inflorire [At: MINEIUL (1776) 176²/2 / Pl: ~ri / E: inflori] 1 Aparitzie a florilor la plante Si: inflorit¹ (1). 2 Perioada in care plantele sunt in floare Si: inflorit¹ (2) (inv) infloritoare. 3 Acoperire de flori Si: inflorit¹ (3). 4 (Fig) Deplina dezvoltare a frumusetzii Si: inflorit¹ (4). 5 Splendoare. 6 Inflorare (1). 7 Dezvoltare. 8 Prosperare. 9 Imbujorare a fetzei Si: inflorit¹ (9). 10 Luminare a chipului unei persoane Si: inflorit¹ (10). 11 (Fig) Exagerare. 12 (Rar) Mucegaire. 13 Inflorare. 14 Albire a unei panze sau a unui obiect confectzionat din panza prin spalare shi uscare la soare Si: inflorit¹ (14). 15 Aparitzie a mucegaiului pe paine Si: inflorit¹. 16 Aparitzie a florii pe vin borsh etc. Si: inflorit¹ (16). 17 Aparitzie a igrasiei pe peretzi Si: inflorit¹ (17).

INFLORÍRE infloriri s. f. Actziunea de a inflori shi rezultatul ei. 1. Deschidere a bobocilor. Livada e curata shishi ashteapta inflorirea. SADOVEANU O. VI 400. Gerul... Sa neaduca viu aminte deale verii infloriri. ALECSANDRI P. A. 113. Am silit pe gradinarul meu sami rasadeasca de tot soiul de flori... Ashteptind insa inflorirea lor shi venirea dtale singuratatea ma apasa. NEGRUZZI S. I 104. ◊ (Poetic) SHi nu eu ash cauta Nici sampiedic primavara sa dea florii inflorirea Nici sampiedic tineretzea sa dea inimii iubirea. DAVILA V. V. 82. ◊ Fig. Alecu ia sarutat mina shi sa ashezat linga dinsa cu mare inflorire a inimii. SADOVEANU N. F. 173. Cind aripi al meu suflet avea Era k onflorire de zile minunate. MACEDONSKI O. I 122. ♦ Bogatzie de flori. Veni sa petreaca sarbatorile primaverii acolo in inflorirea aceea a gradinilor. SADOVEANU M. 120. ♦ (Neobishnuit) Flori petale. SHiruri de cireshi scutura grei omatul trandafiriu al infloririi lor. EMINESCU N. 66. 2. Fig. Dezvoltare frumoasa creshtere prosperare. C.C. al P.M.R. cheama pe oamenii shtiintzei literaturii shi artei sa puna tot talentul shi toata puterea lor de munca pentru a asigura inflorirea culturii in tzara noastra shi a contribui in mod activ la construirea orinduirii socialiste. REZ. HOT. I 85. Organizarea meshteshugurilor in bresle a cunoscut in aceasta vreme o inflorire. IST. R.P.R. 235. Perioada care a precedat anii 60 ai secolului trecut se caracterizeaza in Rusia prin sporul conshtiintzei sociale shi infloririi ideilor progresiste. SADOVEANU E. 236.

inflori [At: PSALT. 188/11 / V: (inv; Ban) ~luri / Pzi: ~resc (inv) ~flor / E: ml *inflorire] 1 vi A face flori. 2 vi A se acoperi de flori. 3 vi (Fig) A fi in plinatatea frumusetzii. 4 vi (Fig; ie) Unde reshte tamaia (sau piperul) Foarte departe. 5 vtf (Rar) A face sa infloreasca. 6 vt A inflora (1). 7 vi Ashi face aparitzia Si: a se arata a se ivi. 8 vi (D. fatza) A se imbujora. 9 vi (D. chip) A se lumina. 10 vt (Fig) A exagera. 11 vi A se dezvolta. 12 vi (Fig) A prospera. 13 vt (Pop) A face k o panza sau un obiect confectzionat din panza sa devina albstralucitor prin spalare shi uscare la soare. 14 vi (D. vin borsh etc.) A prinde floare. 15 vi (D. paine mamaliga) A mucegai. 16 vt A inflora (2). 17 vt (Pex) A vopsi. 18 vi (D. peretzi) A se coshcovi din cauza igrasiei.

INFLORÍ infloresc vb. IV. I. Intranz. (Despre flori la pers. 3) A ajunge la maturitate a se deschide ashi desface bobocii; (despre plante p. ext. despre locul unde se afla ele) a capata flori a se acoperi de flori. Au inflorit cireshii din gradina. D. BOTEZ P. O. 21. Infloresc gradinile Cerui k oglinda; Prin livezi albinele SHiau pornit colinda. IOSIF P. 61. Vazu k pomul inmugureshte infloreshte. ISPIRESCU L. 72. E k floarea din crengutza; Cind gindeshti k infloreshte Ea atunci se vestejeshte. JARNÍKBIRSEANU D. 238. ♦ A capata aspectul unei flori a se dezvolta in chip de floare. Pe geamurile Hagiului inflorise gheatza cu frunze mari shi groase. DELAVRANCEA H. T. 34. II. Fig. 1. Intranz. Ashi face aparitzia (k o floare) a se arata a se ivi. Tot mai larg peste tzara infloresc bucuriile. DESHLIU G. 45. Vad cum pe obraz i infloreshte bucuria. STANCU D. 293. Incredereanfloreshte in inimile mari! ALECSANDRI O. 208. ♦ A se dezvolta frumos (k o floare) a se afla intro situatzie favorabila a creshte (in putere in stima) a prospera. Viatza incepe sa infloreasca in Valea Jiului k shi in celelalte regiuni producatoare de carbuni. CONTEMPORANUL S. II 1952 nr. 300 3/5. Ametzind totul aceasta bucurie inflorea fara seaman. CAMIL PETRESCU U. N. 23. Imparat slavit e codrul Neamuri mii i cresc sub poale Toate inflorind din mila Codrului marieisale. EMINESCU O. I 100. ◊ Tranz. fact. Odihnal infloreshte caci grija nul apasa. MACEDONSKI O. I 116. Eu am crescuto... eu am inflorito k pe o garofitza. ALECSANDRI T. 949. ♦ A deveni roshu (k o floare). Grijeau de foc shi tot turnau la lemne de inflorise gratarul k brindusha de toamna. GALACTION O. I 249. ♦ A se inviora a se lumina a se imbujora a se rumeni. Eashi potriveshte floarean par SHii infloresc zimbind obrajii Cei albi k florile de mar. COSHBUC P. I 182. 2. Tranz. A infrumusetza ceva (prin culori variate sau prin desene cusaturi ornamente cu flori); a impodobi. Femeile de toate natziile infloreau cu hainele shi cu fetzele invalmasheala. SADOVEANU O. V 53. SHi fete vin sa lenfloreshti altitza La pragul tau e plina ulicioara. GOGA P. 30. O batista de borangic subtzire... ishi revarsa un coltz inflorit shi el cu aur. ANGHEL PR. 26. ◊ Refl. (Cu pron. in dativ) (Fig.). A fost un om cu multe necazuri dar a shtiut sashi infloreasca viatza cu citeva ceasuri bune. SADOVEANU E. 106. ♦ Fig. A exagera. Gazetele... infloreau informatziile. PAS Z. IV 132. 3. Tranz. (Cu privire la pinzeturi sau la obiecte confectzionate din pinza) A face sa devina albstralucitor (prin spalare shi uscare la soare). Fete mari pinze Nalbeau SHi pe pietre Lenfloreau. TEODORESCU P. P. 558. ◊ Refl. pas. Pinzele sa senfloreasca SHi frumos sa se nalbeasca SHtii k coala de hirtie. TEODORESCU P. P. 558. Prez. ind. pers. 3 shi: (regional) infloáre (JARNÍKBIRSEANU D. 113).

A INFLORÍ ~ésc 1. intranz. 1) (despre plante terenuri) A face flori; a se acoperi cu flori. 2) (despre flori) Ashi deschide bobocii. 3) fig. A se dezvolta in conditzii favorabile shi in toata plenitudinea; a prospera. Arta ~eshte. 4) A capata aspectul unei flori; a deveni parca presarat cu flori. Au ~it ferestrele de ger. 5) fig. (despre obraji fatza) A deveni rumen; a se face roshu (k bujorul); a se rumeni; a se imbujora. 6) (despre unele produse alimentare de obicei lichide) A prinde floare; a se acoperi cu un strat subtzire de mucegai. /<lat. inflorire

inflorì v. 1. a da sau a face floare; 2. a prinde floare a mucezi (vinul; graul); 3. a fi in floare: campul infloreshte; fig. increderea ’nfloreshte ’n inimile mari Al.; 4. fig. a fi in stare buna a prospera: shtiintzele shi artele inflorira; 5. a fi radios: fatza i inflori PANN. [Lat. INFLORESCERE].

inflorésc v. intr. (d. floare saŭ lat. infloresco florire ild. floréscere; it. fiorire pv. florir fr. fleurir; sp. florecer pg. florecer chorecer). Emit florĭ: pomiĭ infloresc. Ma dezvolt shi formez floare: bobociĭ infloresc. Mucezesc prind floare. Fig. Ma dezvolt prosperez: shtiintzele infloresc. V. tr. Ornez cu florĭ cusute pictate sh. a. Amplific: infloresc o poveste. Vechĭ shi influresc.

infloríre s. f. g.d. art. inflorírii; pl. infloríri

infloríre s. f. g.d. art. inflorírii; pl. infloríri

inflorí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. inflorésc imperf. 3 sg. infloreá; conj. prez. 3 sa infloreásca

inflorí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. inflorésc imperf. 3 sg. infloreá; conj. prez. 3 sg. shi pl. infloreásca

INFLORÍRE s. v. belshug bogatzie bunastare exagerare propashire prosperare prosperitate.

inflorire s. v. BELSHUG. BOGATZIE. BUNASTARE. EXAGERARE. PROPASHIRE. PROSPERARE. PROSPERITATE.

INFLORÍ vb. (BOT.) a se deschide a se desfoia. (Garoafele au ~.)

INFLORÍ vb. v. aparea arata exagera ivi propashi prospera.

INFLORI vb. (BOT.) a se deschide a se desfoia. (Garoafele au ~.)

inflori vb. v. APAREA. ARATA. EXAGERA. IVI. PROPASHI. PROSPERA.

INFLORÍRE (< inflori) s. f. 1. Actziunea de a inflori shi rezultatul ei. ♦ (BOT.) a) Fenomenul creshterii shi dezvoltarii mugurilor floriferi care se transforma in flori. b) Durata de timp in care o planta se mentzine inflorita. 2. (BIOL.) Inflorirea apei = creshterea excesiva brusca a biomasei de alge predominant albastre in bazinele acvatice conditzionata de anotimp de unii factori de mediu (energie geochimica) care determina scaderea (uneori pana la disparitzie) a cantitatzii de oxigen solvat in apa. V. shi eutrofizare. 3. (FITOPAT.) Inflorirea alba = boala a porumbului provocata de ciuperca Fusarium moniliforme manifestata prin craparea boabelor.

VIVAT CRESCAT FLOREAT! (lat.) traiasca creasca infloreasca! Urare rostita la reuniunile academice.

inflori infloresc v. t. (intl.) a bate rau de tot (pe cineva).