13 definitzii pentru incremeni
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (4)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INCREMENÍ incremenesc vb. IV. Intranz. 1. A nu mai putea face nicio mishcare niciun gest (de mirare de groaza etc.); a inlemni a impietri. ♦ Tranz. A uimi. 2. (Despre lucruri in mishcare) A sta a se opri locului. In + cremene.
incremeni [At: DOSOFTEI V. S. II 21/2 / V: (cscj) ~na / Pl: ~nesc / E: in + cremene] 1 vt (Inv) A preface ceva in cremene. 2 vi (D. lucruri in mishcare) A se opri in loc. 34 vtr (Fig) A (se) uimi. 5 vt (Ie) Ashi ~ ochii A se holba la ceva sau cineva. 7 vi (Fig) A nu mai putea face nici o mishcare nici un gest (de uimire sau) de groaza. Si: a inlemni (12) a inmarmuri (34). 8 vi (Inv; fig) A inghetza. 9 vi A amortzi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INCREMENÍ incremenesc vb. IV. Intranz. 1. A nu mai putea face nici o mishcare nici un gest (de mirare de groaza etc.); a inlemni a impietri. ♦ Tranz. A uimi. 2. (Despre lucruri in mishcare) A sta a se opri locului. In + cremene.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
INCREMENÍ incremenesc vb. IV. Intranz. 1. A ramine nemishcat (de mirare de frica de groaza etc.); a inmarmuri a impietri a inlemni. Incremeni de groaza k shi cind mishcarea shi glasul multzimii ar fi fost inceputul unei noi razvratiri. REBREANU R. II 277. Cind a dat cu ochii de mine pe loc a incremenit. CREANGA P. 86. Arald incremenise pe calui. EMINESCU O. I 98. ◊ Fig. In tacere incepu sa cinte un corn de vinatoare departe sus in cer sub ghetzari unde incremenise o lumina puternica trandafirie. SADOVEANU O. V 610. SHi pea degetelor virfuri in iatacul tainuit Intra unde zidul negru intrun arc ancremenit. EMINESCU O. I 76. ◊ Tranz. fact. Frumusetzea tinarului privirile lui pierdute cine shtie unde aerul extatic carei lumina capul incremenira pe omul de afara. CARAGIALE O. I 317. 2. (Despre lucruri in mishcare) A sta a se opri locului. Suflarile molatice de vint incremenira zgomotul departat al vailor framintate de vijelia Bistritzei amutzi. HOGASH DR. II 16. De fiori incremeneshte Largul apelor adinci. COSHBUC P. II 12. Soarele parea k incremenise pe loc incilcit in crengile copacilor. VLAHUTZA O. A. 120.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A INCREMENÍ ~ésc 1. intranz. A pierde capacitatea de a se mishca (din cauza unor emotzii puternice); a ramane nemishcat; a inlemni; a impietri; a inmarmuri. ~ de spaima. 2. tranz. A face sa ramana nemishcat. /in + cremene
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
incremenì v. 1. a impietri: ori cei viu in lume acum incremeneshte EM.; 2. a ramanea locului de mirare sau spaima; fig. unde zidul intr’un arc a ’ncremenit EM. [V. cremene].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
incremenésc v. intr. (d. cremene; pol. krzemienić a intari a face virtos k cremenea). Inlemnesc inmarmuresc impetresc ramin nemishcat de frica mirare frig sh. a. V. tr. Groaza iĭ incremenise.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
incremení (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. incremenésc imperf. 3 sg. incremeneá; conj. prez. 3 sa incremeneásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
incremení vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. incremenésc imperf. 3 sg. incremeneá; conj. prez. 3 sg. shi pl. incremeneásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INCREMENÍ vb. 1. v. petrifica. 2. v. inmarmuri.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INCREMENÍ vb. v. opri sta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INCREMENI vb. 1. a impietri a inlemni a inmarmuri a intzepeni a (se) petrifica (inv. shi pop.) a marmuri (Mold. shi Bucov.) a (se) intrecletzi (prin Transilv. shi Ban.) a merei (fig.) a (se) intzeleni. (Un personaj din basme care a ~.) 2. a impietri a inlemni a inmarmuri a intzepeni a paraliza (inv. shi pop.) a marmuri (fig.) a inghetza. (A ~ de spaima de uimire.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
incremeni vb. v. OPRI. STA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
incremeni, incremenescverb
- 1. A nu mai putea face nicio mishcare niciun gest (de mirare de groaza etc.). DEX '09 DLRLCsinonime: pietrifica impietri inlemni inmarmuri
- Incremeni de groaza k shi cind mishcarea shi glasul multzimii ar fi fost inceputul unei noi razvratiri. REBREANU R. II 277. DLRLC
- Cind a dat cu ochii de mine pe loc a incremenit. CREANGA P. 86. DLRLC
- Arald incremenise pe calui. EMINESCU O. I 98. DLRLC
- In tacere incepu sa cinte un corn de vinatoare departe sus in cer sub ghetzari unde incremenise o lumina puternica trandafirie. SADOVEANU O. V 610. DLRLC
- SHi pea degetelor virfuri in iatacul tainuit Intra – unde zidul negru intrun arc ancremenit. EMINESCU O. I 76. DLRLC
- Frumusetzea tinarului privirile lui pierdute cine shtie unde aerul extatic carei lumina capul incremenira pe omul de afara. CARAGIALE O. I 317. DLRLC
- 1.1. Uimi. DEX '09 DEX '98sinonime: uimi
-
-
- Suflarile molatice de vint incremenira zgomotul departat al vailor framintate de vijelia Bistritzei amutzi. HOGASH DR. II 16. DLRLC
- De fiori incremeneshte Largul apelor adinci. COSHBUC P. II 12. DLRLC
- Soarele parea k incremenise pe loc incilcit in crengile copacilor. VLAHUTZA O. A. 120. DLRLC
-
etimologie:
- In + cremene DEX '98 DEX '09