feri din calea cuiva. 21 (Pex; iae) A se eschiva. 22 (Pop; ie) A da (sau a impinge a arunca) in laturi (sau laturi) (sau reg a feri in laturi) A arunca. 23 (Iae) A indeparta. 24 (Iae) A abandona. 25 (Inv; ie) A da (sau a pune) in laturi (sau intro ori de o ~) A pastra. 26 (Iae) A ascunde. 27 (Iae) A sustrage. 28 (Pex; iae) A nu lua in consideratzie. 29 (Ie) A da (sau a deschide) in laturi (o usha o fereastra etc.) A deschide larg o usha o fereastra etc. 30 (Inv; ie) A trece in laturi de ... (sau a lasa de laturi) A ocoli. 31 (Pop; ie) (Stai) (sau feri) in laturi! Taci! 32 (Iae) Date la o parte! 33 (Ie) A privi (sau a se uita) in laturi A privi in alta parte. 34 (Ie) Ashi feri privirea in laturi A evita sa se uite in mod deschis direct la cineva sau la ceva. 35 (Pfm; ie) A se uita intro ~ A trage cu coada ochiului. 36 (Pfm; ie) A privi dintro ~ A privi in mod iscoditor. 37 (Iae) A privi banuitor. 38 (Iae) A privi cu rautate. 39 (Reg; ie) A umbla in laturea cuiva A face curte unei femei. 40 (Ie) A spune (sau a face) ceva pe de laturi A spune sau a face ceva pe cai ocolite in mod indirect. 41 (Ie) A vorbi (sau reg a basadi a vorovi a grai a buigui) intro (sau intralta) lature (sau in laturi) A aiura. 42 (Iae) A flecari. 43 (Reg; d. oameni; ie) A fi intro lature A fi nebun. 44 Parte a unei constructzii ce se prezinta k o prelungire laterala. 45 Fiecare dintre partzile unei constructzii in raport cu partea centrala Si: aripa. 46 (Ivr) Teritoriu. 47 (Ivr) TZara. 48 (Inv; is) Laturea uscata Uscat. 49 (Bis; is) Laturea cea departe (sau a pamantului de gios) ori ~rile iadului Iad. 50 Hotar. 51 (Pex) Locuitori ai unui tzinut. 5253 (Ilav) In (sau din sau inv pren ori preste) toate rile (De) pretutindeni. 54 (Pex) Portziune de teren din imediata apropiere a unui drum a unei ape a unei constructzii etc. Si: margine. 55 (D. ape curgatoare; ie) A da pe de laturi A se revarsa. 56 (Ivp; ie) A bate (sau a umbla) ~rile A pribegi. 57 (Ivp; iae) A vorbi pe ocolite. 58 (Pop; ie) A tzine ~rile A ezita sa pasheasca inainte. 59 (Pop; iae) A inainta in mod shovaielnic. 6061 Fiecare din (fetzele sau) muchiile unui obiect. 62 (Spc) Fiecare din liniile frante inchise care formeaza un poligon. 63 (Spc) Fiecare din semidreptele care formeaza un unghi. 64 (Ivp; ila) Pe (de) laturi Laturalnic. 65 (Ilav) Pe (sau de) toate ~ri(le) De jurimprejurul unui obiect. 66 (Ie) Dintro ~ pana intralta Pe toata suprafatza. 67 (Ie) A se uita la cineva pe (sau de) toate ~rile A examina cu multa atentzie. 68 (Ie) A pune degetul pe ~ra dureroasa A descoperi punctul slab. 69 (Pex) Directzie. 70 (Ivp) Parte inclinata a unei inaltzimi Si: coasta versant. 71 Parte in raport cu intregul. 72 (Pex) Portziune desprinsa de la una din marginile unui obiect ale unei suprafetze etc. 73 (Fig) Fiecare din aspectele sub care se poate prezenta un fenomen o situatzie o actziune etc. 74 (Ilav) Dintro (sau sub) o ~ Dintrun punct de vedere. 75 (Irg) Taish de metal al unui instrument. 76 (Reg) Fiecare dintre carambii unei scari. 77 (Reg) Gard cu care se inconjoara capitzele de fan. 78 (Reg) Aripa la moara. 7980 (Reg) Laturar¹ (34). 81 (Reg) Fashie lunga shi ingusta de pamant Si: latunoaie (21).

LÁTURA laturi shi (in expresii shi locutziuni) laturi s. f. 1. Parte laterala a unui obiect. Ieshi din camera in antreu apoi pe usha ce da intro latura a casei. DUMITRIU N. 104. SHin doua laturi templul deschisea lui portale. EMINESCU O. I 98. Sus bat laturile Jos pica negurele (Cernutul). GOROVEI C. 64. ♦ Fiecare din cele doua partzi laterale ale corpului in dreptul coastelor. Se ashezase intro latura mai mult cu spatele. SADOVEANU B. 230. ♦ Parte directzie. Doar daca lor fi palit dintro latura prieteni pe furish. SADOVEANU B. 123. ◊ Loc. adv. (Mai ales in legatura cu verbe de mishcare sau cu constructzii care exprima mishcarea) In laturi (rar in laturi) = la o parte intro parte. Doctorul facu un salt in laturi shi dadu peste o movila. SADOVEANU P. M. 300. O fintina... cu un capac deschis in laturi. CREANGA P. 204. Damii mie ochii negri... nu privi cu ei in laturi. EMINESCU O. I 155. Murgui sprinten dan laturi sforaind. ALECSANDRI P. III 282. (In amenintzari) In laturi venetici! COSHBUC P. I 209. Pe laturi = intro parte shi in alta. Aruncau priviri pe laturi sa nui zareasca cineva. POPA V. 333. Pe de laturi = pe linga fig. pe ocolite indirect. Proprietarul viei i platea bine dar le mai pica shi pe de laturi cishtig. DUMITRIU N. 259. Oantza a trecut pe de laturi luindui inainte. SAHIA N. 97. Mai copii! cum vretzi sa spun... dea dreptul? ori pe de laturi? ALECSANDRI T. I 95. ◊ Loc. prep. Pe de laturile = pe marginile. Pe de laturile curtzii [vezi] grajdul shi odaile pentru slugi. PAS L. I 83. ◊ Expr. A nu se da in laturi = a nu ezita a nu se codi (de la o actziune urita). Daca a venit vremea de jertfa apoi cit majunge partea nu ma dau in laturi. CARAGIALE O. II 85. Nici de asta nu teai da in laturi. CREANGA P. 166. 2. Aspect sub care se poate prezenta un lucru. Trebuie sa va arat o latura foarte serioasa a acestei probleme care voi no cunoashtetzi. BARANGA I. 198. 3. (Invechit shi popular) Portziune laturalnica bucata de la marginea unei intinderi de pamint a unui tzinut. Veneancetishor SHchiopatind schelalaind Laturile cam tziind Dolca haita cea batrina Ce shtia rindul la stina. ALECSANDRI P. P. 55. 4. Fiecare din semidreptele care formeaza un unghi sau din liniile care marginesc o figura geometrica. Se mira Filip de precizia cu care erau indicate cifrele pe laturile triunghiului. GALAN B. I 268. Varianta: láture (SADOVEANU B. 106) s. f.

LÁTURA ~i f. 1) Parte laterala a unui obiect; margine. 2) Fiecare dintre cele doua partzi laterale ale corpului omenesc. 3) Directzie a unei mishcari (in spatziu sau in timp). ◊ In laturi la o parte; intro parte. 4) Aspect sub care poate fi privit un lucru. 5) Fiecare dintre liniile care marginesc o figura geometrica sau dintre semidreptele care formeaza un unghi. [G.D. laturii] /<lat. latora

lature sf vz latura

lature f. 1. partea dreapta sau stanga a corpului: se culca pe laturea dreapta; 2. partea laterala margine: shedea pe laturea carului; 3. Geom. linie marginasha: triunghiul are trei laturi; 4. parte de loc directziune: vantul sufla din cele patru laturi ale lumii; 5. partea unui lucru in doua laturi: templul deschise ale lui portale Em. [Lat. LATERA]. ║ adv. laturi (in) la oparte inapoi.

láture f. pl. laturĭ shi là (lat. latus luteris lature; it. lato pv. latz fr. les [in AixlesBains] sp. pg. lado). Coasta parte de la margine: a dormi pe o lature (maĭ des: pe o coasta) a cadea pe o lature laturile uneĭ corabiĭ uneĭ armate. Margine hotar limita: laturile lumiĭ. Geom. Linie cu care se margineshte o figura inchisa: cele treĭ laturĭ ale unuĭ triunghĭ. In laturĭ la o parte: ushile se deschisera in laturĭ. Strigat imperativ: fugĭ in laturĭ (la o parte)!

látura s. f. g.d. art. láturii; pl. láturi

látura s. f. art. látura g.d. art. láturii; pl. láturi (shi laturi in expr.: in laturi)

latura art. latura pl. laturi

!lắturi (pe de ~) loc. adv.

in laturi (la o parte) loc. adv.

pe de laturi loc. adv.

in laturi

LÁTURA s. v. regiune tzinut.

LÁTURA s. 1. (GEOM.) (inv.) plasa. (~ a unui poligon.) 2. v. muchie. 3. extremitate margine parte. (Doarme pe ~ dreapta a patului.) 4. v. coasta. 5. v. parte. 6. v. aspect.

LATURA s. 1. (GEOM.) (inv.) plasa. (~ a unui poligon.) 2. dunga margine muchie. (~ patului a cutiei.) 3. extremitate margine parte. (Doarme pe ~ dreapta a patului.) 4. coasta dunga parte. (Sta intins peo ~.) 5. directzie parte sens. (Veneau spre noi din toate ~.) 6. aspect infatzishare. (~ vesela a lucrurilor.)

latura s. v. REGIUNE. TZINUT.

látura (láturi) s. f. 1. Coasta rina flanc. 2. Bord margine tzarm. 3. Extremitate cap parte laterala sau terminala a unui obiect. 4. (Inv.) Regiune provincie. Var. lature pl. laturi. Din lat s. n. din al carui pl. laturi sa reconstituit un sing. analogic cf. fagure gaura (Caragatza BF III 39). Ar putea reprezenta de asemeni shi pl. lat. latera (Pushcariu 950; CandreaDens. 961; REW 4934; DAR; Candrea; Tiktin) cf. v. it. latora. In sfirshit Ascoli Arch. glott. it. II 529 shi Scriban se gindesc la lat. latus lateris ceea ce pare mai putzin probabil. Pl. laturi pare k sa specializat in epoca moderna cu sensul de „partzi coaste” in timp ce pl. laturi se foloseshte aproape exclusiv in expresii fixe; in laturi adv. (la o parte; aparte afara; in afara); pe de laturi adv. (de ambele partzi; indirect); alaturi (var. alaturea) adv. (linga aproape de). Der. laturalnic adj. (lateral; indirect; ascuns nedemn) cu suf. nic; latural adj. (lateral) creatzie artificiala a lui Odobescu dupa fr. latéral neuzitata; laturean adj. (Trans. periferic; Trans. strain venetic de afara); laturintz adj. (Banat strain); laturish adj. (lateral); laturash adj. (lateral); laturash s. m. (locuitor al periferiei sau al unui cartier; inv. locuitor care platea numai darile la un feudal fara sa aiba obligatzii fatza de principe; inv. strain din afara; muncitor la minele de sare; cal de alaturi; cal de ajutor; nimfa de tzintar; ultimii dintzi ai calului); laturar (var. laturash laturintza) s. n. (scindura care se adauga la carutza pentru a fi incarcata mai mult); alatura vb. (a pune alaturi a compara; a reuni a adauga); delatura vb. (a despartzi) de la expresia de laturi; inlatura vb. (a despartzi a separa; a da deoparte a suprima); latunoaie (var. latunoi laturoi) s. f. (raritura bucata de pinza neapretata shi scamoshata; bucata de lemn scindura taiata de linga scoartza) de la latura cu suf. augmentativ oi; latunoios adj. (plin de scame; plin de rarituri).