incínge (incíng incíns) vb. 1. A aprinde a lua foc. 2. (Refl.) A arde a se mistui. 3. A incalzi. 4. (Refl.) Despre griu a se incinge a fermenta. Var. incinde. Lat. incendĕre (Cretzu Col. lui Traian IV 246; Pushcariu 821; CandreaDens. 848; REW 4346; DAR) cf. it. incendere prov. encender sp. port. encender. A ajuns sa se confunde sub aspect fonetic cu a incinge „a infashura peste mijloc o cingatoare” din lat. cingere. Der. incins s. n. (inv. exaltare pasiune).