20 de definitzii pentru raci
din care- explicative (9)
- morfologice (4)
- relatzionale (4)
- argou (3)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
RACÍ racesc vb. IV. 1. Refl. shi tranz. A deveni sau a face sa devina (mai) rece a(shi) scadea a(shi) micshora temperatura. ◊ Expr. (Tranz.) Ashi raci gura degeaba (sau in zadar de pomana dea surda) = a vorbi fara folos a insista zadarnic fara rezultat. ♦ A pierde sau a face sa piarda caldura vitala obishnuita (din cauza unei spaime a unei emotzii etc.); a inghetza a incremeni. 2. Intranz. A se imbolnavi contractand o raceala (3). 3. Fig. Ashi pierde insufletzirea interesul (pentru cineva sau ceva); a deveni indiferent; a se instraina a se indeparta. Din rece.
RACÍ racesc vb. IV. 1. Refl. shi tranz. A deveni sau a face sa devina (mai) rece a(shi) scadea a(shi) micshora temperatura. ◊ Expr. (Tranz.) Ashi raci gura degeaba (sau in zadar de pomana dea surda) = a vorbi fara folos a insista zadarnic fara rezultat. ♦ A pierde sau a face sa piarda caldura vitala obishnuita (din cauza unei spaime a unei emotzii etc.); a inghetza a incremeni. 2. Intranz. A se imbolnavi contractand o raceala (3). 3. Fig. Ashi pierde insufletzirea interesul (pentru cineva sau ceva); a deveni indiferent; a se instraina a se indeparta. Din rece.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de claudia
- actziuni
raci [At: ANON. CAR. / V: (inv) reci / Pzi: racesc / E: rece] 12 vtr (D. obiecte) A deveni sau face sa devina mai rece (1). 3 vr (D. timp) A deveni (mai) friguros cu temperatura (mai) scazuta. 45 vtr (D. fiintze shi corpul lor) A pierde sau a face sa piarda din caldura vitala obishnuita (din cauza unei spaime a unei boli etc.). 6 vr (D. fiintze shi corpul lor) A avea senzatzia de frig. 7 vt (Ie) Ashi ~ gura degeaba (sau in zadar de pomana de(a) surda) A vorbi fara folos. 8 vt (iae) A insista zadarnic. 910 vtr (Ie) A i se (sau ai) ~ (cuiva) inima A (se) speria. 11 vr (Ivr; calc greshit dupa slv ростыдити сѧ) A se rushina. 12 vr (Fig; d. oameni shi sentimentele lor) A deveni distant nepasator. 1314 vtr (D. sentimente) A (se) diminua. 1516 vtr (Rar; d. fapte evenimente etc.) A(shi) pierde actualitatea. 17 vi (D. oameni shi animale) A se imbolnavi contractand o raceala (10). 18 vi (Reg) A se obrinti.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
RACÍ racesc vb. IV. 1. Refl. A pierde din caldura a deveni (mai) rece. Se raceshte ciorba shi se arde friptura. C. PETRESCU C. V. 146. Prinz pe masa sa racit SHi eu maica nam venit! JARNÍKBIRSEANU D. 197. Bate fierul pina e cald k de se va raci in zadar vei munci (= fa lucrul la vremea lui). ♦ (Despre fiintze sau despre corpul lor) A pierde (total sau partzial) caldura obishnuita a corpului. ◊ Tranz. Pe jumatate inabushita de shtergar fata din bratzele cazacului tremura racita de un fior de frig. SADOVEANU O. VII 39. ◊ Intranz. (Invechit) Tot trupul lui au racit duhul deodata iau incetat. DRAGHICI R. 136. ♦ (Despre timp adesea impersonal) A deveni (mai) friguros cu temperatura (mai) joasa. 2. Tranz. A face k ceva sa fie (mai) rece. A raci compresorul cu apa. ◊ Expr. Ashi raci gura degeaba (in zadar de pomana de(a) surda) = a vorbi fara folos a insista zadarnic. Numai in zadar voi calca calea shi mioi raci gura. RETEGANUL P. V 8. Intrebarile shi rugaciunile mele le faceam in sec caci imi raceam gura de surda. ISPIRESCU L. 96. Care va sa zica shi cu nepotul miam racit gura degeaba. CARAGIALE S. N. 166. 3. Intranz. A se imbolnavi contractind o raceala. Lasal k e destul de bine imbracat shi nu raceshte el. C. PETRESCU C. V. 236. Na uitat sashi acopere picioarele k sa nu raceasca. CARAGIALE O. III 254. Mata puiule ramii aici k sa nu raceshti pe drum. ALECSANDRI T. I 150. ◊ Refl. (Neobishnuit) Am fost mai totdeauna acasa pentru k ma racisem intro sara. KOGALNICEANU S. 100. 4. Refl. (adesea reciproc). Fig. Ashi pierde insufletzirea caldura interesul (pentru cineva sau ceva) a deveni indiferent. Fusese prieten bun cu Scarlat Turnavitu dar acum se cam racisera. CAMIL PETRESCU O. II 10. Vezi... prieteshugul k se raceshte. VACARESCU P. 108. ◊ Tranz. (Invechit) Aceasta propunere mi sa parut o nenorocire... numai auzirea ei o sa raceasca pe dl Tell. La GHICA A. 717. Publicul fara ashi raci dorintza de a avea un teatru natzional simtzi stimparinduise entuziasmul. NEGRUZZI S. I 341.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A RACÍ1 ~ésc tranz. A face sa se raceasca; a racori. ◊ Ashi ~ gura degeaba (sau in zadar de pomana) a vorbi fara nici un rezultat. /Din rece
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A RACÍ2 ~ésc intranz. A contracta o raceala; a se imbolnavi de raceala. /Din rece
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE RACÍ ma ~ésc intranz. 1) A deveni mai rece; a se racori. 2) fig. Ashi pierde interesul (fatza de ceva sau de cineva); a deveni indiferent. /Din rece
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
racì v. 1. a (se) face rece; 2. a prinde raceala: raceshte ushor; 3. fig. a deveni indiferent a se instraina.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
racesc ~easca a [At: SHEZ. VII 93 / Pl: ~eshti / E: rac2 + esc] (Intrun descantec) 1 De rac2 (1). 2 Care se refera la rac2 (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
racésc shi (vechĭ) recésc v. tr. (d. rece race). Fac rece: gheatza raceshte apa un vint care a racit temperatura. Fig. Reduc (pasiunile focu): batrinetza raceshte pasiunile. V. intr. Prind raceala ma imbolnavesc de raceala: am racit pin frig. V. refl. Apa se raceshte. Fig. Entusiazmu s’a racit. L. V. (dupa vsl. postydĭeti). Ma rushinez.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
rací (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. racésc imperf. 3 sg. raceá; conj. prez. 3 sa raceásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
rací vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. racésc imperf. 3 sg. raceá; conj. prez. 3 sg. shi pl. raceásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
raci (conj. raceasca)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
racesc ceam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
RACÍ vb. a (se) racori (reg.) a (se) reveni. (Afara sa mai ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
RACI vb. a (se) racori (reg.) a (se) reveni. (Afara sa mai ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A (se) raci ≠ a (se) incalzi
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A raci ≠ a infierbanta
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
raci racesc I. v. t. (intl.) a omori. II. v. i. (intl.) a muri. III. v. r. 1. ashi pierde din interes / din actualitate. 2. (in sporturile de echipa d. o actziune de atac) a inceta sa reprezinte un pericol pentru adversari.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a raci la gambeta expr. a se zapaci a fi nauc.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ashi raci gura degeaba / de pomana / dea surda / in zadar expr. a vorbi fara folos a insista zadarnic / fara rezultat.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT406) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
raci, racescverb
- 1. A deveni sau a face sa devina (mai) rece a(shi) scadea a(shi) micshora temperatura. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: reveni racori antonime: incalzi infierbanta
- Se raceshte ciorba shi se arde friptura. C. PETRESCU C. V. 146. DLRLC
- Prinz pe masa sa racit SHi eu maica nam venit! JARNÍKBIRSEANU D. 197. DLRLC
- A raci compresorul cu apa. DLRLC
- 1.1. A pierde sau a face sa piarda caldura vitala obishnuita (din cauza unei spaime a unei emotzii etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pe jumatate inabushita de shtergar fata din bratzele cazacului tremura racita de un fior de frig. SADOVEANU O. VII 39. DLRLC
- Tot trupul lui au racit duhul deodata iau incetat. DRAGHICI R. 136. DLRLC
-
- 1.2. (Despre timp) A deveni (mai) friguros cu temperatura (mai) joasa. DLRLC
- Bate fierul pana e cald k de se va raci in zadar vei munci = fa lucrul la vremea lui. DLRLC
- Ashi raci gura degeaba (sau in zadar de pomana dea surda) = a vorbi fara folos a insista zadarnic fara rezultat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Numai in zadar voi calca calea shi mioi raci gura. RETEGANUL P. V 8. DLRLC
- Intrebarile shi rugaciunile mele le faceam in sec caci imi raceam gura de surda. ISPIRESCU L. 96. DLRLC
- Care va sa zica shi cu nepotul miam racit gura degeaba. CARAGIALE S. N. 166. DLRLC
-
-
-
- Lasal k e destul de bine imbracat shi nu raceshte el. C. PETRESCU C. V. 236. DLRLC
- Na uitat sashi acopere picioarele k sa nu raceasca. CARAGIALE O. III 254. DLRLC
- Mata puiule ramii aici k sa nu raceshti pe drum. ALECSANDRI T. I 150. DLRLC
- Am fost mai totdeauna acasa pentru k ma racisem intro sara. KOGALNICEANU S. 100. DLRLC
-
- 3. Ashi pierde insufletzirea interesul (pentru cineva sau ceva); a deveni indiferent; a se instraina a se indeparta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Fusese prieten bun cu Scarlat Turnavitu dar acum se cam racisera. CAMIL PETRESCU O. II 10. DLRLC
- Vezi... prieteshugul k se raceshte. VACARESCU P. 108. DLRLC
- Aceasta propunere mi sa parut o nenorocire... numai auzirea ei o sa raceasca pe dl Tell. La GHICA A. 717. DLRLC
- Publicul fara ashi raci dorintza de a avea un teatru natzional simtzi stimparinduise entuziasmul. NEGRUZZI S. I 341. DLRLC
-
etimologie:
- rece DEX '09 DEX '98