13 definitzii pentru incleshta

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INCLESHTÁ incleshtez vb. I. 1. Tranz. shi refl. A (se) strange puternic k un cleshte; a (se) intzepeni. ◊ Expr. (Refl.) A i se incleshta (cuiva) falcile (sau gura) = a i se intzepeni maxilarele; p. ext. a nu mai putea vorbi a amutzi. ♦ Tranz. A prinde strans (k intrun cleshte) un obiect un instrument. 2. Refl. A se agatza cu disperare (de ceva) a se prinde puternic (cu mainile cu bratzele) de ceva; a ramane prins de ceva (sau de cineva). 3. Refl. recipr. A se lupta cu indarjire corp la corp; a se incaiera. ♦ Refl. Fig. (Despre batalii razboaie) A deveni crancen a se intetzi. In + cleshte.

incleshta [At: URECHE ap. LET. I 178/6 / Pzi: ~tez / E: in + cleshte] 12 vtr A (se) strange puternic k in cleshte Si: a (se) intzepeni (reg) a (se) inclefashta (12). 3 vr(Ie) A i se ~ (cuiva) falcile (sau gura) A i se intzepeni cuiva maxilarele Si: a incleia (5). 4 vr (Pex; iae) A nu mai putea vorbi Si: a amutzi. 5 vt A prinde strans k intrun cleshte un obiect un instrument etc. 6 vr A se agatza cu disperare de ceva sau de cineva. 7 vr A ramane prins de ceva sau de cineva. 8 vrr A se lupta cu indarjire corp la corp Si: a se incaiera. 9 vr (Fig; d. batalii razboaie) A se intetzi.

INCLESHTÁ incleshtez vb. I. 1. Tranz. shi refl. A (se) strange puternic k un cleshte; a (se) intzepeni. ◊ Expr. (Refl.) A i se incleshta (cuiva) falcile (sau gura) = a i se intzepeni maxilarele; p. ext. a nu mai putea vorbi a amutzi. ♦ Tranz. A prinde strans (k intrun cleshte) un obiect un instrument. 2. Refl. A se agatza cu desperare (de ceva) a se prinde puternic (cu mainile cu bratzele) de ceva; a ramane prins de ceva (sau de cineva). 3. Refl. recipr. A se lupta cu indarjire corp la corp; a se incaiera. ♦ Refl. Fig. (Despre batalii razboaie) A deveni crancen a se intetzi. In + cleshte.

INCLESHTÁ incleshtez vb. I. 1. Tranz. (Despre oameni cu privire la miini pumni falci etc.) A stringe puternic k un cleshte. Lopatarii surprinshi incleshtara miinile pe lopetzi. GALACTION O. I 198. Radu incleshteaza pumnii inabushit. CAMIL PETRESCU T. II 57. Taci! shopti ea incleshtindushi nervos mina stinga pe bratzul lui. REBREANU R. I 221. ◊ Expr. A incleshta (sau refl. a i se incleshta cuiva) falcile (sau gura) = a intzepeni (sau a i se intzepeni cuiva) maxilarele; p. ext. a amutzi a nu mai putea vorbi (din cauza unei emotzii a unei boli). Mi se incleshtasera falcile de nu mai puteam vorbi. CAMIL PETRESCU U. N. 341. O emotzie distrugatoare i incleshta falcile bataile inimii il sufocau. VLAHUTZA O. A. III 118. ♦ (Cu privire la un obiect la un instrument) A prinde strins k intrun cleshte; a stringe cu putere. El tace nauc incleshtind ruginitai lopata. TOMA C. V. 399. 2. Refl. (Despre miini p. ext. despre oameni) A se agatza a se prinde cu putere (de ceva); a ramine prins (de ceva). Citeva femei salbaticite de spaima... se incleshteaza de gitul vitelor. CAMILAR N. I 304. Miinile lui se incleshtasera pe friu. SANDUALDEA U. P. 16. Biata Malca de frica sa incleshtat de gitul lui mosh Nichifor. CREANGA O. A. 121. ◊ Fig. Il parasise acea putere de luareaminte care se incleshta de lectzie shii sorbea intzelesul dintro citire. VLAHUTZA O. A. I 100. 3. Refl. (Determinat adesea prin «in (sau «la) lupta») A se incaiera a se lupta cu indirjire corp la corp. Ercule se incleshta la lupta cu Achelou. ISPIRESCU U. 72. Ei sencleshteazan lupta cua nemtzilor armata. ALECSANDRI P. II 159. ♦ Fig. (Despre razboi lupte) A creshte in intensitate a se intetzi; a ajunge la incaierare generala la lupta corp la corp. Lupta se incleshtase acum crincena shi staruitoare. ODOBESCU S. III 585. Lupta urla sencleshteaza. ALECSDANDRI P. II 16. SHi razboiul sencleshteaza mai ucigash. NEGRUZZI S. I 122. Prez. ind. pers. 3 shi: incleáshta (BELDICEANU P. 63).

A INCLESHTÁ ~éz tranz. 1) A prinde k in cleshte. 2) A strange cu putere (k un cleshte). ~ pumnii. [Sil. inclesh] /in + cleshte

A SE INCLESHTÁ ma ~éz intranz. 1) A se inchide strans de tot (k cleshtele). ◊ A i ~ falcile (sau gura) ai deveni tzapene maxilarele; a nu fi in stare sa deschida gura. 2) A se agatza cu disperare. 3) (despre fiintze) A se lua la lupta apucanduse cu indarjire. 4) fig. (despre lupte razboaie) A deveni mai intens; a se desfashura mai crancen. /in + cleshte

incleshtà v. 1. a strange cu putere a intzepeni: a incleshta gura dintzii; 2. fig. a se intarata: razboiul se incleshteaza mai cu foc NEGR. [Lit. a strange cu cleshtele].

incleshtéz v. tr. String k in cleshte: frigumĭ incleshtase falcile in cit nu puteam vorbi. Intzepenesc fixez: shoĭmushĭ incleshtase ghearele in gisca. V. refl. Ma intzepenesc. Fig. Ma intart ma aprind: se incleshtase la lupta.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

incleshtá (a ~) vb. ind. prez. 3 incleshteáza

incleshtá vb. ind. prez. 1 sg. incleshtéz 3 sg. shi pl. incleshteáza

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INCLESHTÁ vb. 1. a strange. (A ~ dintzii pumnii.) 2. v. crispa. 3. v. incaiera.

INCLESHTA vb. 1. a stringe. (A ~ dintzii pumnii.) 2. a (se) contracta a (se) crispa a (se) zgirci. (Fatza i se ~; furia i ~ fatza.) 3. a se incaiera (reg.) a se incocletzi. (Sau ~ la lupta.)

Intrare: incleshta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • incleshta
  • ‑ncleshta
  • incleshtare
  • ‑ncleshtare
  • incleshtat
  • ‑ncleshtat
  • incleshtatu‑
  • ‑ncleshtatu‑
  • incleshtand
  • ‑ncleshtand
  • incleshtandu‑
  • ‑ncleshtandu‑
singular plural
  • incleshteaza
  • ‑ncleshteaza
  • incleshtatzi
  • ‑ncleshtatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • incleshtez
  • ‑ncleshtez
(sa)
  • incleshtez
  • ‑ncleshtez
  • incleshtam
  • ‑ncleshtam
  • incleshtai
  • ‑ncleshtai
  • incleshtasem
  • ‑ncleshtasem
a II-a (tu)
  • incleshtezi
  • ‑ncleshtezi
(sa)
  • incleshtezi
  • ‑ncleshtezi
  • incleshtai
  • ‑ncleshtai
  • incleshtashi
  • ‑ncleshtashi
  • incleshtaseshi
  • ‑ncleshtaseshi
a III-a (el, ea)
  • incleshteaza
  • ‑ncleshteaza
(sa)
  • incleshteze
  • ‑ncleshteze
  • incleshta
  • ‑ncleshta
  • incleshta
  • ‑ncleshta
  • incleshtase
  • ‑ncleshtase
plural I (noi)
  • incleshtam
  • ‑ncleshtam
(sa)
  • incleshtam
  • ‑ncleshtam
  • incleshtam
  • ‑ncleshtam
  • incleshtaram
  • ‑ncleshtaram
  • incleshtaseram
  • ‑ncleshtaseram
  • incleshtasem
  • ‑ncleshtasem
a II-a (voi)
  • incleshtatzi
  • ‑ncleshtatzi
(sa)
  • incleshtatzi
  • ‑ncleshtatzi
  • incleshtatzi
  • ‑ncleshtatzi
  • incleshtaratzi
  • ‑ncleshtaratzi
  • incleshtaseratzi
  • ‑ncleshtaseratzi
  • incleshtasetzi
  • ‑ncleshtasetzi
a III-a (ei, ele)
  • incleshteaza
  • ‑ncleshteaza
(sa)
  • incleshteze
  • ‑ncleshteze
  • incleshtau
  • ‑ncleshtau
  • incleshtara
  • ‑ncleshtara
  • incleshtasera
  • ‑ncleshtasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

incleshta, incleshtezverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) strange puternic k un cleshte; a (se) intzepeni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lopatarii surprinshi incleshtara miinile pe lopetzi. GALACTION O. I 198. DLRLC
    • format_quote Radu incleshteaza pumnii inabushit. CAMIL PETRESCU T. II 57. DLRLC
    • format_quote Taci! shopti ea incleshtindushi nervos mina stinga pe bratzul lui. REBREANU R. I 221. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A prinde strans (k intrun cleshte) un obiect un instrument. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote El tace nauc incleshtind ruginitai lopata. TOMA C. V. 399. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv A i se incleshta (cuiva) falcile (sau gura) = a i se intzepeni maxilarele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • chat_bubble prin extensiune A nu mai putea vorbi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        sinonime: amutzi
        • format_quote Mi se incleshtasera falcile de nu mai puteam vorbi. CAMIL PETRESCU U. N. 341. DLRLC
        • format_quote O emotzie distrugatoare i incleshta falcile bataile inimii il sufocau. VLAHUTZA O. A. III 118. DLRLC
  • 2. reflexiv A se agatza cu disperare (de ceva) a se prinde puternic (cu mainile cu bratzele) de ceva; a ramane prins de ceva (sau de cineva). DEX '09 DLRLC
    • format_quote Citeva femei salbaticite de spaima... se incleshteaza de gitul vitelor. CAMILAR N. I 304. DLRLC
    • format_quote Miinile lui se incleshtasera pe friu. SANDUALDEA U. P. 16. DLRLC
    • format_quote Biata Malca de frica sa incleshtat de gitul lui mosh Nichifor. CREANGA O. A. 121. DLRLC
    • format_quote figurat Il parasise acea putere de luareaminte care se incleshta de lectzie shii sorbea intzelesul dintro citire. VLAHUTZA O. A. I 100. DLRLC
  • 3. reflexiv reciproc A se lupta cu indarjire corp la corp; a se incaiera. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ercule se incleshta la lupta cu Achelou. ISPIRESCU U. 72. DLRLC
    • format_quote Ei sencleshteazan lupta cua nemtzilor armata. ALECSANDRI P. II 159. DLRLC
    • 3.1. reflexiv figurat (Despre batalii razboaie) A deveni crancen a se intetzi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: intetzi
      • format_quote Lupta se incleshtase acum crincena shi staruitoare. ODOBESCU S. III 585. DLRLC
      • format_quote Lupta urla sencleshteaza. ALECSANDRI P. II 16. DLRLC
      • format_quote SHi razboiul sencleshteaza mai ucigash. NEGRUZZI S. I 122. DLRLC
  • comentariu Prezent indicativ persoana a 3a shi: incleashta. DLRLC
etimologie:
  • In + cleshte DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.