CRÉSHTERE creshteri s. f. Actziunea de a creshte. 1. Dezvoltare marire treptata. 2. Sporire marire a numarului volumului intensitatzii duratei etc. unui lucru unui fenomen etc. 3. Prasire inmultzire. ◊ Creshterea animalelor = ramura a agriculturii care are k obiect inmultzirea shi creshterea animalelor shi pasarilor a viermilor de matase a peshtilor shi stuparitului. 4. Educare educatzie. ◊ Loc. adj. Fara creshtere = prostcrescut needucat. ◊ Expr. Bunacreshtere = educatzie aleasa. V. creshte.

creshtere sf [At: MARDARIE L. 304 / V: (inv) ~tire ~eash~ / Pl: ~ri / E: creshte] 1 Marire treptata pana la maturitate. 2 Dezvoltare continua in marime inaltzime grosime etc. 3 Traire. 4 (Is) ~ in burta Ingrashare. 5 (SHis ~ la loc) Ajungere in starea originala. 6 (ias) Refacere. 7 (Adesea ioc descreshtere micshorare scadere) Ivire (in departare) shi marire (prin apropiere). 8 Umflare a apelor. 9 Marire a volumului unui aluat. 10 (Adesea ioc descreshtere micshorare scadere) Marire a duratei noptzii a zilei a timpului etc. 11 (Adesea ioc descreshtere micshorare scadere) Marire a vibratziei unui zgomot sunet sau glas. 12 (Adesea ioc descreshtere micshorare scadere) Sporire k numar valoare etc. a bunurilor a averii. 13 (Adesea ioc cu descreshtere micshorare scadere) Intensificare a durerilor suferintzelor. 14 Intindere pe o arie mai mare a bolilor simptomelor epidemiilor. 15 (Adesea ioc descreshtere micshorare scadere) Evolutzie. 16 Umflare a apelor. 17 Ridicare (a nivelului unei ape). 18 Marire a volumului prin dospire. 19 (Rar) Lungire a timpului unei actziuni. 20 Adaugare a timpului unei actziuni. 21 Umflare a boabei de cereale. 22 Ingrijire (buna) a copiilor. 23 Cultivare a plantelor. 24 (Inv; de obicei lpl) Produs (agricol). 25 Prasire a animalelor. 26 Educare a copiilor. 27 Instruire a copiilor. 28 Ridicare a pregatirii profesionale a nivelului cultural etc.

CRÉSHTERE creshteri s. f. Actziunea de a creshte. 1. Dezvoltare marire treptata. 2. Sporire marire a numarului volumului intensitatzii duratei etc. unui lucru unui fenomen etc. 3. Prasire inmultzire. ◊ Creshterea animalelor = ramura a agriculturii care are k obiect inmultzirea shi creshterea animalelor shi pasarilor a viermilor de matase a peshtilor shi stuparitului. 4. Educare educatzie. ◊ Loc. adj. Fara creshtere = prost crescut needucat. ◊ Expr. Buna creshtere = educatzie aleasa. V. creshte.

CRÉSHTERE creshteri s. f. Actziunea de a creshte. 1. Dezvoltare marire treptata. Creshterea parului. 2. (Determinat de obicei prin «de cadre» sau «a cadrelor» ) Ridicarea nivelului politic shi ideologic sau a calificarii profesionale a cadrelor; formare de cadre noi. Trebuie sa se acorde o atentzie deosebita muncii de creshtere a cadrelor. 3. Sporire marire a numarului a volumului a puterii a importantzei unui lucru a unui eveniment etc. Creshterea; sau scaderea plusvalorii este totdeauna urmarea shi niciodata cauza creshterii sau scaderii corespunzatoare a valorii fortzei de munca. MARX C. I 472. O problema de cea mai mare insemnatate pentru consolidarea shi dezvoltarea gospodariei colective este creshterea permanenta a fondului de baza al. gospodariei colective. GHEORGHIUDEJ GOSP. AGR. 27. Mecanizarea agriculturii patrunderea larga a culturii in sate dezvoltarea schimbului intre orash shi sat intarirea cooperatziei vor duce la o creshtere simtzitoare a nivelului. material shi cultural al tzaranimii muncitoare. REZ. HOT. I 299. O data cu creshterea continua a productziei cu sporirea veniturilor obshteshti se deschid noi perspective de ridicare a nivelului de trai material shi cultural al colectivishtilor. SCINTEIA 1953 nr. 2755. Vintul de la sud shushuia cu creshteri shi coboriri. SADOVEANU B. 125. ♦ (Despre ape) Sporirea volumului de apa ridicarea nivelului apei. 4. Educatzie. Unii... numeau pe cei batrini: «rugini... ishlicari strigoi» shi cite li mai venea in minte dupa cum li era shi creshterea. CREANGA A. 153. Lentza... a primit o creshtere careo va opri totdeauna de a se abate din calea buneicuviintzi. ALECSANDRI T. 1432. ◊ Loc. adj. ◊ (Despre oameni) Fara creshtere = fara educatzie rau crescut. 5. Prasire. Pentru gospodariile agricole colective creshterea animalelor inseamna un izvor inseninat de venituri care contribuie la marirea avutului obshtesc al gospodariei. SCINTEIA 1953 nr. 2678. Terentziu Varrone... ne vorbeshte pre larg despre creshterea shi ingrasharea acestui soi de pasari. ODOBESCU S. III 26.

creshtere f. fapta de a creshte (sub raportul fizic shi intelectual) shi rezultatul ei: 1. augmentare: creshterea apelor; 2. educatziune: a da o buna creshtere.

créshtere f. Actziunea de a creshte. Educatziune. Cultivare: creshterea vitelor.

creastere^[1] sf vz creshtere

creshtire sf vz creshtere

créshtere s. f. g.d. art. créshterii; pl. créshteri

créshtere s. f. g.d. art. créshterii; pl. créshteri

CRÉSHTERE s. 1. dezvoltare marire. (Procesul de ~ al unei fiintze.) 2. dezvoltare vegetatzie. (Perioada de ~ a plantelor.) 3. v. inaltzare. 4. v. regenerare. 5. v. educare. 6. v. cultura. 7. v. inmultzire. 8. v. extindere. 9. marire sporire (livr.) augmentare. (~ fondului de rulment.) 10. marire ridicare umflare. (~ apelor in matca lor.) 11. v. dospire. 12. v. majorare. 13. marire ridicare sporire. (~ nivelului de trai.) 14. marire ridicare suire urcare. (~ temperaturii cuiva.) 15. v. extindere. 16. v. intensificare.

CRÉSHTERE s. v. dezvoltare evolutzie inaintare mersinainte progres propashire.

creshtere s. v. DEZVOLTARE. EVOLUTZIE. INAINTARE. MERSINAINTE. PROGRES. PROPASHIRE.

CRESHTERE s. 1. dezvoltare marire. (Procesul de ~ al unei fiintze.) 2. dezvoltare vegetatzie. (Perioada de ~ a plantelor.) 3. inaltzare ridicare urcare. (~ viei pe araci.) 4. refacere regenerare. (~ unei unghii cazute.) 5. cultivare educare educatzie formare (inv.) pedeapsa. (~ tinerei generatzii.) 6. cultivare cultura. (~ bumbacului.) 7. inmultzire marire sporire. (~ numarului de participantzi la...) 8. extindere largire marire sporire. (~ suprafetzelor cultivate.) 9. marire sporire (livr.) augmentare. (~ fondului de rulment.) 10. marire ridicare umflare. (~ apelor in matca lor.) 11. dospire. (~ aluatului.) 12. majorare marire ridicare scumpire sporire suire urcare. (~ pretzurilor.) 13. marire ridicare sporire. (~ nivelului de trai.) 14. marire ridicare suire urcare. (~ temperaturii.) 15. amplificare dezvoltare extensiune extindere largire marire. (~ schimburilor comerciale.) 16. intensificare intarire intetzire marire sporire. (~ vitezei vintului.)

Creshtere ≠ descreshtere micshorare scadere

CRESHTERE. Subst. Creshtere dezvoltare inaintare (inv.) evolutzie evoluare progres progresie (inv.). Amplificare inmultzire marire sporire spor multiplicare multiplicatzie (rar); dublare dublaj; triplare intreire; inzecire; insutire; inmiire (rar). Reproducere (biol.) reproductzie inmultzire prasire proliferare proliferatzie. Extindere extensiune largire largit dilatare dilatatzie latzire; intindere lungire alungire prelungire. Inaltzare ridicare. Umflare; dospire. Completare intregire complinire implinire adaugare suplimentare majorare. Adj. Crescut mare marit; dezvoltat evoluat; inmultzit sporit; dublu indoit; triplu intreit; inzecit; insutit; inmiit. Largit latzit lat larg. Lungit lung alungit prelung prelungit. Umflat dospit intregit. Crescator crescind sporitor (rar); intregitor complinitor; progresiv evolutiv. Extensibil dilatabil. Amplificator; augmentativ; multiplicativ; extensiv; dilatator dilatant. Prolific. Vb. A creshte a fi in creshtere a (se) dezvolta a inainta a evolua a progresa. A (se) amplifica a (se) inmultzi a (se) mari a spori; a (se) multiplica; a (se) dubla a (se) indoi; a (se) tripla a intrei; a (se) inzeci; a (se) insuti; a (se) inmii. A (se) extinde a (se) largi a (se) dilata a (se) latzi; a se intinde a (se) lungi a (se) alungi a (se) prelungi. A se inaltza a se ridica. A (se) umfla; a dospi. A se reproduce (biol.) a se inmultzi a se prasi a se prolifera. A completa a intregi a complini a implini a adauga a suplimenta a majora. Adv. (In mod) progresiv; in creshtere crescind; crescendo; in progresie aritmetica; geometrica). V. adaugare dimensiune dispersare includere inaltzime latzime lungime masurare multzime.

CRESCENTEM SEQUITUR CURA PECUNIAM (lat.) creshterea avutziei aduce dupa sine grija Horatziu „Ode” III 16 17.