armáta² sf vz harmata

armáta¹ sf [At: Fn 65 / Pl: ~te / E: it armata] 1 Totalitatea fortzelor militare ale unui stat Si: oaste oshtire (Inv; asr) armie (iuz) armadie. 2 Serviciu militar Si: militarie catanie. 3 Mare unitate militara compusa din cateva corpuri shi unitatzi din diferite arme. 4 (Pgn) Unitate militara. 5 (Is) ~ populara Armata¹ (1) unui stat socialist (sau comunist). 6 (Fig) Card. 7 (Fig) Multzime. 8 (Inv; in conceptzia marxistleninista; is) ~ industriala de rezerva Multzime a muncitorilor care raman fara o repartizare in intreprinderi. 9 (Inv; in conceptzia marxistleninista; is) ~ muncitoreasca activa Multzime a muncitorilor din intreprinderi.

ARMÁTA armate s. f. 1. Totalitatea fortzelor armate ale unui stat; oaste. Scut al intereselor poporului shi al Republicii Populare Romine shcoala a poporului astfel concepem noi misiunea armatei in Republica Populara Romina. GHEORGHIUDEJ ART.CUV. 144. Armata noastra populara este continuatoarea celor mai bune traditzii militare ale poporului romin care sau format dea lungul veacurilor in lupta sa pentru libertate shi independentza. SCINTEIA 1951 nr. 2159. Oamenii muncii din toate tzarile considera armata sovietica k armata eliberatoare care apara pacea securitatea shi libertatea popoarelor impotriva imperialismului american atzitzatar la un nou razboi. SCINTEIA 1953 nr. 2590. Toate armatele tzarilor capitaliste sint unelte de consolidare a dominatziei capitalului. Ele au fost shi sint folosite pentru reprimarea oamenilor muncii. SCINTEIA 1953 nr. 2590. Armata roshie = nume purtat de armata Statului sovietic de la infiintzare pina in 1943. Stalin a condus direct faurirea shi organizarea fortzelor Armatei roshii shi glorioasele ei fapte de arme pe fronturile cele mai hotaritoare in anii razboiului civil. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 34 22. Armata populara (de eliberare) = armata din unele tzari coloniale care lupta pentru eliberarea poporului de sub jugul imperialismului. Indata dupa debarcarea trupelor inamice puternice unitatzi ale armatei populate de eliberare au intreprins operatziuni de incercuire pe scara larga impotriva acestora SCINTEIA 1953 nr. 2719. ◊ Expr. A face armata = a presta serviciul militar. Stapinirea pune pe feciorii care fac armata a urmat el adresindumise mie sa impushte pe parintzii lor ramashi la coarnele plugului. SADOVEANU N. F. 121. Iama Gheorghe shi pe mine Sa fac armata cu tine. POP. ♦ Mare unitate militara constituita mai ales in timp de razboi din citeva corpuri de armata shi unitatzi din diferite arme. Armatele glorioase ale Uniunii Sovietice au alungat ocupantzii germani fascishti shi neau dat posibilitatea de a dezvolta cu succes lupta poporului muncitor pentru independentza natzionala shi democratzie populara GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 260. Mahomed II porneshte in 1462 cu armata mare impotriva TZarii Romineshti. IST. R.P.R. 103. Misiunea apararii frontului din sud din regiunea Ruina SHucitza shi SHiret revenea trupelor din armata I romina shi unei armate ruse. IST. R.P.R. 498. General de armata v. general. 2. Fig. Colectivitate (constituind o fortza sociala) care actzioneaza in vederea unui scop comun; masa. Femeile formeaza jumatate din populatzia tzarii noastre formeaza o imensa armata a muncii shi sint chemate sa educe pe copiii noshtri generatzia noastra viitoare viitorul nostru. STALIN PROBL. LEN. 481. Armata (industriala) de rezerva = (in orinduirea capitalista) populatzia muncitoreasca ramasa fara lucru din pricina anarhiei modului de productzie. Acumularea capitalului accelerind inlaturarea muncitorilor de catre mashina shi creind bogatzie la un pol shi mizerie la celalalt da nashtere shi ashanumitei «armate industriale de rezerva» «prisosului relativ» de muncitori sau «suprapopulatziei capitaliste» care imbraca forme extrem de variate shi da capitalului posibilitatea sa largeasca extraordinar de repede productzia. LENIN O. XXI 50. ♦ Multzime shir cird. E o armata intreaga de batrini tineri femei shi copii muncitori in fabrica unui vestit milionar care lau imbogatzit in citziva ani norocul shi bratzele lor. DEMETRESCU O. 150.

ARMÁTA armate s. f. 1. Totalitatea fortzelor militare ale unui stat; oaste. ◊ Expr. A face armata = a executa serviciul militar. ♦ Mare unitate militara compusa din cateva corpuri shi unitatzi din diferite arme. 2. Fig. Colectivitate actzionand in vederea unui scop comun. Armata pacii. ◊ Armata (industriala) de rezerva = (in oranduirea capitalista) populatzie muncitoreasca ramasa fara lucru din pricina anarhiei modului de productzie. ♦ Multzime ceata; card shir. It. armata.

ARMÁTA s.f. 1. Totalitatea unitatzilor militare shi a serviciilor lor dintrun stat; oaste. ♦ Mare unitate militara formata din mai multe corpuri de armata shi din unitatzi din diferite arme. 2. (Fig.) Mare colectivitate de oameni (actzionand pentru un scop comun); masa. ♦ Multzime; ceata; shir. [Dupa it. armata fr. armée].

ARMÁTA s. f. 1. totalitatea fortzelor militare ale unui stat; oaste. ◊ serviciu militar. ◊ mare unitate operativa formata din mai multe unitatzi de arme intrunite. 2. (fig.) mare colectivitate de oameni; multzime ceata. (< it. armata)

ARMÁTA ~e f. 1) Totalitate a fortzelor militare ale unui stat; oaste; oshtire. ◊ A face ~a a executa serviciul militar. 2) Formatzie militara operativa alcatuita din mai multe unitatzi tactice. 3) Colectivitate care actzioneaza in vederea unui scop comun. 4) pop. Multzime de indivizi; gramada. [G.D. armatei] /<it. armàta

ARMATA s. f. v. harmata.

armata f. 1. corp de trupe organizate pentru rasboiu; 2. fortze militare ale unui Stat: armata este permanenta shi teritoriala (cu rezerva shi militziile) cea din urma compusa din regimente de infanterie (dorobantzi) de cavalerie (calarashi) shi din baterii de artilerie shi geniu din aeronautica shi marina; 3. fig. multzime: armata de scheleturi shirag de oseminte AL. V. mantuire.

*armáta f. pl. e (fr. armée it. armata). Oaste oshtire trupele armate ale uneĭ tzarĭ maĭ ales cele de uscat. A face armata a face serviciu militar. Fig. Mare multzime: o armata de muncitorĭ. In Munt. sec 18 armada (ngr. armáda) armata flota. In Trans. pop. armáda ádie shi áde pl. ezĭ (ung. ármádia). SHi la N. Cost. ádie. V. harmata.

harmáta f. pl. e shi harmatzĭ (pol. harmata d. it. armato armata). Mold. Vechĭ. Azĭ Buc. Tun. SHi armata (Cost.) artilerie.

armáta s. f. g.d. art. armátei; pl. armáte

armáta s. f. pl. armáte

ARMÁTA s. (MIL.) 1. oaste oshtire putere trupe (pl.) (inv. shi reg.) armada shirag tabara (inv.) armie ordie ostashime oshtime sila tarie (fig.) sabie. (Orashul a fost cucerit de ~ dushmana.) 2. militarie (inv. shi pop.) ostashie (reg.) militzie (Transilv.) catanie (inv.) voinicie. (Merge la ~.) 3. militarie stagiu serviciu militar (pop. shi fam.) catanie (inv.) oshtenie soldatzie. (Ishi face ~ la...)

ARMÁTA s. v. gramada multzime.

ARMATA s. (MIL.) 1. oaste oshtire putere trupe (pl.) (inv. shi reg.) armada shirag tabara (inv.) armie ordie ostashime oshtime sila tarie (fig.) sabie. (Orashul a fost cucerit de ~ dushmana.) 2. militarie (inv. shi pop.) ostashie (reg.) militzie (Transilv.) catanie (inv.) voinicie. (Merge la ~.) 3. militarie stagiu serviciu militar (Transilv.) catanie (inv.) oshtenie soldatzie. (Ishi face ~ la...)

armata s. v. GRAMADA. MULTZIME.

ARMATA. Subst. Armata fortza armata putere armata trupe armie (inv.) oaste (inv. shi pop.) oshtime (inv.) oshtire (pop.) ostashime (rar) ostashie (inv.) ordie (inv.). Armata permanenta armata regulata; armata neregulata; militzie (inv.); armata de mercenari; armata de voluntari; armata populara; armata de eliberare. Fortze terestre armata de uscat; fortze aeriene flota aeriana aviatzie; fortze navale flota marina militara flota de razboi (fluviala maritima) armada (inv.). Infanterie pedestrime (inv. shi pop.); infanterie marina; infanterie moto; cavalerie cavalerime (inv.) calarime (inv.); artilerie artilerie antiaeriana artilerie ushoara artilerie grea artilerie divizionara. Trupe terestre trupe de uscat; trupe aeropurtate; trupe de desant; trupe de cavalerie; trupe blindate trupe motorizate; trupe de asalt. Jandarmerie (inv.); politzie (inv.); militzie. Unitate militara. Grupa; detashament; detashament de asalt; pluton; roata (inv.); companie; batalion; divizion; regiment; polc (inv.); divizie; brigada; corp de armata (corp de cavalerie corp de artilerie corp de tancuri); mare unitate militara; armata. Corp expeditzionar. Corp de trupa. Escadrila; escadra armada. Escadron. Baterie; divizion. Flotila; flota. Cohorta (la romani); legiune. Ceata (inv.) pilc (inv.) stol (inv.). Recrutare inrolare mobilizare demobilizare lasare la vatra. Cazarma. Garnizoana. Vb. A recruta; a inrola; a mobiliza; a demobiliza a lasa la vatra. A lupta; a apara; a ataca a asalta. A cuceri a ocupa; a birui a invinge. V. aeronava aparare arma atac grade militare ostash razboi.

ARMATA AERIANA mare unitate de aviatzie operativstrategica destinata ducerii actziunilor de lupta independent sau in cooperare cu alte categorii de fortze armate avand in compunere unitatzi de aviatzie de vanatoare vanatoarebombardament cercetare transport precum shi unitatzi de servicii.

armáta armate s. f. 1. Totalitatea fortzelor militare ale unui stat; oaste oshtire armie. 2. Fig. Colectivitate care actzioneaza in vederea unui scop comun (de ex. Armata pacii). ♦ Armata salvarii (Misiunea creshtina) = asociatzie religioasa de origine metodista caracterizata prin manifestari shi predici in afara bisericii fundata la Londra in 1805 de William Both sub denumirea de Misiunea creshtina. Din it. armata.

ARMATA SALVARII (in engl. SALVATION ARMY [səlveíʃn a:mi]) organizatzie fondata la Londra in 1865 cu scopul raspindirii creshtinismului mai ales prin actziuni de caritate. Are o organizare cvasimilitara shi poarta o uniforma caracteristica. Cuprinde c. 3 mil. de persoane din 83 de tzari.

MILITARIS SINE DUCE TURBA CORPUS EST SPIRITU (lat.) o armata fara comandant este k un corp fara suflet Curtius „Historia Alexandri Magni” 10 6 8.

Armata Ultra s. pr. totalitatea suporterilor de fotbal Steaua Bucureshti