incingere¹ sf [At: (1784) CUV. D. BATR. I 285 / Pl: ~ri / E: incinge¹] 1 Aprindere puternica a focului Si: incins¹ (1). 2 Infierbantare a unui obiect Si: incins¹ (2). 3 Amplificare a unui sentiment a unei pasiuni Si: incins¹ (3). 4 (Fig) Manifestare puternica Si: incins¹ (4). 5 Raspandire a unei boli pe o arie larga Si: incins¹ (5). 6 Intetzire a unei lupte a unei dispute Si: incins¹ (6). 7 Incalzire a corpului sau a unei partzi a corpului Si: incins¹ (7). 8 Alterare prin fermentare a cerealelor Si: incins¹ (8). 9 (Is) ~a lemnului Modificare ushoara a compozitziei chimice a lemnului datorita actziunii unor ciuperci shi manifestata in general prin schimbari de culoare shi printro scadere a calitatzilor fizice shi mecanice. 10 (Pgn) Marire a temperaturii unui obiect sau a unui material k urmare a unei actziuni normale de incalzire k rezultat al fermentarii sau al altor fenomene biologice ori de alta natura.

INCÍNGERE¹ incingeri s. f. Actziunea de a (se) incinge¹ shi rezultatul ei. Varianta: (invechit) incíndere s. f.

incinde v vz incinge¹

incinge¹ [At: CORESI PS. 102 / V: ~nde / Pzi: incing (inv) ~cinz / Par: ~cins (inv) ~ntat / Ps: ~nsei / E: ml *incendere] 1 vr (D. foc) A se aprinde bine arzand cu flacara mare Si: (inv) a se incinta (1). 2 vtf A face focul sa arda bine Si: (Inv) a incinta (2). 34 vtr (D. obiecte) A (se) infierbanta. 5 vt (D. un sentiment o pasiune) A cuprinde pe cineva Si: (inv) a incinta (5). 6 vt (D. un sentiment o pasiune) A mistui pe cineva Si: (inv) a incinta (6). 7 vr (Fig) A se manifesta puternic Si: a se inflacara (inv) a se incinta (7). 8 vr (D. boli) A se raspandi foarte mult Si: (inv) a se incinta (8). 910 vtr (D. lupte confruntari) A (se) intetzi. 11 vr (D. oameni sau partzi ale corpului lor) A avea febra Si: a arde (inv) a se incinta (11). 12 vr (D. fan cereale faina etc.) A se altera prin fermentare Si: (inv) a se incinta (12).

incinge² [At: CORESI PS. 257 / Pzi: incing / Ps: ~nsei (inv) ~nshu / Par: incins / E: ml *incingere] 12 vtr A (se) infashura peste mijloc sau in alta parte a corpului cu o cingatoare un brau etc. 34 vtr A(shi) prinde o arma de mijlocul corpului cu o curea. 5 vt (Fig) A inconjura din toate partzile Si: a impresura a incercui. 6 vt (Fig) A bate pe cineva. 7 vt (Inv) A investi cu o demnitate cu o putere.

INCÍNDE vb. III v. incinge¹.

INCÍNDERE s. f. v. incingere¹.

INCÍNGE¹ incíng vb. III. 1. Refl. (Despre foc) A se aprinde puternic a arde cu flacara mare. Focul se incingea greoi. Ardea numai inlauntru shi mai mult afuma. REBREANU R. II 205. Flacara incepu a se incinge. ODOBESCU S. I 21. Focul cind se incinge Anevoie se stinge. PANN P. V. III 12. ◊ Tranz. (Rar) Desprinse vreo doua scinduri... le arunca pe foc... focul le incinse. CONTEMPORANUL VII_II 193. (Poetic) Flacarile incingeau zarile. SADOVEANU O. I 247. Voi norilor matahaloshi Incingava flacari albastre. TOMA C. V. 353. 2. Refl. (Despre obiecte) A se infierbinta tare; a se incalzi (pina la incandescentza). Soba sa incins. ◊ Tranz. Oltul strabate uriasha monotonie a cimpiei. Sint intinderi nesfirshite de pamint care soarele le incinge k pe nishte cuptoare. BOGZA C. O. 386. La caldura soarelui de primavara care incepuse sa incinga fatza mlashtinilor o moliciune placuta cuprinse nervii omului. CARAGIALE O. I 286. 3. Tranz. Fig. (Despre un sentiment o pasiune; cu privire la o fiintza) A cuprinde; a consuma a mistui. Intetzindul shi incingindul dorul de parintzi hotari sa se duca. ISPIRESCU L. 103. Amoroase porumbitze... zboara catre dulcele lor cuib purtate prin aer de dorul ce lencinge. ODOBESCU S. III 35. ♦ Refl. A se manifesta puternic a se aprinde. Dragostea... se incinsese intre ei. ISPIRESCU L. 78. ♦ (Cu privire la actziuni in desfashurare) A incepe cu putere cu aprindere a desfashura puternic. Baietzii incinsera o hora de gemea puntea vaporului. BART S. M. 13. ◊ Refl. Rasuna ghitara fierbinte shintins SHi jocul sencinge salbatic shiaprins. COSHBUC P. I 143. Dan relua discutzia. Atunci se incinse o cearta cruda inveninata. VLAHUTZA O. A. 313. Unde nu se incinge intre dinshii o bataie crincena. CREANGA A. 112. 4. Refl. (Despre cereale faina etc.) A incepe sa fermenteze din pricina umezelii shi a caldurii care urmeaza dupa aceea; a se strica a se aprinde. Sa incins malaiul. ▭ Daca se intimpla k bobii de fasole sa nu fie bine uscatzi... este de neaparata trebuintza k fasolea sa se usuce intinzinduse la soare... caci altfel se aprinde se incinge se innegreshte shi prinde mucegai. PAMFILE A. R. 187. Forme gramaticale: perf. s. incinsei part. incins. Varianta: (invechit shi regional) incínde (TEODORESCU P. P. 322) vb. III.

A SE INCÍNGE ma incíng intranz. 1) (despre foc flacari etc.) A incepe sa arda cu intensitate. ~ cuptorul. 2) (despre fan cereale faina etc.) Ashi pierde proprietatzile initziale (din cauza umezelii ingramadirii etc.) capatand gust neplacut; a se aprinde. Fanul sa incins. 3) rar (despre persoane) A capata tot mai mult suflet; a se insufletzi; a se inflacara; a se anima; a se antrena; a se entuziasma; a se electriza; a se ambala. 4) (despre discutzii lupte etc.) A deveni mai intens; a se intetzi; a se intari. /<lat. incingere

incinge v. 1. a se aprinde: jocul se incinse; fig. se incinse o convorbire o lupta; 2. a se incalzi shi a se strica (de grau fan). [Vechiurom. incinde = lat. INCENDERE: forma moderna incinge e un compromis din incinde shi incinge perfectul lor comun fiind incinse].

incínd V. incing 2.

2) incíng (ma) íns a e v. refl. (lat. incéndere a aprinde d. *cándere; it. incéndere pv. encendre sp. pg. encender. V. candid candelabru policandru incint incendiŭ). Ma aprind ma incalzesc tare: focu s’a incins soba s’a incins. Fig. Vorba lupta s’a incins. Ma stric din cauza calduriĭ vorbind de cereale: griu porumbu s’a incins in hambar. Rar shi transitiv: m’aŭ incins frigurile. Vechĭ incind shi inz a incinde.

incinz V. incing 2.

incíngere s. f. g.d. art. incíngerii; pl. incíngeri

incíngere (marire a temperaturii infashurare) s. f. g.d. art. incíngerii; pl. incíngeri

incínge (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. incíng 1 pl. incíngem perf. s. 1 sg. incinséi 1 pl. incínseram; ger. incingand; part. incíns

incínge (a infierbanta a infashura cu o cingatoare) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. incíng perf. s. 1 sg. incinséi 1 pl. incínseram; ger. incingand; part. incíns

INCÍNGERE s. 1. infierbantare. (~ plitei.) 2. aprindere. (~ fanului.)

INCINGERE s. 1. infierbintare. (~ plitei.) 2. aprindere. (~ finului.)

INCÍNGE vb. 1. a arde a incalzi a infierbanta. (A ~ cuptorul de paine.) 2. a infierbanta (inv. shi reg.) a pripi. (Flacarile i ~ obrazul.) 3. v. coace. 4. a dogori a infierbanta (rar) a rascoace. (Soarele ~ pamantul.) 5. a se aprinde a fermenta (reg.) a se izgori (inv.) a se scoace. (Fanul sa ~.)

INCÍNGE vb. v. intensifica impresura incercui inconjura inflacara infoca inroshi intetzi.

INCINGE vb. 1. a arde a incalzi a infierbinta. (A ~ cuptorul de piine.) 2. a infierbinta (inv. shi reg.) a pripi. (Flacarile i ~ obrazul.) 3. a se coace a se infierbinta. (Sa ~ stind linga soba.) 4. a dogori a infierbinta (rar) a rascoace. (Soarele ~ pamintul.) 5. a se aprinde a fermenta (reg.) a se izgori (inv.) a se scoace. (Finul se ~.)

incinge vb. v. INTENSIFICA. IMPRESURA. INCERCUI. INCONJURA. INFLACARA. INFOCA. INROSHI. INTETZI.

incínge (incíng incíns) vb. 1. A aprinde a lua foc. 2. (Refl.) A arde a se mistui. 3. A incalzi. 4. (Refl.) Despre griu a se incinge a fermenta. Var. incinde. Lat. incendĕre (Cretzu Col. lui Traian IV 246; Pushcariu 821; CandreaDens. 848; REW 4346; DAR) cf. it. incendere prov. encender sp. port. encender. A ajuns sa se confunde sub aspect fonetic cu a incinge „a infashura peste mijloc o cingatoare” din lat. cingere. Der. incins s. n. (inv. exaltare pasiune).

a se incinge taratza (in cineva) expr. a se infuria (pe cineva).

incinge incing v. t. a bate.