ISCODÍ iscodesc vb. IV. Tranz. 1. A cerceta ceva sau pe cineva atent (shi in ascuns) pentru a afla un secret adevarul etc.; a spiona. ◊ Refl. recipr. Se iscodeau cu privirea. 2. A pune cuiva intrebari insistente pentru a se informa pentru a afla un secret etc. 3. A nascoci a inventa un lucru; a scorni a plasmui. Din sl. ischoditi.

iscodi [At: ZAPIS (1603) ap. DA / V: (rar) ~oti (cscj) ~da / Pzi: ~desc / E: vsl исхоδити] 1 vt A spiona. 2 vt A cerceta ceva sau pe cineva cu atentzie. 3 (Jur; inv) A verifica un act pentru a vedea daca au fost indeplinite conditziile stipulate. 4 vt A pune cuiva intrebari insistente (pentru a se informa sau) pentru a afla un secret. 5 vt (Inv) A descoperi. 6 vt (Inv) A inventa. 7 vr (Inv) A se isca.

ISCODÍ iscodesc vb. IV. Tranz. 1. A cerceta ceva sau pe cineva cu deamanuntul (shi in ascuns) pentru a afla un secret adevarul etc.; a spiona. ◊ Refl. recipr. Se iscodeau cu privirea. 2. A pune cuiva intrebari insistente pentru a se informa pentru a afla un secret etc. 3. A nascoci a inventa un lucru; a scorni a plasmui. Din sl. ischoditi.

ISCODÍ iscodesc vb. IV. Tranz. 1. A cerceta (cu deamanuntul) a cauta sa cunoshti sa afli ceva care e tainuit; a spiona. Va iscodi ce se petrece in atelierele de la gara. VORNIC P. 193. Ramasesem tacut pe o buturuga privind cetele de plutashi care se departau zgomotoshi iscodind padurea. DUNAREANU N. 30. Trebuie sa fie un trimis de undeva numai pentru a iscodi casele oamenilor. CREANGA P. 233. ♦ A pindi. Doi jandarmi bine lipitzi de trunchiurile plopilor i iscodeau calea. POPA V. 174. ♦ A observa (pe cineva) a privi cercetator. Ma iscodeshti cu ochii reci shi rai. CAZIMIR L. U. 95. 2. A pune (cuiva) intrebari (in scop informativ) al descoase. Inainte de a fi prins argatzii de veste boierul a shi inceput a iscodi slugarimea sa afle ce facuse Manlache de cu seara pina dimineatza. POPA V. 60. Hotari... cu mintea lui k sa iscodeasca shi pe mari shi pe mici. ISPIRESCU L. 375. ♦ Intranz. A se informa a intreba. Fratele Alexa shi cu mine om intra chiar in sara asta in sat la Davideni shom iscodi printre oameni. SADOVEANU P. 26. Mai iscodeshte ea pe ici pe colea sa vada na putea afla ceva despre copil dar copilul parca intrase in pamint. CREANGA P. 174. 3. A imagina a scorni. Toata dimineatza iscodea cele mai fantastice pretexte pentru a face in asfintzit un drum pina la SHercaia. C. PETRESCU S. 118. Puteam numiri defaimatoare In gindul meu satzi iscodesc SHi te uram cunvershunare Te blestemam caci te iubesc. EMINESCU O. I 212. Acei inrautatzitzi au iscodit deosebite piri mincinoase. NEGRUZZI S. I 232. ♦ A inventa a nascoci. Mare iznoavai shi trinu (= trenul). Bun cap o mai avut cine lo mai iscodit. MIRONESCU S. A. 133.

A ISCODÍ ~ésc tranz. 1) (persoane lucruri) A urmari pe ascuns cu scopul de a culege informatzii in interesul cuiva; a spiona. 2) (persoane) A intreba cu insistentza recurgand la diverse vicleshuguri pentru a afla un secret; a ispiti. 3) A examina in mod insistent cu privirea. 4) A patrunde cu mintea in esentza lucrurilor. 5) A crea in imaginatzie; a izvodi; a ticlui; a nascoci; a inventa; a inchipui; a fabrica. /<sl. ischoditi

iscodì v. 1. a nascoci: a iscodi dari noi; 2. a spiona: a venit pentru a iscodi casele oamenilor CR.; 3. a se arata pe undeva: acolo se iscodise o scorpie ISP. [Slav. SŬHODITI a cerceta].

iscoda v vz iscodi

iscoti v vz iscodi

iscodésc v. tr. (vsl. sŭhoditi a te scobori a veni a explora infl. de ishoditi a strabate. V. huditza hod). Spionez cercetez: babele neavind treaba iscodeau casele oamenilor. Scornesc inventez nascocesc (o mashina o mincĭuna). V. refl. Apar ma ivesc undeva: un sharpe se iscodise in gradina.

iscodí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. iscodésc imperf. 3 sg. iscodeá; conj. prez. 3 sa iscodeásca

iscodí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. iscodésc imperf. 3 sg. iscodeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. iscodeásca

ISCODÍ vb. 1. v. spiona. 2. v. scruta. 3. (Transilv. Ban. shi Bucov.) a shtirici (fig.) a descoase. (Il ~ k sa afle ceva de la el.)

ISCODÍ vb. v. afla analiza cerceta concepe crea descoperi elabora examina face gasi gandi imagina inventa masura nascoci observa planui plasmui proiecta realiza scorni scruta studia urmari.

ISCODI vb. 1. a observa a pindi a spiona a urmari (inv. shi pop.) a priveghea (pop.) a cerca (inv. shi reg.) a acera a pazi. (Il ~ din umbra.) 2. a scruta (fig.) a scormoni a sfredeli a strapunge. (Il ~ cu privirea.) 3. (Transilv. Ban. shi Bucov.) a shtirici (fig.) a descoase. (Il ~ k sa afle ceva de la el.)

iscodi vb. v. AFLA. ANALIZA. CERCETA. CONCEPE. CREA. DESCOPERI. ELABORA. EXAMINA. FACE. GASI. GINDI. IMAGINA. INVENTA. MASURA. NASCOCI. OBSERVA. PLANUI. PLASMUI. PROIECTA. REALIZA. SCORNI. SCRUTA. STUDIA. URMARI.

iscodí (désc ít) vb. 1. A cerceta a investiga a examina. 2. A Intreba a chestiona. 3. A spiona. 4. A descoperi a afla a nascoci. Sl. ischoditi „a ieshi” (DAR) cu sensul sl. sŭchoditi „a explora a spiona” (Cihac II 150; Iordan Dift. 206; Scriban; Candrea). Totushi fonetismul nu pare clar. Este posibil sa fi avut loc o incrucishare cu radicalul sl. iskŭ „cercetare reclamatzie”. Der. iscoada s. f. (spion; inv. cercetare cautare; pinda; nascocire); iscodeala s. f. (cautare; spionare; nascocire); iscoditor adj. (explorator; curios; cercetator); iscodnic s. m. (spion) inv. din sl. ischodĭnikŭ; iscodaci adj. (cercetator) inv. Cf. ishod s. n. (inv. Exod) din sl. ischodŭ (sec. XVI).

iscodí iscodesc vb. tranz. A cerceta cu deamanuntul a spiona: „Ei iscodeau pe la tzarani in care sat se gaseshte cateun asupritor” (BiltziuDancush 2005: 175). Din sl. sǔhoditi „a cerceta” (Scriban SHaineanu); din sl. ischoditi (DEX).