FÓRTZA fortze s. f. I. 1. Capacitate care o au fiintzele vii de a depune un efort de a executa actziuni fizice prin incordarea mushchilor; putere fizica vigoare tarie. ◊ Tur de fortza v. tur. 2. Tarie putere. ♦ Energie (morala). ♦ Aptitudine capacitate putintza de a realiza ceva. ◊ Loc. adj. De fortza = foarte capabil. 3. Persoana inzestrata cu putere shi cu energie care actzioneaza intens intrun anumit domeniu de activitate. 4. (De obicei la pl. shi urmat de determinarea „armata”) Totalitatea unitatzilor militare ale unui stat; armata. Fortze militare = subunitatzile unitatzile marile unitatzi shi formatziile care intra in compunerea fortzelor armate. Fortza vie = termen prin care se denumeshte in mod obishnuit pe campul de lupta personalul militar. 5. (Ec.; in sintagma) Fortza de munca = capacitatea de munca a omului totalitatea aptitudinilor fizice shi intelectuale ale omului puse in functziune pentru crearea bunurilor economice; p. ext. totalitatea persoanelor care dispun de capacitate de munca. II. 1. Energie existenta in natura. ♦ (Fiz.) Actziune care exercitata de un sistem fizic asupra altuia i schimba starea de repaus sau de mishcare sau il deformeaza; spec. actziune mecanica care schimba starea de mishcare a unui corp; marime dirijata care reprezinta aceasta actziune. 2. (Fiz.; inv.) Energie. ◊ Fortza motoare = energie folosita pentru punerea in mishcare a corpurilor. Fortza de tractziune = fortza exercitata de un vehicul motor (locomotiva nava tractor etc.) asupra unei mashini sau a unui vehicul care il remorcheaza. III. 1. Putere de constrangere violentza. ◊ Loc. adv. Cu fortza = in mod fortzat cu sila. Prin fortza imprejurarilor = constrans de motive obiective. 2. (In sintagma) Caz de fortza majora = situatzie in care cineva nu poate actziona sau proceda asha cum ar dori din cauza unor constrangeri. Din fr. force it. forza.

fortza sf [At: URICARIUL XIV 146/8 / V: (nrc) ~tzie / Pl: ~tze / E: fr force it forza] 1 Capacitate care o au fiintzele vii de a depune un efort de a executa actziuni fizice prin incordarea mushchilor Si: putere fizica tarie vigoare. 2 (Lpl) Resurse fizice. 3 (Is) Tur de ~ Actziune greu de realizat care cere multa putere fizica multa abilitate shi multa energie morala. 4 Ansamblul resurselor intelectuale shi morale ale unui individ. 5 Energie (morala). 6 Capacitate de a realiza ceva. 7 (Ila) De ~ Foarte capabil. 8 (Fig) Persoana inzestrata cu putere shi cu energie care actzioneaza intens intrun anumit domeniu de activitate. 9 Putere de actziune care o confera unui grup numarul membrilor sai mijloacele materiale shi organizarea sa. 10 (Csc; is) tza publica Ansamblul organismelor de mentzinere a ordinii publice. 11 (Mpl; is ~ armata) Totalitatea unitatzilor militare ale unui stat Si: armata. 12 (Is) ~tze militare Subunitatzile unitatzile marile unitatzi shi formatziile care intra in compunerea fortzelor armate. 13 (Is) ~ vie Termen prin care se defineshte in mod obishnuit pe campul de lupta personalul militar. 14 (Pan) Grup social care exercita o influentza. 15 (Ecn; in terminologia marxista; is) ~ de munca Totalitatea aptitudinilor fizice shi intelectuale ale omului care acesta le solicita atunci cand indeplineshte o activitate sociala utila Si: capacitate de munca. 16 (Pex; ias) Totalitatea persoanelor care dispun de capacitate de munca. 17 (Ecn; in terminologia marxista) ~tze de productzie Mijloace de productzie. 18 Putere de influentza sau de actziune. 19 (Is) Idee ~ Idee care se bazeaza un ratzionament. 20 Grad de intensitate de eficacitate. 21 (Ilav) In ~ Cu mare intensitate. 22 Energie existenta in natura. 23 (Fiz) Actziune care exercitata de un sistem fizic asupra altuia i schimba starea de repaus sau de mishcare sau il deformeaza. 24 (Fiz; spc) Actziune mecanica care schimba starea de mishcare a unui corp. 25 (Fiz) Marime dirijata care reprezinta o fortza (24). 26 (Fiz; inv) Energie. 27 (Fiz; is) ~ motoare Energie folosita pentru punerea in mishcare a corpurilor. 28 (Mec; is) ~ de tractziune Fortza exercitata de un vehicul motor (locomotiva nava tractor etc.) asupra unei mashini sau a unui vehicul care il remorcheaza. 29 Putere de constrangere. 30 Violentza. 31 (Ilav) Cu ~tza In mod fortzat. 32 (Ilav) Prin ~tza imprejurarilor Constrans de motive obiective. 33 (Is) Caz de ~ majora Eveniment imprevizibil care impune (impotriva vointzei) un anumit tip de conduita sau de actziune shi care presupune exonerarea de obligatzii sau de raspundere. 34 (Is) Lovitura de ~ Interventzie violenta. 35 (Is) Proba de ~ Conflict in care vointza de a triumfa asupra unui adversar este predominanta. 36 Autoritate. 37 (Jur; is) ~ executorie Calitate a unui act juridic care i permite daca este cazul sa recurga la fortza publica pentru executarea sa.

FÓRTZA fortze s. f. I. 1. Capacitate care o au fiintzele vii de a depune un efort de a executa actziuni fizice prin incordarea mushchilor; putere fizica vigoare tarie. ◊ Tur de fortza = actziune greu de realizat care cere multa putere fizica multa abilitate shi multa energie morala. 2. Tarie putere. ♦ Energie (morala). ♦ Aptitudine capacitate putintza de a realiza ceva. ◊ Loc. adj. De fortza = foarte capabil. 3. Persoana inzestrata cu putere shi cu energie care actzioneaza intens intrun anumit domeniu de activitate. 4. (De obicei la pl. shi urmat de determinarea „armata”) Totalitatea unitatzilor militare ale unui stat; armata. ◊ Fortze militare = subunitatzile unitatzile marile unitatzi shi formatziile care intra in compunerea fortzelor armate. Fortza vie = termen prin care se denumeshte in mod obishnuit pe campul de lupta personalul militar. 5. (Economie; in sintagma) Fortza de munca = capacitatea de munca a omului totalitatea aptitudinilor fizice shi intelectuale care exista in organismul omului shi care el le pune in functziune atunci cand indeplineshte o activitate sociala utila; p. ext. totalitatea persoanelor care dispun de capacitate de munca. II.1. Energie existenta in natura. ♦ (Fiz.) Actziune care exercitata de un sistem fizic asupra altuia i schimba starea de repaus sau de mishcare sau il deformeaza; spec. actziune mecanica care schimba starea de mishcare a unui corp; marime dirijata care reprezinta aceasta actziune. 2. (Fiz.; inv.) Energie. ◊ Fortza motoare = energie folosita pentru punerea in mishcare a corpurilor. Fortza de tractziune = fortza exercitata de un vehicul motor (locomotiva nava tractor etc.) asupra unei mashini sau asupra unui vehicul care il remorcheaza. III. 1. Putere de constrangere violentza. ◊ Loc. adv. Cu fortza = in mod fortzat cu sila. Prin fortza imprejurarilor = constrans de motive obiective. 2. (In sintagma) Caz de fortza majora = situatzie in care cineva nu poate actziona sau proceda asha cum ar dori din cauza unor imprejurari constrangatoare. Din fr. force it. forza.

FÓRTZA fortze s. f. I. 1. Capacitate care o au fiintzele vii de a depune un efort de a face actziuni fizice prin incordarea mushchilor; putere fizica vigoare. Fortza bratzelor. ◊ (Frantzuzism) Tur de fortza = actziune greu de realizat care cere multa putere fizica sau energie morala shi abilitate. 2. Tarie putere. Marele Razboi pentru Apararea Patriei a demonstrat uriasha fortza vitala a Statului sovietic multinatzional. SCINTEIA 1952 nr. 2544. SHtiintza lui [Anatole] France este o mina de consideratzii de apropieri de comparatzii care dau o mai mare fortza creatziei sale. IBRAILEANU S.280. ♦ Energie (morala). Patriotismul socialist shi internatzionalismul proletar... stau la baza fortzei morale de nemasurat a Armatei Sovietice. SCINTEIA 1951 nr. 1973. ♦ Aptitudine capacitate putintza de a realiza ceva. Fortza mobilizatoare. ▭ Moscova catre care se indreapta privirile intregii lumi progresiste este un exemplu viu al uriashei fortze creatoare de valori materiale shi spirituale a oamenilor sovietici. SCINTEIA 1954 nr. 2898. ◊ Loc. adj. De fortza = foarte capabil. SHahist de fortza. 3. Element dinamic inzestrat cu putere shi energie care actzioneaza puternic intrun anumit domeniu de activitate; factor social shi politic activ; clasa strat social grup organizatzie politica sau individ care se manifesta k un element social shi politic activ. Partidul nostru deshi silit sa lupte in conditzii de adinca ilegalitate datorita regimurilor reactzionare din trecut a fost totdeauna principala fortza care a combatut aceste regimuri shi politica lor shovina reactzionara fatza de natzionalitatzile conlocuitoare. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 94. 4. (Mai ales la pl. de obicei urmat de determinarea «armata» sau de alte determinari aratind felul) Armata unitatzi militare. Fortze aeriene shi navale. ▭ Serviciul militar in rindurile fortzelor armate ale Republicii Populare Romine este o indatorire de onoare a cetatzenilor Republicii Populare Romine. CONST. R.P.R. 42. Probabil k nu intzelegem bine jocul fortzelor. Dupa inaintarile fulgeratoare retrageri strategice. SADOVEANU M. C. 90. Cishtiga razboiul armata care a angajat mai putzine din fortzele ei in batalie. CAMIL PETRESCU U. N. 346. 5. (Ec. pol.; mai ales in expr.) Fortza de munca = capacitatea de munca a omului totalitatea aptitudinilor lui fizice shi intelectuale datorita carora el este in stare sa produca bunuri materiale. Valoarea fortzei de munca in orinduirea capitalista determina timpul de munca necesar pentru reproducerea valorii ei. Fortze de productzie = latura a modului de productzie constituita din uneltele de productzie cu ajutorul carora se produc bunurile materiale shi din oamenii care pun in mishcare uneltele de productzie shi produc bunuri materiale datorita unei anumite experientze shi unei deprinderi de a munci. Fortzele de productzie sint fortzele cele mai mobile shi mai revolutzionare ale productziei. STALIN PROBL. EC. 63. II. 1. Energie existenta in natura. Oamenii sovietici ne invatza k fortzele naturii pot fi stapinite shi puse in slujba cauzei comunismului shi a pacii. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 343. ♦ (Fiz.) Actziune care exercitata singura de un sistem fizic asupra altuia i schimba starea in special actziune mecanica care schimba starea de mishcare a unui corp; marime dirijata care reprezinta aceasta actziune. 2. (Fiz. invechit) Energie. ◊ Fortza motoare = energie folosita pentru punerea in mishcare a corpurilor. III. Putere de constringere violentza. A intrebuintza fortza. ◊ (Mai ales in loc. adv.) Cu fortza =in mod fortzat cu sila. O astfel de sora ar fi trebuit... sa fi ramas sau so fi luat pe Eleonora cu ea chiar shi cu fortza. DUMITRIU B. F. 115. Prin fortza imprejurarilor = constrins de motive obiective. ◊ (Caz de) fortza majora = situatzie in care cineva nu poate proceda asha cum ar vrea din cauza unor imprejurari mai puternice decit vointza sa. Camasha de fortza v. camasha.

FÓRTZA s.f. I. 1. Putere tarie vigoare. ◊ Tur de fortza = actziune care cere multa putere indemanare shi energie; fortza de munca = capacitatea de munca a omului totalitatea aptitudinilor lui fizice shi intelectuale datorita carora el este in stare sa produca bunuri materiale; fortza de productzie = categorie economica desemnand una din laturile modului de productzie cuprinzand totalitatea mijloacelor de productzie shi a fortzelor de productzie privite in unitatea shi in interactziunea lor dialectica. ♦ Energie morala. ♦ Aptitudine capacitate. 2. Fortze armate = armata unitatzi militare. II. Energie putere naturala element al naturii. ♦ Cauza care scoate un corp din starea de repaus sau de mishcare sau care schimba directzia shi viteza mishcarii. III. Constrangere violentza. ◊ (Caz de) fortza majora = situatzie in care cineva nu poate actziona dupa vointza din cauza unor imprejurari care il domina. [Pl. tze. / < fr. force].

FÓRTZA s. f. 1. putere fizica tarie vigoare. ♦ tur de ~ = actziune care cere multa putere indemanare shi energie; ~ de munca = capacitatea de munca a omului totalitatea aptitudinilor lui fizice shi intelectuale datorita carora el este in stare sa produca bunuri materiale; ~ de productzie = categorie economica desemnand una din laturile modului de productzie care include mijloacele de productzie shi fortza de munca atrase in procesul de productzie. ◊ energie morala. ◊ aptitudine capacitate. 2. ~ e armate = armata unitatzi militare. 3. energie putere naturala element al naturii. 4. (fiz.) cauza care scoate un corp din starea de repaus sau de mishcare sau care schimba directzia shi viteza mishcarii. ♦ ~ de tractziune = fortza exercitata de un vehicul motor asupra unei mashini sau a unui vehicul care il remorcheaza. 5. putere de constrangere violentza. ♦ caz de ~ majora = situatzie in care cineva nu poate actziona dupa vointza din cauza unor imprejurari care il domina; prin ~ a imprejurarilor = constrans de imprejurari. (< fr. force it. forza)

FÓRTZA ~e f. 1) Capacitate a fiintzelor vii de a depune un efort fizic sau intelectual. 2) Ansamblu de capacitatzi fizice sau morale. 3) Persoana inzestrata cu multa energie shi putere; autoritate. 4) Grup politic sau social care are o influentza deosebita asupra maselor. ◊ ~e armate (sau militare) armata. 5) Capacitate de rezistentza. 6) Intensitate de actziune. ~a vantului. 7) Putere de constrangere. A recurge la ~. 8) Caracter irezistibil. ~a obishnuintzei. 9) fiz. tehn. Cauza care poate modifica starea de repaus sau de mishcare a unui corp. [G.D. fortzei] /<fr. force lat. fortia

fortza f. 1. putere de actziune: fortza fizica; 2. energie morala: fortza de caracter; 3. resurse militare sau navale ale unui popor: fortza armata; 4. putere de a constrange: a ceda fortzei; fortza majora careia nu se poate rezista eveniment ce nu poate fi inlaturat shi de care cineva nu e raspunzator; 5. cauza de mishcare: fortza apei.

fórtza f. pl. e (fr. force it. forza mlat. fortia d. fortis robust viteaz). Puterea de actziune: fortza fizica. Violentza sila constringere: a ceda fortzeĭ. Mijloace putere militara navala sh. a.: fortza unuĭ stat plebea nu respecta nimica decit fortza. Putere de impingere: fortza uneĭ mashinĭ. Energie activitate tarie: fortza unuĭ venin. Fig. Abilitate talent: a fi de aceĭashĭ fortza la joc. Caldura vigoare: stil plin de fortza. Energie morala tarie de suflet: fortza de caracter. Pl. Trupe armate oamenĭ armatzĭ: politziashĭ desfashurase fortzele. Fortza de inertzie rezistentza pasiva. Fortza majora violentza a imprejurarilor (cum ar fi o ploaĭe care tea impedicat sa te ducĭ undeva). Tur de fortza (fr. tour de force) figura de fortzalucru care cere multa fortza maĭ ales fizica. De fortza forte: artist de fortza. Cu fortza cu dea sila cu violentza: a exclude pe cineva cu fortza.

fórtza s. f. g.d. art. fórtzei; pl. fórtze

fórtza s. f.. g.d. art. fórtzei; pl. fórtze

FÓRTZA s. 1. (FIZ.) (inv.) putere putintza. 2. fortza portanta v. portantza. 3. fortza de munca = mana de lucru. 4. v. energie. 5. v. capacitate. 6. v. tarie. 7. putere (inv.) sila silnicie. (~ oshtilor noastre.) 8. v. volum. 9. v. intensitate. 10. v. somitate. 11. constrangere sila silnicie strangere violentza (livr.) servitute (Ban.) salabarie (inv.) nevoie potrivnicie silintza silnicire stransoare (fig.) presiune. (Bunuri obtzinute prin ~.)

FORTZA s. 1. (FIZ.) (inv.) putere putintza. 2. dinamism energie. impetuozitate putere robustetze tarie vigoare vitalitate vlaga (livr.) potentza (pop.) vinjoshenie vinjoshie virtoshie voinicie (reg.) mau vinj vlasta (Munt. Olt. shi Ban.) snaga (inv.) sfortza tarime virtute vlavie (fig.) seva. (Da dovada de o ~ inepuizabila.) 3. capacitate posibilitate putere putintza (inv.) puterintza puternicie. (~ de a face ceva.) 4. putere strashnicie tarie vigoare. (Reclama cu ~ dreptatea.) 5. putere (inv.) sila silnicie. (~ oshtilor noastre.) 6. amploare intensitate volum. (Are o voce de o ~ impresionanta.) 7. intensitate putere tarie (inv.) marie marime. (~ vintului; ~ dragostei.) 8. (concr.) autoritate putere somitate. (X este o adevarata ~ in acest domeniu.) 9. constringere sila silnicie violentza (livr.) servitute (Ban.) salabarie (inv.) nevoie potrivnicie silintza silnicire strinsoare (fig.) presiune. (Bunuri obtzinute prin ~.)

Fortza ≠ slabiciune

FORTZA AERIANA grupare operativa armata frmata din unitatzi de aviatzie de diferite categorii. Fortzele aeroterestre definesc unitatzile din armata de uscat dotata cu subunitatzi de aviatzie care deservesc necesitatzi proprii. Fortzele aeronavale (aeromaritime) definesc unitatzile marinei militare dotate cu subunitatzi de aviatzie proprii cu baza pe litoral sau ambarcate participand la misiuni specifice. Fortzele aeroterestre shi aeronavale sunt componente ale fortzelor aeriene tactice. Fortzele aeriene strategice sunt dotate cu avioane de cercetare shi alarmare indepartata de transport de realimentare in aer rachete strategice shi cu raza medie de actziune; sunt destinate distrugerii obiectivelor strategice din interiorul teritoriului inamic interventziei rapide shi distrugerii armelor de nimicire in masa shi descurajarii atacurilor din partea adversarilor.

FORTZA AERODINAMICA fortza exercitata de un fluid gazos in mishcare asupra unui corp aflat in intregime in acel fluid. In functzie de fortza aerodinamica shi de momentele aerodinamice (v.) se definesc coeficientzii aerodinamici. Fortza aerodinamica totala este rezultanta tuturor fortzelor de presiune care apar pe corpul introdus in fluid. Sin. rezistentza aerodinamica.

FORTZA REACTIVA fortza de recul datorata unui jet reactiv (v.) sau a altei substantze evacuate din ajutajul unui motor cu reactzie fiind echivalenta cu suma fortzelor de presiune ale gazelor pe suprafatza interioara a camerei de ardere shi a ajutajului reactiv valoarea sa fiind proportzionala cu viteza jetului respectiv.

FORTZA SPECIFICA DE TRACTZIUNE produsul dintre presiunea de franare a gazelor in sectziunea minima a ajutajului shi suprafatza acestei sectziuni raportat la debitul propulsantului care trece prin ea. Valoarea fortzei specifice de tractziune este egala cu produsul dintre impulsul specific al motoarelor cu reactzie (v.) shi densitatea propergolului (v.).

CONIUNCTIS VIRIBUS v. VIRIBUS UNITIS.

GUTTA CAVAT LAPIDEM NON VI SED SAEPE CADENDO (lat.) picatura gaureshte piatra nu prin fortza ci prin continua ei cadere Ovidiu „Ex Ponto” IV 10 5. Vointza staruitoare invinge cu timpul orice obstacol.

MACHT GEHT VOR RECHT (germ.) fortza trece inaintea dreptului Deviza cancelarului Bismarck care tradeaza preferintza pentru utilizarea fortzei in detrimentul spiritului de echitate.

VIRIBUS UNITIS (lat.) cu fortze unite A actziona viribus unitis.