inshirare sf [At: DDRF / Pl: ~rari / E: inshira] 1 Ashezare in shir Si: inshiruire (1). 2 Punere a margelelor intrun shirag Si: inshiruire (2). 3 (Fig) Succedare. 4 Povestire urmand un anumit shir de idei de fapte etc. Si: inshiruire (3). 5 Spunere a tot felul de lucruri fara importantza shi fara o succesiune logica. 6 Trecere succesiva prin diverse situatzii. 7 Mintzire. 8 Enumerare.

INSHIRÁRE inshirari s. f. Actziunea de a (se) inshira shi rezultatul ei. 1. Inshiruire shir. Inshirarea margelelor. 2. Fig. Succedare perindare. Inshirarea gindurilor. 3. Fig. Expunere (a unui shir de idei de fapte de intimplari etc.). O inshirare de reguli mecanice care elevii erau obligatzi sa le memorizeze. L. ROM. 1953 nr. 2 7.

inshira [At: CORESI EV. 244/15 / Pzi: inshir / E: in + shir] 12 vtr A (se) asheza in shir Si: a (se) alinia a (se) inshirui (12). 3 vt A trece un fir prin margele pentru a face un shirag Si: a inshirui (3). 4 vt (Ie) ~rate margarite Formula prin care se arata k un basm continua. 5 vr (Fig) A se succeda. 6 vt (Fig) A povesti urmand un anumit shir de idei de fapte etc. Si: a inshirui (4). 7 vt (Ie) A ~ moshi pe groshi (sau a ~ la gogoshi ori verzi shi uscate; multe shi marunte; de pe apa Dunarii) A spune tot felul de lucruri fara importantza shi fara o succesiune logica Si: a palavragi. 8 vt (Iae) A spune multe minciuni. 9 vt A trece rand pe rand prin diferite situatzii.

INSHIRÁ inshír vb. I. 1. Tranz. A rindui a asheza in shir la rind; a aranja unul dupa altul; a alinia. Ishi scoase inelele numeroase shi enorme inshirindule pe galantarul de sticla. C. PETRESCU A. 468. Titvele lor sa le inshire pe zid. NEGRUZZT S. I 158. Caii i inshira cite unul inaintea altuia dar mari shi frumoshi. GOLESCU I. 131. ◊ (Poetic) Noapteai clara luminoasa Undele viseaza spume cerurilenshira nori. EMINESCU O. I 44. ◊ Refl. (Despre fiintze) SHi grabnic eunucii senshira urmarind K sherpii prin tufishuri pe MusaNin shil prind. COSHBUC P. I 53. Se inshira tot cite unulunul pina la poarta. CREANGA P. 267. Cirdurile de cucoare inshirindusen lung zbor Pribegitau urmarite de al nostru jalnic dor. ALECSANDRI P. A. 111. ♦ Refl. (Invechit despre oshtiri sau unitatzi militare) A se asheza in front in ordine de marsh sau de lupta. Pe loc lot regimentul Senshira poarta arma saluta cu onor. ALECSANDRI P. A. 211. 2. Tranz. (Cu privire la margele etc.) A petrece pe un fir pentru a face un shir o salba un colan. Porunci imparatul de scrise pe nishte pietre scumpe cite o slova; dupa aceea inshira pietrele shi alcatui numele copilului. ISPIRESCU L. 134. Trei copile demparat Stau intrun maretz palat Inshirind la scumpe salbe De margaritare albe. ALECSANDRI P. II 175. ◊ (Refl. in expr.) Inshirate (sau inshirte) margarite = a) formula in basmele populare care o repeta povestitorul pentru a arata k povestirea continua. Inshirate margarite Pe lungi fire aurite Precum shirul din poveste Canainte mult mai este. ALECSANDRI P. II 180; b) (substantivat rar) poveste obishnuita fara un titlu precis. Numai un soldat poate intzelege rezbelele lui Ioanvoda ce se povesteau pina acuma k un lung inshirate margarite fara plan shi fara succesiune. HASDEU I. V. 215. 3. Refl. Fig. A se succeda a se perinda. Apoi cuvintele i se inshirau unul dupa altul aratind cu cita grija shi cu cita dragoste partidul deschide tzaranimii sarace shi mijlocashe drumul unei vietzi mai bune. CAMILAR TEM. 16. Zilele de rascumparare ale sfintei primaveri se inshira k margele nestemate pe un fir de aur. SADOVEANU N. P. 277. Gindurile i se inshirau k margelele pe atza. REBREANU R. I 243. Epocele senshira k margelele pe atza. EMINESCU O. I 140. 4. Tranz. Fig. A spune a expune a povesti la rind a urma in expunere un anumit shir de idei de fapte de intimplari. Erau meshteri in a inshira fraze frumoase elegante care nu spuneau nimic. AGIRBICEANU S. P. 242. Lelea Fira sta Gheme depana Sfaturi inshira Pentru fatasa. COSHBUC P. II 142. Inshira greutatzile cu care se lupta k medic ignorantza shi superstitziile. VLAHUTZA O. A. 295. Toate citemi inshiri acum de doua ceasuri sint numai o frumoasa poveste. NEGRUZZI S. I 234. ◊ Expr. A inshira moshi pe groshi (sau verzi shi uscate) = a spune lucruri lipsite de seriozitate. A inshira (la) gogoshi v. gogoasha. 5. Tranz. (Rar regional) A lua dea rindul a frecventa in shir. SHi eu sa inshir atitea shcoli: in Humuleshti la Broshteni in crierii muntzilor in Neamtz la Falticeni shi acum la Socola? CREANGA A. 120. ◊ Expr. A o inshira = a o lua drept inainte peun drum a umbla. Venisera adushi de dorintza sa precizeze ceea ce era confuz in ei sa hotarasca sa infaptuiasca ceva. Cind o inshirasera pe strazi pina aci erau plini de nerabdare. C. PETRESCU I. II 115. 6. Tranz. (Rar cu privire la fire) A infashura. A inceput a inshira funia de jur imprejurul lacului. SHEZ. III 95.

A INSHIRÁ inshír tranz. 1) (diferite obiecte) A asheza in shir in rand; a randui. ~ rufele (la uscat). 2) (margele frunze de tutun) A pune pe un fir de atza facand shirag. 3) (idei fapte evenimente) A numara sau a expune pe rand a enumera. ◊ ~ verzi shi uscate a spune lucruri fara rost; a palavragi. 4) (obiecte) A imprashtia in dezordine. /in + shir

inshirà v. 1. a (se) pune in shir a alinia; 2. a inshira margele; 3. a inshira la margaritare a spune la poveshti: inshirand pe a stelei blanda raza EM.; 4. fig. a spune intr’una: a inshira la minciuni.

inshír a á v. tr. (d. shir. V. deshir). Ashez in shir pin ajutoru unuĭ batz uneĭ atze saŭ fixind pe loc: a inshira covrigiĭ pe batz margelele pe atza: oshtile santinelele pe drum. Fig. Expun povestesc: satzĭ inshir cum s’a intimplat! V. refl. Ma ashez in shir. Inshirate margarite (margaritarule) lungeshtete vorba fara sa te maĭ sfirsheshtĭ (vorbe scoase dintr’o poveste care nu se maĭ sfirshea shi aplicate povestirilor prea lungĭ. In vest inshir’te shi shir’te margarite). SHi inshiruĭ inshiruĭésc shi shiruĭésc: gunoaĭele se inshiruĭe in gramezĭ (ChN. I 145).

inshiráre s. f. g.d. art. inshirắrii; pl. inshirắri

inshiráre s. f. g.d. art. inshirarii; pl. inshirari

inshirá (a ~) vb. ind. prez. 3 inshíra

inshirá vb. ind. prez. 1 sg. inshír 3 sg. shi pl. inshíra

INSHIRÁRE s. 1. v. succedare. 2. v. enumerare. 3. v. inshiruire.

INSHIRARE s. 1. inshiruire perindare succedare succesiune. (~ zilelor una dupa alta.) 2. enumerare enumeratzie inshiruire. (A face ~ tuturor elementelor.) 3. inshiruire serie succesiune shir. (O lunga ~ de argumente.)

INSHIRÁ vb. 1. v. alinia. 2. a (se) inshirui (pop.) a (se) infira. (~ margelele pe atza.) 3. v. succeda. 4. v. enumera.

INSHIRA vb. 1. a (se) alinia a (se) inshirui a (se) ordona a (se) rindui (inv. shi reg.) a (se) shirui. (Sau ~ in tacere.) 2. a (se) inshirui (pop.) a (se) infira. (~ margelele pe atza.) 3. a se inshirui a se perinda a se rindui a se succeda a urma. (Zilele se ~ unele dupa altele.) 4. a enumera a inshirui (inv.) a numara. (A ~ toate avantajele metodei.)

A (se) inshira ≠ a (se) deshira

A inshira ≠ a deshira

a inshira la gogoshi / poveshti / moshi pe groshi / verzi shi uscate expr. a spune tot felul de lucruri fara importantza shi fara o succesiune.

inshira inshir v. t. (d. fotbalishti) a trece de mai multzi adversari prin dribling cu mingea la picior.