infierbantare sf [At: MINEIUL (1776) 262/2 / V: ~bin~ / Pl: ~tari / E: infierbanta] 1 Incalzire a unor obiecte Si: infierbantat¹ (1) (inv) infierbantatura 2 (Imp) Ardere. 3 Intensificare a sentimentelor Si: infierbantat¹ (3) (inv) infierbantatura (3). 4 (Fig) Manie foarte puternica Si: infierbantat¹ (4) (inv) infierbantatura (4). 5 Pierdere a stapanirii de sine Si: infierbantat¹ (5) (inv) infierbantatura (5). 6 (Inv) Schingiuire prin foc Si: infierbantat¹ (6) (inv) infierbantatura (6). 7 (Irn) Ametzire din cauza bauturii Si: infierbantat¹ (1) (inv) infierbantatura (7). 8 (Mpp) Febra. 9 (Mpp) Inflamare a abceselor Si: infierbantat¹ (inv) infierbantatura (9). 10 Indemnare a calului cu pintenii Si: infierbantat¹ (inv) infierbantatura (10). 11 (Fig) Antrenare cu entuziasm intro actziune Si: infierbantat¹ (11) (inv) infierbantatura (11). 12 (Fig) Insuflare cuiva a unei mari pasiuni Si: infierbantat¹ (12) (inv) infierbantatura (12).

infierbanta [At: PSALT. 43/15 / S shi: ~fer~ / V: (rar; cscj) ~bintzi (dal) inhi~ / Pzi: ~bant / E: in + fierbinte] 12 vtr (D. obiecte) A (se) face fierbinte. 3 vt (Imp) A arde. 45 vtr (D. sentimente) A (se) aprinde. 67 vtr (D. oameni) A (se) aprinde de manie. 8 vr Ashi pierde cumpatul. 9 vr (Irn) A se ametzi din cauza bauturii Si: a se chercheli. 10 vr (Mpp) A avea febra. 11 vr (Mpp; d. abcese) A se inflama. 12 vt A da pinteni calului. 13 vr (Fig) A se antrena intro actziune Si: a se inflacara. 14 vt (Fig) A insufla avant pasiune.

INFIERBINTÁ infierbínt vb. I. Tranz. 1. A face sa devina fierbinte (expunind actziunii focului). Infierbint apa. ▭ Dupa aceea au infierbintat un cuptori de fier. SBIERA P. 33. Infierbintind o sula in foc. SHEZ. V 131. ◊ Fig. Vinul de Catrania infierbintase atmosfera camerei obscure. BART E. 195. ◊ Refl. Numai pina se infierbinta scoate fum soba. STANCU D. 310. (Refl. pas.) Gura unui cuptiorash... in care negreshit se infierbintau uneltele schingiuirilor. NEGRUZZI S. I 311. 2. Fig. (Cu privire la persoane) A irita a agita a aprinde. Nevoile mai sucesc mintea multora shii infierbinta cind nici cu gindul nai gindi. REBREANU R. II 97. ◊ Refl. Capetele incepusera a se infierbinta vinul ishi facea lucrarea. NEGRUZZI S. I 151. 3. A insufla avint a da indemn la lucru; a atzitza a imboldi. Calul ishi infierbinta SHun rapez voinic i da. Calul rindunel zbura. ALECSANDRI P. P. 176. ♦ Refl. (Despre persoane) A se antrena la o actziune savirshindo cu multa insufletzire; a se aprinde a se anima. Sa infierbintat la joc.

INFIERBINTÁRE s. f. Actziunea de a (se) infierbinta.

A INFIERBANTÁ infierbant tranz. A face sa se infierbante. /in + fierbinte

A SE INFIERBANTÁ ma infierbant intranz. 1) A capata o temperatura (mai) mare; a deveni fierbinte. Plita sa ~t. 2) fig. (despre persoane) A manifesta o afectivitate sporita; a se aprinde; a se infoca; a se intarata. ~ la joc. /in + fierbinte

infierbantà v. 1. a face fierbinte a incalzi tare; 2. fig. a se mania foarte.

infĭerbínt V. inferbint.

infierbantáre (fier) s. f. g.d. art. infierbantắrii corectata

infierbantáre s. f. (sil. fier) g.d. art. infierbantarii

infierbantá (a ~) (fier) vb. ind. prez. 1 sg. infierbant 2 sg. infierbantzi 3 infierbanta; conj. prez. 3 sa infierbante

infierbantá vb. (sil. fier) ind. prez. 1 sg. infierbant 2 sg. infierbantzi 3 sg. shi pl. infierbanta; conj. prez. 3 sg. shi pl. infierbante

INFIERBANTÁRE s. v. incingere.

INFIERBANTÁ vb. 1. (rar) a (se) infoca. (A ~ plita de la soba.) 2. v. incinge. 3. a incinge (inv. shi reg.) a pripi. (Flacarile i ~ obrazul.) 4. v. coace. 5. a dogori a incinge (rar) a rascoace. (Soarele ~ pamantul.)

INFIERBANTÁ vb. v. antrena.

INFIERBINTA vb. 1. (rar) a infoca. (A ~ plita de la soba.) 2. a arde a incalzi a incinge. (A ~ cuptorul pentru piine.) 3. a incinge (inv. shi reg.) a pripi. (Flacarile i ~ obrazul.) 4. a se coace a se incinge. (Sa ~ stind linga soba.) 5. a dogori a incinge (rar) a rascoace. (Soarele ~ pamintul.)

infierbinta vb. v. ANTRENA.

INFIERBINTARE s. incingere. (~ plitei.)

A (se) infierbanta ≠ a (se) racori a se raci

A infierbanta ≠ a raci