optziuni
  • info

13 definitzii pentru inmarmurire

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INMARMURÍRE inmarmuriri s. f. Faptul de a inmarmuri; incremenire inlemnire impietrire. V. inmarmuri.

INMARMURÍRE inmarmuriri s. f. Faptul de a inmarmuri; incremenire inlemnire impietrire. V. inmarmuri.

inmarmurire sf [At: ZILOT CRON. 69 / Pl: ~ri / E: inmarmuri] 1 (Mtp) Transformare in marmura. 2 (Fig) Nemishcare de groaza de frica etc. 3 (Fig) Uimire.

INMARMURÍ inmarmuresc vb. IV. Intranz. shi tranz. A ramane sau a face sa ramana incremenit de frica de groaza de uimire; a inlemni a incremeni a impietri. ♦ (In basme) A (se) transforma in piatra. In + marmura.

INMARMURÍ inmarmuresc vb. IV. Intranz. shi tranz. A ramane sau a face sa ramana incremenit de frica de groaza de uimire; a inlemni a incremeni a impietri. ♦ (In basme) A (se) transforma in piatra. In + marmura.

INMARMURÍ inmarmuresc vb. IV. Intranz. (In basme) A se face de piatra; (sens curent) a ramine nemishcat incremenit (de obicei din cauza unei emotzii puternice); a inlemni a incremeni. Nai fost a mea dar tremur de parca team pierdut SHinmarmuresc cu ochii in intuneric mut. CERNA P. 12. Duios gindind la tine ramin pierdut in loc Inmarmurind la gindul nespusului noroc. PAUNPINCIO P. 82. Norii cerului inmarmurira shi se facura palat sur shi frumos. EMINESCU N. 27. ◊ Tranz. fact. Raspunse... cu atita hotarire incit adesea inmarmurea pe iscusitzii ei judecatori. ODOBESCU S. I 17. Tonul ei inmarmureshte Pai padurilor tirani. ALEXANDRESCU M. 281.

A INMARMURÍ ~ésc 1. intranz. 1) Ashi pierde capacitatea de a se mishca (din cauza unei emotzii puternice); a ramane nemishcat; a incremeni; a inlemni; a impietri. ~ de groaza. 2) A deveni stana (de piatra). 2. tranz. pop. A preface in stana (de piatra). /in + marmura

inmarmurì v. a se face marmura a impietri (de uimire sau de spaima).

inmarmurésc v. intr. Devin k de marmura inlemnesc impetresc: inmarmurisem de teroare. V. tr. inmarmurise. SHi imarm.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

inmarmurí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. inmarmurésc imperf. 3 sg. inmarmureá; conj. prez. 3 sa inmarmureásca

inmarmurí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. inmarmurésc imperf. 3 sg. inmarmureá; conj. prez. 3 sg. shi pl. inmarmureásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INMARMURÍRE s. 1. v. petrificare. 2. impietrire incremenire inlemnire intzepenire paralizare (fig.) inghetzare. (~ cuiva de spaima.)

INMARMURIRE s. impietrire incremenire inlemnire intzepenire petrificare (inv shi pop.) marmurire. (~ unui personaj din basme.)

INMARMURÍ vb. 1. v. petrifica. 2. a impietri a incremeni a inlemni a intzepeni a paraliza (inv. shi pop.) a marmuri (fig.) a inghetza. (A ~ de spaima.)

INMARMURI vb. 1. a impietri a incremeni a inlemni a intzepeni a (se) petrifica (inv. shi pop.) a marmuri (Mold. shi Bucov.) a (se) intrecletzi (prin Transilv. shi Ban.) a merei (fig.) a (se) intzeleni. (Un personaj de basm care a ~.) 2. a impietri a incremeni a inlemni a intzepeni a paraliza (inv. shi pop.) a marmuri (fig.) a inghetza. (A ~ de spaima.)

Intrare: inmarmurire
inmarmurire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inmarmurire
  • ‑nmarmurire
  • inmarmurirea
  • ‑nmarmurirea
plural
  • inmarmuriri
  • ‑nmarmuriri
  • inmarmuririle
  • ‑nmarmuririle
genitiv-dativ singular
  • inmarmuriri
  • ‑nmarmuriri
  • inmarmuririi
  • ‑nmarmuririi
plural
  • inmarmuriri
  • ‑nmarmuriri
  • inmarmuririlor
  • ‑nmarmuririlor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

inmarmuri, inmarmurescverb

  • 1. A ramane sau a face sa ramana incremenit de frica de groaza de uimire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: impietri incremeni inlemni
    • format_quote Nai fost a mea dar tremur de parca team pierdut SHinmarmuresc cu ochii in intuneric mut. CERNA P. 12. DLRLC
    • format_quote Duios gindind la tine ramin pierdut in loc Inmarmurind la gindul nespusului noroc. PAUNPINCIO P. 82. DLRLC
    • format_quote Norii cerului inmarmurira shi se facura palat sur shi frumos. EMINESCU N. 27. DLRLC
    • format_quote tranzitiv factitiv Raspunse... cu atita hotarire incit adesea inmarmurea pe iscusitzii ei judecatori. ODOBESCU S. I 17. DLRLC
    • format_quote tranzitiv factitiv Tonul ei inmarmureshte Pai padurilor tirani. ALEXANDRESCU M. 281. DLRLC
    • 1.1. in basme A (se) transforma in piatra. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • In + marmura DEX '09 DEX '98

inmarmurire, inmarmuririsubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi inmarmuri DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.