21 de definitzii pentru intzepenit

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INTZEPENÍT A intzepenitzi te adj. 1. Care este sau a devenit tzeapan; incremenit; inert. 2. Fixat intarit. V. intzepeni.

INTZEPENÍT A intzepenitzi te adj. 1. Care este sau a devenit tzeapan; incremenit; inert. 2. Fixat intarit. V. intzepeni.

intzepenit ~a a [At: DOSOFTEI V. S. 82 / Pl: ~itzi ~e / E: intzepeni] 12 Care (este sau) a devenit tzeapan rigid. 3 Prins bine in ceva Si: fixat intarit. 4 Ramas neclintit intro hotarare Si: incapatzanat. 5 Care doarme adanc. 6 (Pex) Mort. 7 (Inv; d. oameni) Cuprins de un atac de epilepsie. 8 (D. oameni) Care ia o pozitzie darza in fatza cuiva Si: intzepushat (6). 9 Infipt in ceva sau undeva. 10 Afundat in noroi in nisip etc.

INTZEPENÍT A intzepenitzi te adj. 1. Facut sau devenit tzeapan; inlemnit incremenit; rigid. Se ridica greu cu genunchii intzepenitzi. DUMITRIU N. 121. Baba sta intinsa pe laitza shi intzepenita k moarta. EMINESCU N. 21. 2. Fixat intarit.

INTZEPENÍ intzepenesc vb. IV. 1. Intranz. A deveni tzeapan a nushi mai putea mishca membrele a ramane imobil rigid inert; a incremeni a inlemni. 2. Tranz. shi refl. A (se) prinde bine in ceva; a (se) fixa. ♦ Refl. Fig. A ramane neclintit intro hotarare; a se incapatzana. 3. Tranz. A face k un obiect sa nu mai aiba joc in locashul lui al fixa ai asigura stabilitatea; a intari. In + tzeapan.

INTZEPENÍ intzepenesc vb. IV. 1. Intranz. A deveni tzeapan a nushi mai putea mishca membrele a ramane imobil rigid inert; a incremeni a inlemni. 2. Tranz. shi refl. A (se) prinde bine in ceva; a (se) fixa. ♦ Refl. Fig. A ramane neclintit intro hotarare; a se incapatzana. 3. Tranz. A face k un obiect sa nu mai aiba joc in locashul lui al fixa ai asigura stabilitatea; a intari. In + tzeapan.

intzepeni [At: VARLAAM C. II 86 / V: (inv) ~tzap~ / Pzi: ~nesc / E: in + tzeapan] 1 vi A deveni rigid Si: a incremeni a inlemni. 2 vi A nu mai mishca. 34 vtr A (se) prinde bine in ceva Si: a (se) fixa. 5 vr (Fig) A ramane neclintit intro hotarare Si: a se incapatzana. 6 vi (Irn) A adormi adanc. 7 vi (Pex) A muri. 8 vi (Inv) A avea un atac de epilepsie. 9 vr (D. oameni) A lua o pozitzie darza in fatza cuiva Si: (pop) a se intzepusha (5). 10 vr A se infige in ceva. 11 vt A fixa bine un obiect astfel incat sa nu mai aiba joc in locashul lui. 12 vr A ramane afundat in noroi in nisip etc. 13 vt A face sa devina solid Si: a intari a strange. 14 vr (Inv; imp) A deveni mai tare mai rezistent. 1516 vr (Fig) A se (pastra sau) conserva mai bine.

INTZEPENÍ intzepenesc vb. IV. 1. Intranz. A deveni tzeapan imobil inert; a nu se mai putea mishca; a inlemni a incremeni. Ii pieri orice grai shi intzepeni tot k un lemn. GALACTION O. I 298. Ia mai date shi dta oleaca pe jos pinom sui dealul k nu mii de alta dar ma tem cai intzepeni in carutza. CREANGA O. A. 122. Pe jiltzul lui de piatra intzepeneshte drept. EMINESCU O. I 99. ◊ Tranz. Crede mindro nam venit K somn greu mantzepenit Lingun par mindronflorit. JARNÍKBIRSEANU D. 237. 2. Refl. Fig. A lua o pozitzie rigida dirza. Perceptorul se intzepeni in mijlocul odaitzei shi se uita imprejur cercetator. REBREANU R. I 198. Deschise ushan laturi shi sentzepeni dirz dinaintea batrinei. VLAHUTZA N. 130. Manean scari sentzepenea. ALECSANDRI P. P. 73. 3. Tranz. A fixa. Innoda funia Simbotinei de belciugul de fier intzepenit in zid shi pleca. MIHALE O. 504. Puse Greuceanu cuiul la capul osiei il intzepeni bine se urca in carutza shi pe ici tzie drumul! ISPIRESCU L. 226. ◊ Refl. Barca lui se intzepenise intre nishte stinci. EMINESCU N. 126.

A INTZEPENÍ ~ésc 1. intranz. 1) (despre corp sau partzi ale lui) Ashi pierde (temporar) capacitatea de a reactziona la excitantzi exteriori; a deveni tzeapan; a amortzi. 2) (despre mortar glod etc.) A trece in stare solida; a se intari; a se invartosha; a se solidifica. 2. tranz. 1) A face sa devina tzeapan. 2) pop. (obiecte) A intari k sa nu se mishte; a fixa. ~ un stalp. /in + tzeapan

A SE INTZEPENÍ ma ~ésc intranz. A lua o pozitzie rigida ramanand k infipt. /in + tzeapan

intzepenì v. 1. a (se) face tzeapan; 2. a infige.

intzepenésc v. intr. (vsl. ocĭepĭenĭetĭ d. cĭepĭenŭ tzeapan; rus. [o]cĭepenĭetĭ). Ma fac tzeapan (rigid): membrele cadavrelor intzepenesc. V. tr. Fac tzeapan fixez: a intzepeni un par in pamint. In Btsh. shi intzepinez pop. intza.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

intzepení (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. intzepenésc imperf. 3 sg. intzepeneá; conj. prez. 3 sa intzepeneásca

intzepení vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. intzepenésc imperf. 3 sg. intzepeneá; conj. prez. 3 sg. shi pl. intzepeneásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INTZEPENÍT adj. 1. v. fixat. 2. v. anchilozat. 3. v. inert. 4. v. amortzit. 5. v. inmarmurit. 6. v. rigid.

INTZEPENÍT adj. v. consolidat intarit rigid tzeapan.

INTZEPENIT adj. 1. fixat imobilizat prins (rar) pecetluit (reg.) protzapit. (Un tablou ~.) 2. (MED.) anchilozat prins. (Cu articulatziile ~.) 3. (MED.) anchilozat inert tzeapan. (Are o mina ~.) 4. amortzit (Transilv.) dreven. (~ de frig.) 5. impietrit incremenit inlemnit inmarmurit neclintit nemishcat tzeapan tzintuit (inv. shi pop.) marmurit (inv. shi reg.) stilpit (fig.) inghetzat intzelenit. (~ de spaima de uimire.) 6. imobil rigid static (livr.) hieratic. (Atitudine ~.)

intzepenit adj. v. CONSOLIDAT. INTARIT. RIGID. TZEAPAN.

INTZEPENÍ vb. 1. v. fixa. 2. a fixa a pecetlui. (~ piatra pe mormant.) 3. (MED.) v. anchiloza. 4. v. amortzi. 5. v. inmarmuri. 6. a impietri a incremeni a inlemni a inmarmuri a paraliza (inv. shi pop.) a marmuri (fig.) a inghetza. (A ~ de spaima.)

INTZEPENÍ vb. v. consolida intari.

INTZEPENI vb. 1. a fixa a imobiliza a pironi a prinde (reg.) a protzapi. (A ~ ceva in cuie.) 2. a fixa a pecetlui. (~ piatra pe mormint.) 3. (MED.) a anchiloza a prinde. (Reumatismul ia ~ articulatziile.) 4. a amortzi a paraliza. (Gerul i ~ buzele.) 5. a impietri a incremeni a inlemni a inmarmuri a (se) petrifica (inv. shi pop.) a marmuri (Mold. shi Bucov.) a (se) intrecletzi (prin Transilv. shi Ban.) a merei (fig.) a (se) intzeleni. (Un erou din basme care a ~.) 6. a impietri a incremeni a inlemni a inmarmuri a paraliza (inv. shi pop.) a marmuri (fig.) a inghetza. (A ~ de spaima.)

Intrare: intzepenit
intzepenit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • intzepenit
  • ‑ntzepenit
  • intzepenitul
  • intzepenitu‑
  • ‑ntzepenitul
  • ‑ntzepenitu‑
  • intzepenita
  • ‑ntzepenita
  • intzepenita
  • ‑ntzepenita
plural
  • intzepenitzi
  • ‑ntzepenitzi
  • intzepenitzii
  • ‑ntzepenitzii
  • intzepenite
  • ‑ntzepenite
  • intzepenitele
  • ‑ntzepenitele
genitiv-dativ singular
  • intzepenit
  • ‑ntzepenit
  • intzepenitului
  • ‑ntzepenitului
  • intzepenite
  • ‑ntzepenite
  • intzepenitei
  • ‑ntzepenitei
plural
  • intzepenitzi
  • ‑ntzepenitzi
  • intzepenitzilor
  • ‑ntzepenitzilor
  • intzepenite
  • ‑ntzepenite
  • intzepenitelor
  • ‑ntzepenitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

intzepeni, intzepenescverb

  • 1. intranzitiv A deveni tzeapan a nushi mai putea mishca membrele a ramane imobil rigid inert. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ii pieri orice grai shi intzepeni tot k un lemn. GALACTION O. I 298. DLRLC
    • format_quote Ia mai date shi dta oleaca pe jos pinom sui dealul k nu mii de alta dar ma tem cai intzepeni in carutza. CREANGA O. A. 122. DLRLC
    • format_quote Pe jiltzul lui de piatra intzepeneshte drept. EMINESCU O. I 99. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Crede mindro nam venit K somn greu mantzepenit Lingun par mindronflorit. JARNÍKBIRSEANU D. 237. DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv A (se) prinde bine in ceva; a (se) fixa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: fixa
    • format_quote Innoda funia Simbotinei de belciugul de fier intzepenit in zid shi pleca. MIHALE O. 504. DLRLC
    • format_quote Puse Greuceanu cuiul la capul osiei il intzepeni bine se urca in carutza shi pe ici tzie drumul! ISPIRESCU L. 226. DLRLC
    • format_quote Barca lui se intzepenise intre nishte stinci. EMINESCU N. 126. DLRLC
    • 2.1. reflexiv figurat A ramane neclintit intro hotarare; a se incapatzana. DEX '09 DEX '98
      sinonime: incapatzana
      • format_quote Perceptorul se intzepeni in mijlocul odaitzei shi se uita imprejur cercetator. REBREANU R. I 198. DLRLC
      • format_quote Deschise ushan laturi shi sentzepeni dirz dinaintea batrinei. VLAHUTZA N. 130. DLRLC
      • format_quote Manean scari sentzepenea. ALECSANDRI P. P. 73. DLRLC
      • diferentziere A lua o pozitzie rigida darza. DLRLC
  • 3. tranzitiv A face k un obiect sa nu mai aiba joc in locashul lui al fixa ai asigura stabilitatea. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • In + tzeapan DEX '09 DEX '98

intzepenit, intzepenitaadjectiv

  • 1. Care este sau a devenit tzeapan. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se ridica greu cu genunchii intzepenitzi. DUMITRIU N. 121. DLRLC
    • format_quote Baba sta intinsa pe laitza shi intzepenita k moarta. EMINESCU N. 21. DLRLC
  • 2. Fixat, intarit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • vezi intzepeni DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.