ARMÁTA armate s. f. 1. Totalitatea fortzelor armate ale unui stat; oaste. Scut al intereselor poporului shi al Republicii Populare Romine shcoala a poporului astfel concepem noi misiunea armatei in Republica Populara Romina. GHEORGHIUDEJ ART.CUV. 144. Armata noastra populara este continuatoarea celor mai bune traditzii militare ale poporului romin care sau format dea lungul veacurilor in lupta sa pentru libertate shi independentza. SCINTEIA 1951 nr. 2159. Oamenii muncii din toate tzarile considera armata sovietica k armata eliberatoare care apara pacea securitatea shi libertatea popoarelor impotriva imperialismului american atzitzatar la un nou razboi. SCINTEIA 1953 nr. 2590. Toate armatele tzarilor capitaliste sint unelte de consolidare a dominatziei capitalului. Ele au fost shi sint folosite pentru reprimarea oamenilor muncii. SCINTEIA 1953 nr. 2590. Armata roshie = nume purtat de armata Statului sovietic de la infiintzare pina in 1943. Stalin a condus direct faurirea shi organizarea fortzelor Armatei roshii shi glorioasele ei fapte de arme pe fronturile cele mai hotaritoare in anii razboiului civil. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 34 22. Armata populara (de eliberare) = armata din unele tzari coloniale care lupta pentru eliberarea poporului de sub jugul imperialismului. Indata dupa debarcarea trupelor inamice puternice unitatzi ale armatei populate de eliberare au intreprins operatziuni de incercuire pe scara larga impotriva acestora SCINTEIA 1953 nr. 2719. ◊ Expr. A face armata = a presta serviciul militar. Stapinirea pune pe feciorii care fac armata a urmat el adresindumise mie sa impushte pe parintzii lor ramashi la coarnele plugului. SADOVEANU N. F. 121. Iama Gheorghe shi pe mine Sa fac armata cu tine. POP. ♦ Mare unitate militara constituita mai ales in timp de razboi din citeva corpuri de armata shi unitatzi din diferite arme. Armatele glorioase ale Uniunii Sovietice au alungat ocupantzii germani fascishti shi neau dat posibilitatea de a dezvolta cu succes lupta poporului muncitor pentru independentza natzionala shi democratzie populara GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 260. Mahomed II porneshte in 1462 cu armata mare impotriva TZarii Romineshti. IST. R.P.R. 103. Misiunea apararii frontului din sud din regiunea Ruina SHucitza shi SHiret revenea trupelor din armata I romina shi unei armate ruse. IST. R.P.R. 498. General de armata v. general. 2. Fig. Colectivitate (constituind o fortza sociala) care actzioneaza in vederea unui scop comun; masa. Femeile formeaza jumatate din populatzia tzarii noastre formeaza o imensa armata a muncii shi sint chemate sa educe pe copiii noshtri generatzia noastra viitoare viitorul nostru. STALIN PROBL. LEN. 481. Armata (industriala) de rezerva = (in orinduirea capitalista) populatzia muncitoreasca ramasa fara lucru din pricina anarhiei modului de productzie. Acumularea capitalului accelerind inlaturarea muncitorilor de catre mashina shi creind bogatzie la un pol shi mizerie la celalalt da nashtere shi ashanumitei «armate industriale de rezerva» «prisosului relativ» de muncitori sau «suprapopulatziei capitaliste» care imbraca forme extrem de variate shi da capitalului posibilitatea sa largeasca extraordinar de repede productzia. LENIN O. XXI 50. ♦ Multzime shir cird. E o armata intreaga de batrini tineri femei shi copii muncitori in fabrica unui vestit milionar care lau imbogatzit in citziva ani norocul shi bratzele lor. DEMETRESCU O. 150.