20 de definitzii pentru raci

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

RACÍ racesc vb. IV. 1. Refl. shi tranz. A deveni sau a face sa devina (mai) rece a(shi) scadea a(shi) micshora temperatura. ◊ Expr. (Tranz.) Ashi raci gura degeaba (sau in zadar de pomana dea surda) = a vorbi fara folos a insista zadarnic fara rezultat. ♦ A pierde sau a face sa piarda caldura vitala obishnuita (din cauza unei spaime a unei emotzii etc.); a inghetza a incremeni. 2. Intranz. A se imbolnavi contractand o raceala (3). 3. Fig. Ashi pierde insufletzirea interesul (pentru cineva sau ceva); a deveni indiferent; a se instraina a se indeparta. Din rece.

RACÍ racesc vb. IV. 1. Refl. shi tranz. A deveni sau a face sa devina (mai) rece a(shi) scadea a(shi) micshora temperatura. ◊ Expr. (Tranz.) Ashi raci gura degeaba (sau in zadar de pomana dea surda) = a vorbi fara folos a insista zadarnic fara rezultat. ♦ A pierde sau a face sa piarda caldura vitala obishnuita (din cauza unei spaime a unei emotzii etc.); a inghetza a incremeni. 2. Intranz. A se imbolnavi contractand o raceala (3). 3. Fig. Ashi pierde insufletzirea interesul (pentru cineva sau ceva); a deveni indiferent; a se instraina a se indeparta. Din rece.

raci [At: ANON. CAR. / V: (inv) reci / Pzi: racesc / E: rece] 12 vtr (D. obiecte) A deveni sau face sa devina mai rece (1). 3 vr (D. timp) A deveni (mai) friguros cu temperatura (mai) scazuta. 45 vtr (D. fiintze shi corpul lor) A pierde sau a face sa piarda din caldura vitala obishnuita (din cauza unei spaime a unei boli etc.). 6 vr (D. fiintze shi corpul lor) A avea senzatzia de frig. 7 vt (Ie) Ashi ~ gura degeaba (sau in zadar de pomana de(a) surda) A vorbi fara folos. 8 vt (iae) A insista zadarnic. 910 vtr (Ie) A i se (sau ai) ~ (cuiva) inima A (se) speria. 11 vr (Ivr; calc greshit dupa slv ростыдити сѧ) A se rushina. 12 vr (Fig; d. oameni shi sentimentele lor) A deveni distant nepasator. 1314 vtr (D. sentimente) A (se) diminua. 1516 vtr (Rar; d. fapte evenimente etc.) A(shi) pierde actualitatea. 17 vi (D. oameni shi animale) A se imbolnavi contractand o raceala (10). 18 vi (Reg) A se obrinti.

RACÍ racesc vb. IV. 1. Refl. A pierde din caldura a deveni (mai) rece. Se raceshte ciorba shi se arde friptura. C. PETRESCU C. V. 146. Prinz pe masa sa racit SHi eu maica nam venit! JARNÍKBIRSEANU D. 197. Bate fierul pina e cald k de se va raci in zadar vei munci (= fa lucrul la vremea lui). ♦ (Despre fiintze sau despre corpul lor) A pierde (total sau partzial) caldura obishnuita a corpului. ◊ Tranz. Pe jumatate inabushita de shtergar fata din bratzele cazacului tremura racita de un fior de frig. SADOVEANU O. VII 39. ◊ Intranz. (Invechit) Tot trupul lui au racit duhul deodata iau incetat. DRAGHICI R. 136. ♦ (Despre timp adesea impersonal) A deveni (mai) friguros cu temperatura (mai) joasa. 2. Tranz. A face k ceva sa fie (mai) rece. A raci compresorul cu apa.Expr. Ashi raci gura degeaba (in zadar de pomana de(a) surda) = a vorbi fara folos a insista zadarnic. Numai in zadar voi calca calea shi mioi raci gura. RETEGANUL P. V 8. Intrebarile shi rugaciunile mele le faceam in sec caci imi raceam gura de surda. ISPIRESCU L. 96. Care va sa zica shi cu nepotul miam racit gura degeaba. CARAGIALE S. N. 166. 3. Intranz. A se imbolnavi contractind o raceala. Lasal k e destul de bine imbracat shi nu raceshte el. C. PETRESCU C. V. 236. Na uitat sashi acopere picioarele k sa nu raceasca. CARAGIALE O. III 254. Mata puiule ramii aici k sa nu raceshti pe drum. ALECSANDRI T. I 150. ◊ Refl. (Neobishnuit) Am fost mai totdeauna acasa pentru k ma racisem intro sara. KOGALNICEANU S. 100. 4. Refl. (adesea reciproc). Fig. Ashi pierde insufletzirea caldura interesul (pentru cineva sau ceva) a deveni indiferent. Fusese prieten bun cu Scarlat Turnavitu dar acum se cam racisera. CAMIL PETRESCU O. II 10. Vezi... prieteshugul k se raceshte. VACARESCU P. 108. ◊ Tranz. (Invechit) Aceasta propunere mi sa parut o nenorocire... numai auzirea ei o sa raceasca pe dl Tell. La GHICA A. 717. Publicul fara ashi raci dorintza de a avea un teatru natzional simtzi stimparinduise entuziasmul. NEGRUZZI S. I 341.

A RACÍ1 ~ésc tranz. A face sa se raceasca; a racori. ◊ Ashi ~ gura degeaba (sau in zadar de pomana) a vorbi fara nici un rezultat. /Din rece

A RACÍ2 ~ésc intranz. A contracta o raceala; a se imbolnavi de raceala. /Din rece

A SE RACÍ ma ~ésc intranz. 1) A deveni mai rece; a se racori. 2) fig. Ashi pierde interesul (fatza de ceva sau de cineva); a deveni indiferent. /Din rece

racì v. 1. a (se) face rece; 2. a prinde raceala: raceshte ushor; 3. fig. a deveni indiferent a se instraina.

racesc ~easca a [At: SHEZ. VII 93 / Pl: ~eshti / E: rac2 + esc] (Intrun descantec) 1 De rac2 (1). 2 Care se refera la rac2 (1).

racésc shi (vechĭ) recésc v. tr. (d. rece race). Fac rece: gheatza raceshte apa un vint care a racit temperatura. Fig. Reduc (pasiunile focu): batrinetza raceshte pasiunile. V. intr. Prind raceala ma imbolnavesc de raceala: am racit pin frig. V. refl. Apa se raceshte. Fig. Entusiazmu s’a racit. L. V. (dupa vsl. postydĭeti). Ma rushinez.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

rací (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. racésc imperf. 3 sg. raceá; conj. prez. 3 sa raceásca

rací vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. racésc imperf. 3 sg. raceá; conj. prez. 3 sg. shi pl. raceásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

RACÍ vb. a (se) racori (reg.) a (se) reveni. (Afara sa mai ~.)

RACI vb. a (se) racori (reg.) a (se) reveni. (Afara sa mai ~.)

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

raci racesc I. v. t. (intl.) a omori. II. v. i. (intl.) a muri. III. v. r. 1. ashi pierde din interes / din actualitate. 2. (in sporturile de echipa d. o actziune de atac) a inceta sa reprezinte un pericol pentru adversari.

a raci la gambeta expr. a se zapaci a fi nauc.

ashi raci gura degeaba / de pomana / dea surda / in zadar expr. a vorbi fara folos a insista zadarnic / fara rezultat.

Intrare: raci
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • raci
  • racire
  • racit
  • racitu‑
  • racind
  • racindu‑
singular plural
  • raceshte
  • racitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • racesc
(sa)
  • racesc
  • raceam
  • racii
  • racisem
a II-a (tu)
  • raceshti
(sa)
  • raceshti
  • raceai
  • racishi
  • raciseshi
a III-a (el, ea)
  • raceshte
(sa)
  • raceasca
  • racea
  • raci
  • racise
plural I (noi)
  • racim
(sa)
  • racim
  • raceam
  • raciram
  • raciseram
  • racisem
a II-a (voi)
  • racitzi
(sa)
  • racitzi
  • raceatzi
  • raciratzi
  • raciseratzi
  • racisetzi
a III-a (ei, ele)
  • racesc
(sa)
  • raceasca
  • raceau
  • racira
  • racisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

raci, racescverb

  • 1. reflexiv tranzitiv A deveni sau a face sa devina (mai) rece a(shi) scadea a(shi) micshora temperatura. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se raceshte ciorba shi se arde friptura. C. PETRESCU C. V. 146. DLRLC
    • format_quote Prinz pe masa sa racit SHi eu maica nam venit! JARNÍKBIRSEANU D. 197. DLRLC
    • format_quote A raci compresorul cu apa. DLRLC
    • 1.1. A pierde sau a face sa piarda caldura vitala obishnuita (din cauza unei spaime a unei emotzii etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Pe jumatate inabushita de shtergar fata din bratzele cazacului tremura racita de un fior de frig. SADOVEANU O. VII 39. DLRLC
      • format_quote invechit Tot trupul lui au racit duhul deodata iau incetat. DRAGHICI R. 136. DLRLC
    • 1.2. adesea impersonal (Despre timp) A deveni (mai) friguros cu temperatura (mai) joasa. DLRLC
    • chat_bubble Bate fierul pana e cald k de se va raci in zadar vei munci = fa lucrul la vremea lui. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv Ashi raci gura degeaba (sau in zadar de pomana dea surda) = a vorbi fara folos a insista zadarnic fara rezultat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Numai in zadar voi calca calea shi mioi raci gura. RETEGANUL P. V 8. DLRLC
      • format_quote Intrebarile shi rugaciunile mele le faceam in sec caci imi raceam gura de surda. ISPIRESCU L. 96. DLRLC
      • format_quote Care va sa zica shi cu nepotul miam racit gura degeaba. CARAGIALE S. N. 166. DLRLC
  • 2. intranzitiv A se imbolnavi contractand o raceala. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lasal k e destul de bine imbracat shi nu raceshte el. C. PETRESCU C. V. 236. DLRLC
    • format_quote Na uitat sashi acopere picioarele k sa nu raceasca. CARAGIALE O. III 254. DLRLC
    • format_quote Mata puiule ramii aici k sa nu raceshti pe drum. ALECSANDRI T. I 150. DLRLC
    • format_quote reflexiv neobishnuit Am fost mai totdeauna acasa pentru k ma racisem intro sara. KOGALNICEANU S. 100. DLRLC
  • 3. reflexiv figurat Ashi pierde insufletzirea interesul (pentru cineva sau ceva); a deveni indiferent; a se instraina a se indeparta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Fusese prieten bun cu Scarlat Turnavitu dar acum se cam racisera. CAMIL PETRESCU O. II 10. DLRLC
    • format_quote Vezi... prieteshugul k se raceshte. VACARESCU P. 108. DLRLC
    • format_quote tranzitiv invechit Aceasta propunere mi sa parut o nenorocire... numai auzirea ei o sa raceasca pe dl Tell. La GHICA A. 717. DLRLC
    • format_quote tranzitiv invechit Publicul fara ashi raci dorintza de a avea un teatru natzional simtzi stimparinduise entuziasmul. NEGRUZZI S. I 341. DLRLC
etimologie:
  • rece DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.