21 de definitzii pentru intzepenit
din care- explicative (10)
- morfologice (2)
- relatzionale (9)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INTZEPENÍT A intzepenitzi te adj. 1. Care este sau a devenit tzeapan; incremenit; inert. 2. Fixat intarit. V. intzepeni.
INTZEPENÍT A intzepenitzi te adj. 1. Care este sau a devenit tzeapan; incremenit; inert. 2. Fixat intarit. V. intzepeni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
intzepenit ~a a [At: DOSOFTEI V. S. 82 / Pl: ~itzi ~e / E: intzepeni] 12 Care (este sau) a devenit tzeapan rigid. 3 Prins bine in ceva Si: fixat intarit. 4 Ramas neclintit intro hotarare Si: incapatzanat. 5 Care doarme adanc. 6 (Pex) Mort. 7 (Inv; d. oameni) Cuprins de un atac de epilepsie. 8 (D. oameni) Care ia o pozitzie darza in fatza cuiva Si: intzepushat (6). 9 Infipt in ceva sau undeva. 10 Afundat in noroi in nisip etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INTZEPENÍT A intzepenitzi te adj. 1. Facut sau devenit tzeapan; inlemnit incremenit; rigid. Se ridica greu cu genunchii intzepenitzi. DUMITRIU N. 121. Baba sta intinsa pe laitza shi intzepenita k moarta. EMINESCU N. 21. 2. Fixat intarit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INTZEPENÍ intzepenesc vb. IV. 1. Intranz. A deveni tzeapan a nushi mai putea mishca membrele a ramane imobil rigid inert; a incremeni a inlemni. 2. Tranz. shi refl. A (se) prinde bine in ceva; a (se) fixa. ♦ Refl. Fig. A ramane neclintit intro hotarare; a se incapatzana. 3. Tranz. A face k un obiect sa nu mai aiba joc in locashul lui al fixa ai asigura stabilitatea; a intari. In + tzeapan.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INTZEPENÍ intzepenesc vb. IV. 1. Intranz. A deveni tzeapan a nushi mai putea mishca membrele a ramane imobil rigid inert; a incremeni a inlemni. 2. Tranz. shi refl. A (se) prinde bine in ceva; a (se) fixa. ♦ Refl. Fig. A ramane neclintit intro hotarare; a se incapatzana. 3. Tranz. A face k un obiect sa nu mai aiba joc in locashul lui al fixa ai asigura stabilitatea; a intari. In + tzeapan.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
intzepeni [At: VARLAAM C. II 86 / V: (inv) ~tzap~ / Pzi: ~nesc / E: in + tzeapan] 1 vi A deveni rigid Si: a incremeni a inlemni. 2 vi A nu mai mishca. 34 vtr A (se) prinde bine in ceva Si: a (se) fixa. 5 vr (Fig) A ramane neclintit intro hotarare Si: a se incapatzana. 6 vi (Irn) A adormi adanc. 7 vi (Pex) A muri. 8 vi (Inv) A avea un atac de epilepsie. 9 vr (D. oameni) A lua o pozitzie darza in fatza cuiva Si: (pop) a se intzepusha (5). 10 vr A se infige in ceva. 11 vt A fixa bine un obiect astfel incat sa nu mai aiba joc in locashul lui. 12 vr A ramane afundat in noroi in nisip etc. 13 vt A face sa devina solid Si: a intari a strange. 14 vr (Inv; imp) A deveni mai tare mai rezistent. 1516 vr (Fig) A se (pastra sau) conserva mai bine.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INTZEPENÍ intzepenesc vb. IV. 1. Intranz. A deveni tzeapan imobil inert; a nu se mai putea mishca; a inlemni a incremeni. Ii pieri orice grai shi intzepeni tot k un lemn. GALACTION O. I 298. Ia mai date shi dta oleaca pe jos pinom sui dealul k nu mii de alta dar ma tem cai intzepeni in carutza. CREANGA O. A. 122. Pe jiltzul lui de piatra intzepeneshte drept. EMINESCU O. I 99. ◊ Tranz. Crede mindro nam venit K somn greu mantzepenit Lingun par mindronflorit. JARNÍKBIRSEANU D. 237. 2. Refl. Fig. A lua o pozitzie rigida dirza. Perceptorul se intzepeni in mijlocul odaitzei shi se uita imprejur cercetator. REBREANU R. I 198. Deschise ushan laturi shi sentzepeni dirz dinaintea batrinei. VLAHUTZA N. 130. Manean scari sentzepenea. ALECSANDRI P. P. 73. 3. Tranz. A fixa. Innoda funia Simbotinei de belciugul de fier intzepenit in zid shi pleca. MIHALE O. 504. Puse Greuceanu cuiul la capul osiei il intzepeni bine se urca in carutza shi pe ici tzie drumul! ISPIRESCU L. 226. ◊ Refl. Barca lui se intzepenise intre nishte stinci. EMINESCU N. 126.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A INTZEPENÍ ~ésc 1. intranz. 1) (despre corp sau partzi ale lui) Ashi pierde (temporar) capacitatea de a reactziona la excitantzi exteriori; a deveni tzeapan; a amortzi. 2) (despre mortar glod etc.) A trece in stare solida; a se intari; a se invartosha; a se solidifica. 2. tranz. 1) A face sa devina tzeapan. 2) pop. (obiecte) A intari k sa nu se mishte; a fixa. ~ un stalp. /in + tzeapan
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE INTZEPENÍ ma ~ésc intranz. A lua o pozitzie rigida ramanand k infipt. /in + tzeapan
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
intzepenì v. 1. a (se) face tzeapan; 2. a infige.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
intzepenésc v. intr. (vsl. ocĭepĭenĭetĭ d. cĭepĭenŭ tzeapan; rus. [o]cĭepenĭetĭ). Ma fac tzeapan (rigid): membrele cadavrelor intzepenesc. V. tr. Fac tzeapan fixez: a intzepeni un par in pamint. In Btsh. shi intzepinez pop. intza.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
intzepení (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. intzepenésc imperf. 3 sg. intzepeneá; conj. prez. 3 sa intzepeneásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
intzepení vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. intzepenésc imperf. 3 sg. intzepeneá; conj. prez. 3 sg. shi pl. intzepeneásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INTZEPENÍT adj. 1. v. fixat. 2. v. anchilozat. 3. v. inert. 4. v. amortzit. 5. v. inmarmurit. 6. v. rigid.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INTZEPENÍT adj. v. consolidat intarit rigid tzeapan.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INTZEPENIT adj. 1. fixat imobilizat prins (rar) pecetluit (reg.) protzapit. (Un tablou ~.) 2. (MED.) anchilozat prins. (Cu articulatziile ~.) 3. (MED.) anchilozat inert tzeapan. (Are o mina ~.) 4. amortzit (Transilv.) dreven. (~ de frig.) 5. impietrit incremenit inlemnit inmarmurit neclintit nemishcat tzeapan tzintuit (inv. shi pop.) marmurit (inv. shi reg.) stilpit (fig.) inghetzat intzelenit. (~ de spaima de uimire.) 6. imobil rigid static (livr.) hieratic. (Atitudine ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
intzepenit adj. v. CONSOLIDAT. INTARIT. RIGID. TZEAPAN.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INTZEPENÍ vb. 1. v. fixa. 2. a fixa a pecetlui. (~ piatra pe mormant.) 3. (MED.) v. anchiloza. 4. v. amortzi. 5. v. inmarmuri. 6. a impietri a incremeni a inlemni a inmarmuri a paraliza (inv. shi pop.) a marmuri (fig.) a inghetza. (A ~ de spaima.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INTZEPENÍ vb. v. consolida intari.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INTZEPENI vb. 1. a fixa a imobiliza a pironi a prinde (reg.) a protzapi. (A ~ ceva in cuie.) 2. a fixa a pecetlui. (~ piatra pe mormint.) 3. (MED.) a anchiloza a prinde. (Reumatismul ia ~ articulatziile.) 4. a amortzi a paraliza. (Gerul i ~ buzele.) 5. a impietri a incremeni a inlemni a inmarmuri a (se) petrifica (inv. shi pop.) a marmuri (Mold. shi Bucov.) a (se) intrecletzi (prin Transilv. shi Ban.) a merei (fig.) a (se) intzeleni. (Un erou din basme care a ~.) 6. a impietri a incremeni a inlemni a inmarmuri a paraliza (inv. shi pop.) a marmuri (fig.) a inghetza. (A ~ de spaima.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
intzepeni vb. v. CONSOLIDA. INTARI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A intzepeni ≠ a (se) dezmortzi
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
intzepeni, intzepenescverb
- 1. A deveni tzeapan a nushi mai putea mishca membrele a ramane imobil rigid inert. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ii pieri orice grai shi intzepeni tot k un lemn. GALACTION O. I 298. DLRLC
- Ia mai date shi dta oleaca pe jos pinom sui dealul k nu mii de alta dar ma tem cai intzepeni in carutza. CREANGA O. A. 122. DLRLC
- Pe jiltzul lui de piatra intzepeneshte drept. EMINESCU O. I 99. DLRLC
- Crede mindro nam venit K somn greu mantzepenit Lingun par mindronflorit. JARNÍKBIRSEANU D. 237. DLRLC
-
- 2. A (se) prinde bine in ceva; a (se) fixa. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: fixa
- Innoda funia Simbotinei de belciugul de fier intzepenit in zid shi pleca. MIHALE O. 504. DLRLC
- Puse Greuceanu cuiul la capul osiei il intzepeni bine se urca in carutza shi pe ici tzie drumul! ISPIRESCU L. 226. DLRLC
- Barca lui se intzepenise intre nishte stinci. EMINESCU N. 126. DLRLC
- 2.1. A ramane neclintit intro hotarare; a se incapatzana. DEX '09 DEX '98sinonime: incapatzana
- Perceptorul se intzepeni in mijlocul odaitzei shi se uita imprejur cercetator. REBREANU R. I 198. DLRLC
- Deschise ushan laturi shi sentzepeni dirz dinaintea batrinei. VLAHUTZA N. 130. DLRLC
- Manean scari sentzepenea. ALECSANDRI P. P. 73. DLRLC
- diferentziere A lua o pozitzie rigida darza. DLRLC
-
-
etimologie:
- In + tzeapan DEX '09 DEX '98
intzepenit, intzepenitaadjectiv
- 1. Care este sau a devenit tzeapan. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: inert rigid incremenitor inlemnit
- Se ridica greu cu genunchii intzepenitzi. DUMITRIU N. 121. DLRLC
- Baba sta intinsa pe laitza shi intzepenita k moarta. EMINESCU N. 21. DLRLC
-
etimologie:
- intzepeni DEX '09 DEX '98