PIETRIFICÁ, pietrífic, vb. I. Refl. și tranz. 1. A căpăta sau a face să capete aspect de piatră, de mineral, a deveni sau a face să devină piatră, mineral; a (se) acoperi cu o crustă de piatră, de mineral; spec. a deveni sau a face să devină fosilă. ◊ Fig. A rămâne sau a face să rămână (mereu) neschimbat; a încremeni sau a face să încremenească. 2. (În basme). A (se) preface în stană de piatră; a (se) împietri. [Prez. ind. acc. și: pietrific. – Var.: petrificá vb. I] – După fr. pétrifier, germ. petrifizieren.

pietrifica v vz petrifica

PIETRIFICÁ vb. I v. petrifica.

PIETRIFICÁ vb. I. v. petrifica.

PETRIFICÁ vb. I v. pietrifica.

petrifia v vz petrifica

petrifica vtr [At: PROT. – POP., N. D. / V: (înv) pie~, (css) ~fia^[1] / Pzi: petrific (A și: ~fic) / E: fr pétrifier, ger petrifizieren] 1-2 (A face să capete sau) a căpăta aspect de piatră, de mineral. 3-4 (A face să devină sau) a deveni piatră, mineral. 5-6 A (se) acoperi cu o crustă de piatră, de mineral. 7-8 (Spc) (A face să devină sau) a deveni fosilă. 9-10 (Fig) (A face să rămână sau) a rămâne mereu neschimbat. 11-12 (Mtp) A (se) preface în stană de piatră. 13-14 A (se) împietri. corectată

PETRIFICÁ, petrífic, vb. I. Refl. și tranz. 1. A căpăta sau a face să capete aspect de piatră, de mineral, a deveni sau a face să devină piatră, mineral; a (se) acoperi cu o crustă de piatră, de mineral; spec. a deveni sau a face să devină fosilă. ♦ Fig. A rămâne sau a face să rămână (mereu) neschimbat; a încremeni sau a face să încremenească. 2. (În basme) A (se) preface în stană de piatră; a (se) împietri. [Prez. ind. acc. și: petrifíc. – Var.: pietrificá vb. I] – După fr. pétrifier, germ. petrifizieren.

PETRIFICÁ, petrífic, vb. I. Refl. 1. A căpăta aspect de piatră; a deveni fosilă. ♦ Fig. A rămîne mereu neschimbat; a încremeni. Astfel umana roadă în calea ei îngheață, Se petrifică unul în sclav, altu-mpărat. EMINESCU, O. I 64. 2. (În basme) A se preface în stană de piatră. În minutul acela s-au despetrificat toate cătanele și începură a-și face exercițiile chiar ca și în minutul cînd se petrificaseră. RETEGANUL, P. IV 12. – Variantă: pietrificá (BOGZA, C. O. 74) vb. I.

PETRIFICÁ vb. I. tr., refl. A (se) preface în piatră; a (se) împietri. ♦ refl. (Fig.) A încremeni. [P.i. petrífic, var. pietrifica vb. I. / cf. it. petrificare, fr. pétrifier < lat. petra – piatră, facere – a face].

PETRIFICÁ vb. I. tr., refl. a (se) preface în piatră; a (se) împietri; a (se) fosiliza. II. refl. (fig.) a încremeni. (< it. petrificare, fr. pétrifier)

A PETRIFICÁ petrífic tranz. A face să se petrifice. /<fr. pétrifier, germ. petrifizieren

A SE PETRIFICÁ pers. 3 se petrífică intranz. 1) A se transforma în piatră (sau în alt mineral); a deveni piatră (sau alt mineral). 2) fig. A deveni tare ca piatra. 3) fig. A rămâne mereu neschimbat; a încremeni într-o anumită formă. 4) (în basme) A se preface în stană de piatră. /<fr. pétrifier, germ. petrifizieren

petrificà v. 1. a (se) împietri; 2. fig. se petrifică unu ’n sclav, altu ’n împărat EM.

*petrífic, a -á v. tr. (lat. petra, peatră, și fic ca în edi-fic). Prefac în peatră: lemn petrificat. Fig. Fac ca să nu se maĭ miște, împetresc, încremenesc, înmărmuresc, înlemnesc: groaza l-a petrificat.

pietrificá (a ~) (pie-tri-) vb., ind. prez. 3 pietrífică

petrificá vb. (sil. -tri-), ind. prez. 1 sg. petrífic, 3 sg. și pl. petrífică

petrifica (ind. prez. 3 sg. și pl. petrifică)

petrific.

PETRIFICÁ vb. 1. a se fosiliza. (Corpuri organice care s-au ~.) 2. a împietri, a încremeni, a înlemni, a înmărmuri, a înțepeni, (înv. și pop.) a mărmuri, (Mold. și Bucov.) a (se) întrecleți, (prin Transilv. și Ban.) a merei, (fig.) a (se) înțeleni. (Un personaj din basme care a fost ~.)

PETRIFICA vb. 1. a se fosiliza. (Corpuri organice care s-au ~.) 2. a împietri, a încremeni, a înlemni, a înmărmuri, a înțepeni, (înv. și pop.) a mărmuri, (Mold. și Bucov.) a (se) întrecleți, (prin Transilv. și Ban.) a merei, (fig.) a (se) înțeleni. (Un personaj din basme care a fost ~.)