K conj. 1. (Introduce propozitzii subordonate) a) (Introduce propozitzii completive) Midora a jurat k nici na vorbit... despre asta. CAMILAR N. I 22. SHi zici k nu doreshti nimica? SADOVEANU O. II 120. Au intzeles cititorii k vorbesc despre artishti. IONESCURION C. 37. Turturica ajunsese la ImparatulVerde shil inshtiintzase k vine shi HarapAlb cu fata ImparatuluiRosh. CREANGA P. 277. SHtii k mai lasat in locul tau shi nu te indoieshti de sirguintza mea. NEGRUZZI S. I 63. b) (Introduce propozitzii subiective; uneori dupa propozitzii eliptice exclamative) Eal nostru veacul acesta de creshteri!... Daca nici asta nui cintec de dragoste Carei? Fireshte k nu gingavitul alint Pe struna ghitarei. CASSIAN H. 19. Ashai k venit shi rindul meu? CREANGA P. 54. Parea can somn un inger ar trece prin infern. EMINESCU O. I 95. Prin gradina pe carare Paguba cai iarba mare. JARNÍKBIRSEANU 253 c) (Introduce propozitzii atributive) Se culca pe pragul ushei cu gind k no sa poata nimeni intra fara sa simta ea. ISPIRESCU L. 30. d) (Introduce propozitzii cauzale) Caci fiindca pentru k. A fost odata k niciodata k de nar fi nu sar mai povesti. ISPIRESCU L. 1. Graim doamna catra tine Nu din gura ci din carte K ne eshti asha departe. EMINESCU O. I 149. Ai sa dai sama doamna! imi zise k lashi pre barbatul tau sa ne taie parintzii barbatzii shi fratzii. NEGRUZZI S. I 147. Se sfatuira... K sa mil omoare Pe cel moldovan Cai mai ortoman. ALECSANDRI P. P. 1. ◊ (Dupa propozitzii eliptice imperative) Hai la culcush k se face ziua. CREANGA P. 268. e) (Introduce propozitzii consecutive adesea in corelatzie cu «asha» «atita» «prea») Incit de. SHii atit de slaba puntea Can ea nu te potzi increde. COSHBUC P. I 74. Nevasta ia murit; shiapoi ia ars shi casa; ia trasnit Deodata patru boi. Traia la praguri shin nevoi Can urma annebunit. COSHBUC P. I 229. Era un senin pe ceri shi asha de frumos shi cald afara catzi venea sa te scalzi pe uscat k gainile. CREANGA A. 64. f) (Introduce propozitzii concesive; urmat de «shi») Deshi cu toate k macar k. Eu babei mele k merge pe douazeci shi patru de ani de cind mam luat cu dinsa... shi tot nu iam spus. CREANGA P. 122. Cum naiba dor sa numi fie? Cind shi muntele cai munte SHinca are doruri multe. JARNÍKBIRSEANU D. 144. g) (Introduce propozitzii temporale) Dupa ce cind. Acum k ne odihniram pot satzi povestesc intimplarea. 2. (Adversativ in expr.) Numai k = dar insa... Accept invitatzia numai k voi veni singur. 3. (Cu valoare de conjunctzie copulativa de obicei dupa un conditzional) SHi in sfirshit ceor fi mai dondanit ei shi cit or mai fi dondanit k numai iata se face ziua. CREANGA P. 255. Mergeau nu prea mergeau K deodata se opreau SHi pe iarba sashezau De ospatz k sapucau. JARNÍKBIRSEANU D. 312. ♦ (Popular mai ales in enumerari k un fel de adaos ritmic) Frunza verde de aluna Codrenash cu voie buna Se urca in deal la stina Se urca shi chiuia... Totzi ciobanii k fugea! ALECSANDRI P. P. 87. 4. (Precedat de «nici») Nu. SHi nici k!a mai putut ajunge. 5. (Intarind o replica) Intradevar asha e. K bine zici dta matusha; asta so facem. CREANGA P. 175. ◊ Expr. Ba k chiar! = nici vorba! da de unde! Poate era niscaiva aur? Ba k chiar shi tu ai gicit! DRAGHICI R. 98. 6. (In fraze exclamative precedind o negatzie exprima o parere de rau) De ce (nu)! cum (nu)! A! k nu lam putut eu ajunge! ▭ K nu curge cel izvor Sa ma pot spala de dor! JARNÍKBIRSEANU D. 217. 7. Doar. Da cum nu! K nu mioi feshteli eu minutzele! CREANGA P. 292. ◊ (intarindul pe «doar») Calului meu de pe atunci cine mai shtie unde ior fi putrezind ciolanele! K doar nu era sa traiasca un veac de om. CREANGA P. 193. ◊ (Cu intzeles restrictiv in constructziile) Nu (sau nici) (doara) k... SHi nu voi k sa ma laud nici k voi sa tenspaimint Cum venira se facura totzi o apa shun pamint. EMINESCU O. I 147. Nu k ma laud dar putetzi intreba shi pe cuconu... Cum doamne iartama i zic? ALECSANDRI T. I 103. 8. (Intra in formarea unor loc. conj.) Cum k dupa ce k macar k pentru k etc. v. c.