indopare [At: SBIERA F. S. 43 / Pl: ~pari / E: indopa] 1 Inchidere a unei deschizaturi cu ajutorul unui dop Si: indopat¹ (1). 2 (SHfg) Hranire peste masura Si: ghiftuire indopat¹ (2) supraalimentare. 3 Hranire fortzata a unei pasari pentru a o ingrasha Si: indopat¹ (3). 4 Hranire a unui copil cu mancare mestecata Si: indopat¹. 5 (Inv) Umplere. 6 Oferire din belshug a unor darurilor bunatatzi etc. Si: indopat¹ (6).

INDOPÁRE s. f. Actziunea de a (se) indopa.

indopa [At: CANTEMIR HR. 289/13 / Pzi: indop / E: in + dop] 1 vt A pune un dop intro deschizatura. 23 vtr (Fam; shfg) A (se) hrani peste masura Si: a (se) ghiftui a (se) supraalimenta. 4 vt A hrani o pasare (fortzat) pentru a o ingrasha. 5 vt (Reg) A indesa. 6 vt A hrani un copil dandui mancare mestecata. 7 vt (Inv) A umple. 8 vt A da din belshug daruri bunatatzi etc.

INDOPÁ indóp vb. I. Tranz. 1. (Familiar cu privire la persoane) A face pe cineva sa manince mult a hrani peste masura; a ghiftui. [Bunicul] te indopa... cu dulciuri. PAS Z. I 28. Nea dat de mincare tot ce avea mai bun shi nea indopat bine. CREANGA A. 32. ◊ Fig. Cu macaraua de incarcare el indopa cuptoarele cu minereu. SCINTEIA 1954 nr. 2893. ♦ Refl. (Adesea urmat de determinari introduse prin prep. «cu») A minca shi a bea peste masura a se umfla de mincare; a se satura a se imbuiba a se ghiftui. Nu vezi cum se indoapa totzi in contul lui Drumea? CAMIL PETRESCU T. II 98. Vrabete grasun care se indoapa cu fructe de prin gradini. ODOBESCU S. III 32. Sendoapa toata ziua cu ierburi de tot soiul. NEGRUZZI S. II 245. ◊ Fig. Se indoapa cu invatzatura. ISPIRESCU U. 3. Lumea nebuna... sendoapa zilnic cu poveshti. ALECSANDRI T. 136. 2. (Cu privire la pasari) A hrani peste masura virind pe git mincare (de obicei grauntze) pentru a ingrasha. Gishtele chinuite puse la indopat stau in cushca prizoniere. BART E. 331. 3. A indesa (ceva) intro deschizatura a umple a infunda (cu ceva). Cind oboseshte ishi shterge cu mineca camashii sudoarea de pe frunte se lasa intro rina pe puntea uda scoate luleaua o indoapa cu tutun apoi incepe a pufai. DUNAREANU CH. 84. ♦ (Regional) A astupa a pune dop. O gramada pive de ciresh avind Baga aurul prin ele shi cu alt lemn lendopa. PANN P. V. III 85.

A INDOPÁ indóp tranz. fam. A hrani peste masura; a ghiftui; a supraalimenta; a supranutri. /in + dop

indopà v. 1. a astupa cu un dop; 2. a umplea cu mancare a imbuiba.

indóp a á v. tr. (d. dop. Indop indopĭ indoapa; sa indoape). Umplu foarte tare satur: a indopa copiiĭ cu fructe (fig.) a indopa poporu cu palavre. V. refl. Maninc foarte mult ma unflu mincind. Fig. S’a indopat de carte (saŭ invatzind).

indopáre s. f. g.d. art. indopắrii; pl. indopắri

indopáre s. f. g.d. art. indoparii; pl. indopari

indopá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. indóp 3 indoápa

indopá vb. ind. prez. 1 sg. indóp 3 sg. shi pl. indoápa

INDOPÁRE s. v. imbuibare.

INDOPARE s. ghiftuire imbuibare (pop.) satz. (De atita ~ sa imbolnavit.)

INDOPÁ vb. 1. v. imbuiba. 2. v. infunda.

INDOPA vb. 1. a (se) ghiftui a (se) imbuiba (prin Transilv. shi Maram.) a (se) crivi (Olt.) a (se) incatarama. (Sa ~ cu mincare.) 2. a infunda a umple. (~ soba cu lemne.)

indopa indop I. v. t. a hrani peste masura a supraalimenta II. v. r. a se hrani peste masura a se giftui