impietrire sf [At: MINEIUL (1776) 85 / S shi: ~pet~ / Pl: ~ri / E: impietri] 1 Transformare in stana de piatra Si: impietroshare (1). 2 Intarire k piatra Si: impietroshare (2). 3 (Fig) Insensibilitate. 4 Intzepenire. 5 Incetare a oricarei mishcari Si: impietroshare (5). 6 (Reg) Strepezire a dintzilor Si: impietroshare (6). 7 (Irg) Nuantzare cu ajutorul unui colorant mineral k o piatra Si: impietroshare (7). 8 (Mpp; is) ~ea vinelor Aterom.

IMPIETRÍRE impietriri s. f. Actziunea de a (se) impietri shi rezultatul ei. 1. Incremenire inlemnire inmarmurire. Biruise prima clipa de impietrire shi daduse buzna la ea. DUMITRIU N. 126. 2. Fig. Stare de nesimtzire sufleteasca; insensibilitate. Cind ramasei singur nu shtiu daca durerea dezgustul de viatza sau impietrirea ce insotzeshte un trai fara de nadejde navalira fiecare in parte sau daca toate deodata pusera stapinire pe sufletul shi inima mea. HOGASH M. N. 43. In locul fericirii capata pizma shi impietrire. NEGRUZZI S. I 56.

impietri [At: PSALT. 312/2 / V: (cscj) ~ra petri / S shi: ~pet~ / Pzi: ~resc / E: in + piatra] 12 vtr A (se) transforma in stana de piatra Si: a impietrosha (12). 34 vtr A (se) face tare k piatra Si: a impietrosha (34). 56 vtr (Fig) (A face sa devina sau) a deveni insensibil k o piatra Si: a impietrosha (56) a inlemni (34). 7 vi A intzepeni. 89 vit (A nu mai mishca sau) a face sa nu mai mishte Si: a impietrosha (89). 1011 vtr (Reg; d. dintzi) A (se) strepezi. 12 vt (Irg) A nuantza ceva folosind un colorant mineral sub forma de piatra. 13 vt (Reg; ie) A oua A vopsi oua in galben.

IMPIETRÍ impietresc vb. IV. 1. Intranz. shi refl. (In basme) A se preface in piatra. La locul unde se impietrise fratesau patzi k dinsul. ISPIRESCU L. 296. 2. Intranz. A ramine pe loc nemishcat; a incremeni a inmarmuri a inlemni a inghetza. Nici glas de cucosh nici hamait de cine nimic; totul impietrise pretutindeni. SADOVEANU O. VII 363. Risul ar fi inghetzat pe buze nu numai actorilor presupusei comedii ci ar fi impietrit shi pe fatza spectatorilor amatori de ris. CAMIL PETRESCU T. II 291. ◊ Tranz. Ishi impietri obrazul; zimbetul i fugi tot in ochi unde i sascunse sub tufele sprincenelor shi sub palarie. CAMILAR TEM. 184. 3. Refl. Fig. A nu mai simtzi nimic a deveni insensibil. Sufletul ei se impietrise de amaraciune. REBREANU I. 58. Dupa suferiri multe inima sempietreshte. ALEXANDRESCU M. 6. ◊ Tranz. Ce nenorociri teau zdrobit ce dureri tziau impietrit sufletul? SADOVEANU O. I 422. Chinul shi durerea simtzireami ampietrito. EMINESCU O. I 116.

A IMPIETRÍ ~ésc 1. tranz. A face sa se impietreasca. 2. intranz. A pierde capacitatea de a se mishca (din cauza unor emotzii puternice); a ramane nemishcat; a incremeni; a inmarmuri; a inlemni. [Sil. pietri] /in + piatra

A SE IMPIETRÍ pers. 3 se ~éshte intranz. 1) A se preface in piatra; a deveni piatra; a se pietrifica. 2) A se face tare k piatra; a deveni tare k piatra. Mortarul sa ~it. 3) fig. A deveni insensibil; a se inchide in sine; a inlemni. Zambetul i se ~ pe fatza. /in + piatra

impietrì v. 1. a (se) schimba in piatra; 2. fig. a. se face tare k piatra: dupa suferiri multe inima se ’mpietreshte GR. AL.

impe (est) shi impĭetresc (vest) v. tr. Petrific fac de peatra orĭ k de peatra: teroarea iĭ impetrise. Petruĭesc (vest). V. intr. Devin k de peatra inlemnesc inmarmuresc: impetrise de spaĭma. V. refl. Ma fac k peatra: pamintu se impetrise de uscacĭune inima i se impetrise de suferintze. Vechĭ shi éz.

impĭetrésc V. impetresc.

impietríre (pietri) s. f. g.d. art. impietrírii

impietríre s. f. (sil. tri) g.d. art. impietrírii

impietrí (a ~) (pietri) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. impietrésc imperf. 3 sg. impietreá; conj. prez. 3 sa impietreásca

impietrí vb. (sil. tri) ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. impietrésc imperf. 3 sg. impietreá; conj. prez. 3 sg. shi pl. impietreásca

IMPIETRÍRE s. 1. v. petrificare. 2. v. inmarmurire.

IMPIETRIRE s. incremenire inlemnire inmarmurire intzepenire petrificare (inv. shi pop.) marmurire.

IMPIETRÍ vb. 1. v. petrifica. 2. v. usca. 3. v. inmarmuri.

IMPIETRÍ vb. v. insensibiliza.

IMPIETRI vb. 1. a incremeni a inlemni a inmarmuri a intzepeni a (se) petrifica (inv. shi pop.) a marmuri (Mold. shi Bucov.) a (se) intrecletzi (prin Transilv. shi Ban.) a merei (fig.) a (se) intzeleni. 2. a se intari a se invirtosha. (Piinea sa ~.) 3. a incremeni a inlemni a inmarmuri a intzepeni a paraliza (inv. shi pop.) a marmuri (fig.) a inghetza. (A ~ de spaima.)

impietri vb. v. INSENSIBILIZA.