K conj. 1. Introduce propozitzii subordonate: a) completive; Am spus k nu pot veni; b) subiective: Ashai k venit shi randul meu?; c) atributive: Gandul k nu pot pleca ma chinuie; d) (cauzale) caci fiindca. Hai acasa cai tarziu; e) (consecutive) incat de. E atat de slab cal bate vantul; f) (concesive) deshi cu toate k macar k. SHi omul cai om shi nu poate sa intzeleaga; g) (temporale) dupa ce cand. Acum k neam odihnit pot satzi povestesc intamplarea. 2. (Pop.) SHi. Sa care barbatul cu carul shi femeia sa imprashtie cu poala k tot se ispraveshte. 3. (In expr.) Nici k = nu. (Adversativ) Numai k = dar insa. 4. Intradevar asha e. K bine zici dta. 5. De ce (nu)! cum (nu)! K nu mai vine odata. 6. Doar. Da cum nu! K nu mioi feshteli eu obrazul! ◊ (Cu sens restrictiv) Nu k ma laud dar asha este. 7. (In formarea unor loc.) Cum k dupa ce k macar k etc. Lat. quod.^[1]

k c [At: COD. VOR. 112/1 / E: ml quod] Introduce propozitzii subordonate: 1 Completive Zice k nu shtie. 2 Subiective E bine k ai incredere in tine. 3 Atributive Il obseda ideea k lar fi putut ajuta. 4 Cauzale Si: caci fiindca. De ceai intarziat? Cam fost bolnav. 5 Consecutive Si: de incat. E asha de mic cal pashte vaca. 6 Concesive Si: deshi cu toate k macar k. SHi omul cai om nu poate sa intzeleaga. 7 Temporale Si: dupa ce cand. Acum k neam odihnit pot satzi povestesc. 8 Conditzionale Si: daca. Ce folos k trag acasa K nam nevasta frumoasa. 9 (Pop) SHi Sa care barbatul cu sacul shi femeia sa imprashtie cu poala (k) tot se termina. 10 (Ilav) Nici ~ Nu. 11 (Ilav) Numai ~ Dar insa. 12 Intradevar asha e K bine zici dumneata. 13 De ce (nu)! cum (nu)! K nu mai vine odata. 14 Doar K nu mioi feshteli eu obrazul! 15 (Ilav) Cum ~ dupa ce ~ macar ~ etc... Pe langa faptul k Dupa ce k ai intarziat eshti shi obraznic. 16 (Ilav) Macar ~ Chiar daca.

K conj. 1. Introduce propozitzii subordonate: a) completive; Am spus k nu pot veni; b) subiective: Ashai k venit shi randul meu?; c) atributive: Gandul k nu pot pleca ma chinuie; d) (cauzale) caci fiindca. Hai acasa cai tarziu; e) (consecutive) incat de. E atat de slab cal bate vantul; f) (concesive) deshi cu toate k macar k. SHi omul cai om shi nu poate sa intzeleaga; g) (temporale) dupa ce cand. Acum k neam odihnit pot satzi povestesc intamplarea. 2. (Pop.) SHi. Sa care barbatul cu carul shi femeia sa imprashtie cu poala k tot se ispraveshte. 3. (In expr.) Nici k = nu. (Adversativ) Numai k = dar insa. 4. Intradevar asha e. K bine zici dta. 5. De ce (nu)! cum (nu)! K nu mai vine odata. 6. Doar. Da cum nu! K nu mioi feshteli eu obrazul! ◊ (Cu sens restrictiv) Nu k ma laud dar asha este. 7. (In formarea unor loc.) Cum k dupa ce k macar k etc. Lat. quod.

K conj. 1. (Introduce propozitzii subordonate) a) (Introduce propozitzii completive) Midora a jurat k nici na vorbit... despre asta. CAMILAR N. I 22. SHi zici k nu doreshti nimica? SADOVEANU O. II 120. Au intzeles cititorii k vorbesc despre artishti. IONESCURION C. 37. Turturica ajunsese la ImparatulVerde shil inshtiintzase k vine shi HarapAlb cu fata ImparatuluiRosh. CREANGA P. 277. SHtii k mai lasat in locul tau shi nu te indoieshti de sirguintza mea. NEGRUZZI S. I 63. b) (Introduce propozitzii subiective; uneori dupa propozitzii eliptice exclamative) Eal nostru veacul acesta de creshteri!... Daca nici asta nui cintec de dragoste Carei? Fireshte k nu gingavitul alint Pe struna ghitarei. CASSIAN H. 19. Ashai k venit shi rindul meu? CREANGA P. 54. Parea can somn un inger ar trece prin infern. EMINESCU O. I 95. Prin gradina pe carare Paguba cai iarba mare. JARNÍKBIRSEANU 253 c) (Introduce propozitzii atributive) Se culca pe pragul ushei cu gind k no sa poata nimeni intra fara sa simta ea. ISPIRESCU L. 30. d) (Introduce propozitzii cauzale) Caci fiindca pentru k. A fost odata k niciodata k de nar fi nu sar mai povesti. ISPIRESCU L. 1. Graim doamna catra tine Nu din gura ci din carte K ne eshti asha departe. EMINESCU O. I 149. Ai sa dai sama doamna! imi zise k lashi pre barbatul tau sa ne taie parintzii barbatzii shi fratzii. NEGRUZZI S. I 147. Se sfatuira... K sa mil omoare Pe cel moldovan Cai mai ortoman. ALECSANDRI P. P. 1. ◊ (Dupa propozitzii eliptice imperative) Hai la culcush k se face ziua. CREANGA P. 268. e) (Introduce propozitzii consecutive adesea in corelatzie cu «asha» «atita» «prea») Incit de. SHii atit de slaba puntea Can ea nu te potzi increde. COSHBUC P. I 74. Nevasta ia murit; shiapoi ia ars shi casa; ia trasnit Deodata patru boi. Traia la praguri shin nevoi Can urma annebunit. COSHBUC P. I 229. Era un senin pe ceri shi asha de frumos shi cald afara catzi venea sa te scalzi pe uscat k gainile. CREANGA A. 64. f) (Introduce propozitzii concesive; urmat de «shi») Deshi cu toate k macar k. Eu babei mele k merge pe douazeci shi patru de ani de cind mam luat cu dinsa... shi tot nu iam spus. CREANGA P. 122. Cum naiba dor sa numi fie? Cind shi muntele cai munte SHinca are doruri multe. JARNÍKBIRSEANU D. 144. g) (Introduce propozitzii temporale) Dupa ce cind. Acum k ne odihniram pot satzi povestesc intimplarea. 2. (Adversativ in expr.) Numai k = dar insa... Accept invitatzia numai k voi veni singur. 3. (Cu valoare de conjunctzie copulativa de obicei dupa un conditzional) SHi in sfirshit ceor fi mai dondanit ei shi cit or mai fi dondanit k numai iata se face ziua. CREANGA P. 255. Mergeau nu prea mergeau K deodata se opreau SHi pe iarba sashezau De ospatz k sapucau. JARNÍKBIRSEANU D. 312. ♦ (Popular mai ales in enumerari k un fel de adaos ritmic) Frunza verde de aluna Codrenash cu voie buna Se urca in deal la stina Se urca shi chiuia... Totzi ciobanii k fugea! ALECSANDRI P. P. 87. 4. (Precedat de «nici») Nu. SHi nici k!a mai putut ajunge. 5. (Intarind o replica) Intradevar asha e. K bine zici dta matusha; asta so facem. CREANGA P. 175. ◊ Expr. Ba k chiar! = nici vorba! da de unde! Poate era niscaiva aur? Ba k chiar shi tu ai gicit! DRAGHICI R. 98. 6. (In fraze exclamative precedind o negatzie exprima o parere de rau) De ce (nu)! cum (nu)! A! k nu lam putut eu ajunge! ▭ K nu curge cel izvor Sa ma pot spala de dor! JARNÍKBIRSEANU D. 217. 7. Doar. Da cum nu! K nu mioi feshteli eu minutzele! CREANGA P. 292. ◊ (intarindul pe «doar») Calului meu de pe atunci cine mai shtie unde ior fi putrezind ciolanele! K doar nu era sa traiasca un veac de om. CREANGA P. 193. ◊ (Cu intzeles restrictiv in constructziile) Nu (sau nici) (doara) k... SHi nu voi k sa ma laud nici k voi sa tenspaimint Cum venira se facura totzi o apa shun pamint. EMINESCU O. I 147. Nu k ma laud dar putetzi intreba shi pe cuconu... Cum doamne iartama i zic? ALECSANDRI T. I 103. 8. (Intra in formarea unor loc. conj.) Cum k dupa ce k macar k pentru k etc. v. c.

K conj. 1. (Introduce propozitzii subordonate) a) (Introduce propozitzii completive) SHi zici k nu doreshti nimica? (SADOVEANU). b) (Introduce propozitzii subiective) Ashai k venit shi randul meu? (CREANGA). c) (Introduce propozitzii atributive) Se culca pe pragul ushei cu gand k no sa poata nimeni intra fara sa simta ea (ISPIRESCU). d) (Introduce propozitzii cauzale) Caci fiindca. Hai la culcush k se face ziua (CREANGA). e) (Introduce propozitzii consecutive) Incat de. SHii atat de slaba puntea Can ea nu te potzi increde (COSHBUC). f) (Introduce propozitzii concesive) Deshi cu toate k macar k. Cum naiba dor sa numi fie? Cand shi muntele cai munte SHinca are doruri multe (JARNÍKBIRSEANU). g) (Introduce propozitzii temporale) Dupa ce cand. Acum k neam odihnit pot satzi povestesc intamplarea. 2. (Adversativ in expr.) Numai k = dar insa. 3. SHi. Ceor mai fi dondanit ei shi cat or mai fi dondanit k numai iata se face ziua (CREANGA). 4. (In expr.) Nici k = nu. SHi nici k la mai putut ajunge. 5. Intradevar asha e. K bine zici dta matusha asta so facem (CREANGA). 6. De ce (nu)! cum (nu)! K nu curge cel izvor Sa ma pot spala de dor (JARNÍKBIRSEANU). 7. Doar. Da cum nu! K nu mioi feshteli eu manutzele (CREANGA). ◊ (Cu sens restrictiv) Nu (sau nici) (doara) k... 8. (In formarea unor loc. conj.) Cum k dupa ce k macar k etc. Lat. quod.

K conj. I. (cu functzie subordonatoare) 1) (exprima un raport cauzal) Fiindca; caci; pentru k; deoarece. 2) (exprima un raport consecutiv) Incat; de. 3) (exprima un raport concesiv) Deshi; cu toate k; macar k. El cai strain shi tot are grija... II. (cu functzie coordonatoare) 1) (exprima un raport copulativ) SHi. Numai porunci k totul era facut. 2) (exprima un raport adversativ) Dar; insa. Va veni numai k mai tarziu. /<lat. quod

k conj. 1. serva a impreuna doua propozitziuni: crede k nu pot; 2. exprima cauza: itzi multzumesc k mult bine imi facushi. [Lat. QUOD].

k conj. (lat. quŏd k [neutru pronumeluĭ qui care] de unde vine shi it. che pv. fr. cat. sp. pg. que. V. adica). 1) Leaga prop. secundara de cea principala dupa verbele care arata o declaratziune o simtzire saŭ o stare a sufletuluĭ: cred k este Dumnezeŭ vad k vine ma bucur k vine. (La inversiune se pune virgula: k e asha shtiŭ. Se zice shi cum k ceĭa ce e greoĭ). 2) Arata efectu k shi in cit: a ploŭat asha de mult k (maĭ elegant shi maĭ limpede: in cit) s’a revarsat riu. 3) Arata cauza k shi cacĭ: ĭartama k nu maĭ fac. (Locutziunea pop. daca dor nu ma tem se exprima maĭ obishnuit shi maĭ lamurit pin k dor nu ma tem). Feritziva de a zice (dupa fr.) e prima oara k shi acuma k ild. e prima oara cind shi acuma cind.

caci c [At: GCR I 13/23 / V: (inv) cacé cace cace caci cai / E: k + ce] Introduce propozitzii explicative Si: pentru k deoarece k fiindca din cauza k (in intrebari) de ce oare.

scriitórtzarán toáre/k s. m. f. tzaran[k] ce scrie opere literare ◊ „100 de ani de la nashterea scriitoruluitzaran M.K.” Sc. 29 XII 71 p. 4. ◊ „Scriitoaretzaranca” R.l. 14 XI 75 p. 2 ◊ „[La Arad] prima intalnire a scriitorilortzarani din Romania [...] Intalnirea a reunit 22 scriitoritzarani din 15 judetze ale tzarii.” R.l. 3 X 76 p. 2. ◊ „Recent a avut loc la Arad cea dea doua intalnire a scriitorilortzarani din Romania.” Cont. 24 XI 78 p. 8; v. shi R.l. 11 III 76 p. 2 (din scriitor [toare] + tzaran[k])

cắcĭ vechĭ cắce. ĭar azĭ in vorba k conj. (lat. quod quĭd). Arata: 1) cauza: Nu te amesteca in taritza k te maninca porciĭ (Prov.). 2) L. V. = „fiindca pentru k”: nu cacĭ nu vrea ci cacĭ nu poate. SHi pentru cacĭ cum se aude shi azĭ. 3) L. V. = k (relativ): fura piritzĭ cace sint creshtinĭ (Dos.). Numaĭ cacĭ numaĭ k afara de faptu k. 4) Adv. „De ce”: Cace (saŭ k ce?) atzĭ ingropat? (Dos.). Pentru cacĭ de ce? Azĭ (exclamativ) = „ah cum”: Of cacĭ nu maĭ tace cacĭ n’am banĭ! (Munt.).

k conjctz.

k conjctz.

+doar k¹ adv. + conjctz. (A spus ~ acolo ploua.)

afára k (fam.) loc. conj.

ashá k loc. conjctz.

k (tempo rapid) conjctz. + vb. aux. (cred k venit)

cam (tempo rapid) conjctz. + vb. (vam spus ~ dat)

car (tempo rapid) conjctz. + vb. aux. (mia spus car dori)

cash (tempo rapid) conjctz. + vb. aux. (nu cred cash putea)

*chit k (fam.) loc. conjctz.

!fiínd k (dat ~) loc. conjctz.

macár k loc. conjctz.

*númai k (dar) loc. conjctz. (ash veni numai k ploua)

*númai k adv. + conjctz. (a spus numai k acolo ploua)

péntru k loc. conjctz.

*precúm k loc. conjctz.

ashá k loc. conjct.

cu toáte k loc. conjctz.

fiínd k vb. + conjctz.

macár k loc. conjctz.

péntru k loc. conjctz.

K conj. 1. (consecutiv) de incat (inv. shi pop.) cat. (Gemea ~ itzi era mai mare mila.) 2. (cauzal) caci deoarece fiindca. (Haidem ~ se face seara.) 3. (adversativ shi restrictiv) shi. (Sa care barbatul cu carul shi femeia cu poala ~ tot se ispraveshte.) 4. (adversativ shi restrictiv) v. doar. (~ mioi feshteli onoarea.) 5. (adversativ shi concesiv) v. deshi. (Calul ~ e cu patru picioare shi tot se poticneshte.) 6. (temporal) cand. (Acum ~ neam odihnit putem pleca.)

K conj. v. daca.

K conj. 1. (consecutiv) de incit (inv. shi pop.) cit. (Gemea ~ itzi era mai mare mila.) 2. (cauzal) caci deoarece fiindca. (Haidem ~ se face seara.) 3. (adversativ shi restrictiv) shi. (Sa care barbatul cu carul shi femeia cu poala ~ tot se ispraveshte.) 4. (adversativ shi restrictiv) doar. (~ nu mioi feshteli onoarea!) 5. (adversativ shi concesiv) deshi. (Calul ~ e cu patru picioare shi tot se poticneshte.) 6. (temporal) cind. (Acum ~ neam odihnit putem pleca.)

k conj. v. DACA.

k conj. 1. Caci fiindca (introduce prop. cauzale). 2. Introduce prop. dependente de un conjunctiv. 3. Introduce prop. dependente de o exclamatzie sau interogatzie. 4. Ce bine ar fi macar sa (introduce aceleashi prop. 2 shi 3 al caror prim termen ramine neexprimat). 5. Introduce o prop. care depinde de un vb. „dicendi” sau „sentiendi”. 6. In limba pop. se foloseshte adesea k expletiv. 7. Cind dupa ce (exprima o relatzie temporala). 8. Daca (exprima o relatzie conditzionala). 9. Exprima o relatzie de consecintza. 10. Oricit de chiar daca (exprima o relatzie de opozitzie). 11. Intra in compunerea unor locutziuni conjunctzionale cu sens: a) cauzal: fiindca pentru k din pricina k; b) restrictiv: k doar numai k atita k. Mr. megl. k istr. ke. Lat. quŏd (Cipariu Gramatica 44; Pushcariu 245; REW 6970; CandreaDens 206; DAR; Rosetti I 117); cf. bg. kjë it. che prov. fr. cat. sp. port. que. Cf. caci.

ori k! expr. shi inca cum!

pen’k conj. deoarece caci