k conj. 1. Caci fiindca (introduce prop. cauzale). 2. Introduce prop. dependente de un conjunctiv. 3. Introduce prop. dependente de o exclamatzie sau interogatzie. 4. Ce bine ar fi macar sa (introduce aceleashi prop. 2 shi 3 al caror prim termen ramine neexprimat). 5. Introduce o prop. care depinde de un vb. „dicendi” sau „sentiendi”. 6. In limba pop. se foloseshte adesea k expletiv. 7. Cind dupa ce (exprima o relatzie temporala). 8. Daca (exprima o relatzie conditzionala). 9. Exprima o relatzie de consecintza. 10. Oricit de chiar daca (exprima o relatzie de opozitzie). 11. Intra in compunerea unor locutziuni conjunctzionale cu sens: a) cauzal: fiindca pentru k din pricina k; b) restrictiv: k doar numai k atita k. Mr. megl. k istr. ke. Lat. quŏd (Cipariu Gramatica 44; Pushcariu 245; REW 6970; CandreaDens 206; DAR; Rosetti I 117); cf. bg. kjë it. che prov. fr. cat. sp. port. que. Cf. caci.