RACÍ racesc vb. IV. 1. Refl. A pierde din caldura a deveni (mai) rece. Se raceshte ciorba shi se arde friptura. C. PETRESCU C. V. 146. Prinz pe masa sa racit SHi eu maica nam venit! JARNÍKBIRSEANU D. 197. Bate fierul pina e cald k de se va raci in zadar vei munci (= fa lucrul la vremea lui). ♦ (Despre fiintze sau despre corpul lor) A pierde (total sau partzial) caldura obishnuita a corpului. ◊ Tranz. Pe jumatate inabushita de shtergar fata din bratzele cazacului tremura racita de un fior de frig. SADOVEANU O. VII 39. ◊ Intranz. (Invechit) Tot trupul lui au racit duhul deodata iau incetat. DRAGHICI R. 136. ♦ (Despre timp adesea impersonal) A deveni (mai) friguros cu temperatura (mai) joasa. 2. Tranz. A face k ceva sa fie (mai) rece. A raci compresorul cu apa. ◊ Expr. Ashi raci gura degeaba (in zadar de pomana de(a) surda) = a vorbi fara folos a insista zadarnic. Numai in zadar voi calca calea shi mioi raci gura. RETEGANUL P. V 8. Intrebarile shi rugaciunile mele le faceam in sec caci imi raceam gura de surda. ISPIRESCU L. 96. Care va sa zica shi cu nepotul miam racit gura degeaba. CARAGIALE S. N. 166. 3. Intranz. A se imbolnavi contractind o raceala. Lasal k e destul de bine imbracat shi nu raceshte el. C. PETRESCU C. V. 236. Na uitat sashi acopere picioarele k sa nu raceasca. CARAGIALE O. III 254. Mata puiule ramii aici k sa nu raceshti pe drum. ALECSANDRI T. I 150. ◊ Refl. (Neobishnuit) Am fost mai totdeauna acasa pentru k ma racisem intro sara. KOGALNICEANU S. 100. 4. Refl. (adesea reciproc). Fig. Ashi pierde insufletzirea caldura interesul (pentru cineva sau ceva) a deveni indiferent. Fusese prieten bun cu Scarlat Turnavitu dar acum se cam racisera. CAMIL PETRESCU O. II 10. Vezi... prieteshugul k se raceshte. VACARESCU P. 108. ◊ Tranz. (Invechit) Aceasta propunere mi sa parut o nenorocire... numai auzirea ei o sa raceasca pe dl Tell. La GHICA A. 717. Publicul fara ashi raci dorintza de a avea un teatru natzional simtzi stimparinduise entuziasmul. NEGRUZZI S. I 341.