optziuni
  • info

12 definitzii pentru descleshta

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DESCLESHTÁ descleshtez vb. I. Tranz. shi refl. 1. A (se) desface a (se) degaja dintro stransoare dintro incleshtare. ◊ Expr. (Tranz.) Ai descleshta cuiva falcile = a face pe cineva sa vorbeasca. (Refl.) A i se descleshta cuiva falcile = a incepe in sfarshit sa vorbeasca. 2. A (se) desprinde a (se) smulge cu greu din locul unde se afla fixat. Pref. des + [in]cleshta.

descleshtá [At: DEX / Pzi: ~téz / E: des + (in)cleshta] 12 vtr A (se) desface dintro stransoare. 3 vt (Ie) Ai ~ (cuiva) falcile A face pe cineva sa vorbeasca. 4 vr (Iae) A incepe in sfarshit sa vorbeasca. 56 vtr A (se) desprinde cu greu din locul unde se afla fixat.

DESCLESHTÁ descleshtez vb. I. Tranz. shi refl. 1. A (se) desface a (se) degaja dintro stransoare dintro incleshtare. ◊ Expr. (Tranz.) Ai descleshta cuiva falcile = a face pe cineva sa vorbeasca. (Refl.) A i se descleshta cuiva falcile = a incepe in sfarshit sa vorbeasca. 2. A (se) desprinde a (se) smulge cu greu din locul unde se afla fixat. Des1 + [in]cleshta.

DESCLESHTÁ descleshtez vb. I. Tranz. 1. A desprinde dintro strinsoare (asemanatoare cu a unui cleshte). (Fig.) In fatza palatului puhoiul compact ishi descleshta strinsoarea. C. PETRESCU C. V. 58. ♦ (Cu privire la falci sau dintzi p. ext. la gura) A desface dintro incleshtare. Ishi descleshta cu greu falcile intredeschise buzele sbircite. DUMITRIU N. 240. Danton... descleshteaza dintzii. CAMIL PETRESCU T. II 501. (Refl.) Gura amara se descleshtase. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 289. ◊ Expr. Ai descleshta cuiva falcile = a constringe pe cineva sa vorbeasca. (Refl.) A i se descleshta cuiva falcile = a incepe in sfirshit (sau cu mare greutate) sa vorbeasca. Tatasau starui de el pina i se descleshtara falcile. Negoitza povesti cu nevinovatzie tot ce i se intimplase. GALACTION O. I 300. 2. (Urmat de determinari introduse prin prep. «din») A smulge a desprinde cu greu ceva din locul unde se afla fixat sau intzepenit. Deabia ishi putea descleshta picioarele din singele inchegat. CREANGA P. 227. ◊ Refl. Nu putea sa se descleshteze bietul Robinson din bratzele capitanului bucurinduse impreuna cu dinsul pentru dezrobirea corabiei. DRAGHICI R. 300.

A DESCLESHTÁ ~éz tranz. A face sa se descleshteze. /des + a [in]cleshta

A SE DESCLESHTÁ se ~eáza intranz. A se desface desprinzanduse dintro stransoare. /des + a [in]cleshta

descleshtà v. a desface ceva incleshtat: a descleshta gura.

descleshtéz v. tr. (d. cleshte). Desfac ceĭa ce era strans k cu cleshtele: nu putea sashĭ descleshteze gura de frig.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

descleshtá (a ~) vb. ind. prez. 3 descleshteáza

descleshtá vb. ind. prez. 1 sg. descleshtéz 3 sg. shi pl. descleshteáza

descleshtez.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

A descleshta ≠ a incleshta

Intrare: descleshta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • descleshta
  • descleshtare
  • descleshtat
  • descleshtatu‑
  • descleshtand
  • descleshtandu‑
 singular plural
  • descleshteaza
  • descleshtatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • descleshtez
 (sa)
  • descleshtez
  • descleshtam
  • descleshtai
  • descleshtasem
a II-a (tu)
  • descleshtezi
 (sa)
  • descleshtezi
  • descleshtai
  • descleshtashi
  • descleshtaseshi
a III-a (el, ea)
  • descleshteaza
 (sa)
  • descleshteze
  • descleshta
  • descleshta
  • descleshtase
plural I (noi)
  • descleshtam
 (sa)
  • descleshtam
  • descleshtam
  • descleshtaram
  • descleshtaseram
  • descleshtasem
a II-a (voi)
  • descleshtatzi
 (sa)
  • descleshtatzi
  • descleshtatzi
  • descleshtaratzi
  • descleshtaseratzi
  • descleshtasetzi
a III-a (ei, ele)
  • descleshteaza
 (sa)
  • descleshteze
  • descleshtau
  • descleshtara
  • descleshtasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

descleshta, descleshtezverb

  • 1. A (se) desface a (se) degaja dintro stransoare dintro incleshtare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: degaja desface antonime: incleshta
    • format_quote figurat In fatza palatului puhoiul compact ishi descleshta strinsoarea. C. PETRESCU C. V. 58. DLRLC
    • format_quote Ishi descleshta cu greu falcile intredeschise buzele sbircite. DUMITRIU N. 240. DLRLC
    • format_quote Danton... descleshteaza dintzii. CAMIL PETRESCU T. II 501. DLRLC
    • format_quote Gura amara se descleshtase. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 289. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv Ai descleshta cuiva falcile = a face pe cineva sa vorbeasca. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble reflexiv A i se descleshta cuiva falcile = a incepe in sfarshit sa vorbeasca. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Tatasau starui de el pina i se descleshtara falcile. Negoitza povesti cu nevinovatzie tot ce i se intimplase. GALACTION O. I 300. DLRLC
  • 2. A (se) desprinde a (se) smulge cu greu din locul unde se afla fixat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: desprinde smulge
    • format_quote Deabia ishi putea descleshta picioarele din singele inchegat. CREANGA P. 227. DLRLC
    • format_quote Nu putea sa se descleshteze bietul Robinson din bratzele capitanului bucurinduse impreuna cu dinsul pentru dezrobirea corabiei. DRAGHICI R. 300. DLRLC
etimologie:
  • Prefix des + [in]cleshta. DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.