masa² sf [At: SHINCAI INV. 47 / Pl: ~se / E: fr masse ger Masse Mass] 1 Ingramadire de elemente de aceeashi natura ori diferite care alcatuiesc impreuna un singur corp. 2 Totalitate a elementelor unui corp format printro asemenea ingramadire de elemente. 3 (Is) ~ verde Nutretz pentru vite Si: furaj. 4 (Ilav) In ~ In cantitate mare Si: masiv. 5 (Ial) Cu totzii. 6 (Ial) In numar mare. 7 Corp inform. 8 (Fig) Cantitate de materie a unui corp considerata k o marime caracteristica in raport cu volumul. 9 (Is) ~ moleculara Masa (8) obtzinuta din insumarea maselor atomice ale atomilor din care e constituita o molecula. 10 (Iuz; is) ~ magnetica Sarcina magnetica. 11 (Is) ~ electrica Sarcina electrica. 12 (Elh) Corp metalic mare la care se leaga o retzea electrica sau o infashurare electrica pentru a evita supratensiunile sau care serveshte de conductor de referintza pentru potentzialul diferitelor conductoare active. 13 Adunare de fiintze mai ales de oameni considerate k formand un singur corp. 14 Colectivitate de fiintze mai ales de oameni. 15 (Ila) De ~ Care cuprinde care antreneaza o intreaga colectivitate umana. 16 (Iuz; is) Cantec de ~ (sau de mase) Cantec cu contzinut patriotic revolutzionar avand un caracter mobilizator shi exprimand dorintza de libertate shi de pace. 17 (Jur) Totalitate a creditorilor sau a datoriilor unui falit. 18 (Jur) Fond banesc al unei succesiuni sau al unei intreprinderi lucrative. 19 (Is) ~ plastica Produs sintetic macromolecular de natura organica anorganica sau mixta care se poate prelucra ushor.

masa¹ sf [At: PSALT. HUR. 58^v/16 / GD: mesei mesii (reg) unei masi / Pl: mese (reg) mashi meshi / E: ml mensa] 1 Mobila de obicei de lemn alcatuita dintro suprafatza plana sprijinita pe unul sau pe mai multe picioare shi avand diverse utilizari mai ales pe aceea de obiect care se serveshte mancarea. 2 (Pop; ie) Tu il chemi (sau il pofteshti) la ~ shi el se baga (sau se trage) sub ~ Se spune despre cel care nu pretzuieshte cinstea sau binele care i se face. 3 (Pop; ie) Undes shepte feten casa Nici caltzi in casa Nici malai pe ~ Unde poruncesc multzi nu iese treaba cum trebuie. 4 (Pop; ie) Mireasa nimereshte ~sa Omul impins de nevoie devine indraznetz. 5 (Is) ~ verde Masa (1) acoperita cu postav verde la care se joaca jocuri de noroc. 6 (Pex; ias) Joc de noroc. 7 (Ias) Masa (1) in jurul careia se duc tratative diplomatice. 8 (Bis) Sfanta ~ Pristol. 9 (Is) Sala de mese Incapere in care se serveshte mancarea intro shcoala intro cazarma la o cantina etc. 10 (Is) Capul mesei sau (rar) cap de ~ Loc de cinste la o masa (1) la un ospatz. 11 (Ie) A aduce sau a duce (ceva) Ia (sau pe reg in) ~ A servi mesenilor o mancare sau o bautura. 12 (Ie) A pune (sau a intinde) ~sa A pune a pregati pe masa (1) toate cele necesare pentm servirea mancarii. 13 (Ie) A strange ~sa A aduna de pe masa (1) mancarile ramase vasele din care sa mancat tacamurile etc. 14 (Fam; ie) Punete (sau intindete) ~ scoalate (sau ridicate) ~ Se spune despre cei care duc o viatza plina de desfatari care traiesc fara griji care ashteapta totul dea gata. 15 (Fam; iae) Se spune cand eshti obligat sa serveshti mereu de mancare. 16 (Ie) A pune ~sa cu totzii A se imprieteni cu toata lumea. 17 (Ie) A intinde cuiva ~ A da cuiva de mancare. 18 (Ie) A intinde ~ mare sau a tzine ~ sa intinsa A oferi ospetze banchete. 19 (Pex; iae) A se tzine de petreceri. 20 (Fam; ie) A lasa pe cineva sub ~ A nu da cuiva nici o atentzie. 21 (Ie) Ai fi (cuiva) casa casa shi ~sa A fi chibzuit. 22 (Iae) A trai tihnit linishtit. 23 (Ie) A avea casa shi ~ A avea cele necesare pentru existentza. 24 (iae) A duce o viatza tihnita. 25 (Ie) A avea ce pune pe ~ A avea existentza asigurata. 26 (Iae; icn) A fi foarte sarac. 27 (Ie) Nare casa nare ~ Se spune despre un om fara capatai. 28 (Reg; ie) A fi Ia ~sa cuiva A se afla k sotzie ori k ruda apropiata in dependentza materiala fatza de capul familiei. 29 (Reg; ie) A pune pe cineva Ia ~ cu tine A trata pe cineva k pe un prieten apropiat. 30 (Is) Umplutul meselor Datina constand din umplerea cu alimente a diferite vase care se dau de pomana la Moshi sau la Rusalii. 31 (Pex; csc) Persoane care mananca la aceeashi masa (1) Si: meseni. 32 Pranz. 33 Cina. 34 (Bis; inv is) ~sa cea tainica Cina cea de taina Vz cina. 35 (Ilav) Inainte de ~ In partea zilei care preceda pranzul. 36 (Ias) In fiecare dimineatza. 37 (Ilav) Dupa ~ In partea zilei care urmeaza dupa pranz Si: dupaamiaza dupapranz. 38 (Ial) In fiecare dupaamiaza. 39 (Ilv) A shedea (sau a sta) la ~ sau a lua ~sa A manca de pranz sau de cina. 40 (Ie) Poftim (sau poftitzi) Ia ~ Formula de politetze cu care invitzi pe cineva sa se asheze la masa pentru a manca. 41 Ospatz. 42 (Pop; is) ~sa mare sau ~sa de dar a doua ~ Ospatz dat de parintzii mirelui dupa cununie pentru perechea casatorita. 43 (Pex) Ceea ce se mananca la amiaza shi seara Si: mancare (pop) bucate. 44 Mancare de pe masa (1) Si: mancare (pop) bucate. 45 (Pgn) Hrana. 46 (Irg) Fatza de masa. 47 (Trs; is) ~ de gumi (sau de piele) Mushama. 48 (Pan) Obiect sau parte de obiect care seamana cu o masa (1) ori cu o parte a ei k forma k functziune etc. 49 (SHis ~ lunga) Taraba. 50 (SHis ~sa dulgherului) Tejghea a dulgherului. 51 (Prc) Placa de sus dreptunghiulara a tejghelei shi a scaunului de dulgherie care dulgherul fasoneaza materialul Si: blana fatza. 52 (SHis ~sa olarului) Disc de lemn prin care trece fusul rotzii shi care olarul ishi tzine bucatzile de lut. 53 (De obicei cu determinarea „de tras doage”) Placa dreptunghiulara de lemn sprijinita pe doua picioare mai lungi shi doua mai scurte shi in care este fixata custura sau dalta care se trage doagele Si: came. 54 (Reg) Fatza a gealaului. 55 (Is) ~ de operatzie Obiect de metal asemanator cu o masa (1) care este intins un pacient in timpul interventziei chirurgicale. 56 (Reg) Fund de mamaliga sau pentru taitzei. 57 (Reg; is) ~sa ferestrei Pervaz la fereastra. 58 (Reg) Perinoc de dinainte al carului. 59 Parte componenta la dricul carului. 60 (Reg) Pod al osiei. 61 (Reg; is) ~ de pus protzapul Cruce la sanie. 62 (Ban; Mol) Piesa a plugului cu cotiga care serveshte la ridicarea grindeiului pentru a potrivi adancimea brazdei. 63 (Reg) Car al joagarului. 64 Placa dreptunghiulara la teasc care se reazema coshul Si: strat. 65 (Is) ~sa pietrelor Parte a morii care stau pietrele Si: (reg) coruna fruntar. 66 (Is) ~sa tigaii Punte a morii de vant Si: (reg) talpa tigaii puntea prasnelului copaitza morii. 67 (Pes; is) ~sa carligelor Cosh sau tava speciala de lemn de marginea careia se atarna carligele de pescuit. 68 (Pes; is) ~sa navodului Scandura lunga de la fundul barcii care se ashaza navodul cand se scoate din apa. 69 (Pes; is) ~sa carmacelor Scandura cu marginea de tabla care se fixeaza in muchia de dinapoi a lotcii cu tabla in afara shi care serveshte la pescuitul sturionilor. 70 (Inv) Mica unitate administrativa intro institutzie Vz birou serviciu. 71 (Ggf; rar) Podish. 72 (Trs; pbl) Loc plan. 73 (Inv; Olt; ie) A face ~ A face corp unitar format din mai multe intinderi de teren cultivabil Si: comasa. 74 (Mtp; reg; is) ~sa milostancilor (sau a sfintelor a ielelor) Loc unde joaca ielele vantoasele. 75 (Ban) Joc constand din aruncarea unor betze astfel incat sa inainteze sarind in capete spre o limita fixata. 76 Una dintre figurile geometrice rezultate din incrucisharea intrun anumit fel a unei sfori legate la capete shi petrecute pe dupa degetul mare shi aratatorul de la fiecare mana. 77 (Trs) Figura obtzinuta prin indoirea intrun anumit mod a unui patrat de hartie. 78 (Bot; reg; ic) ~saraiului Planta erbacee cu flori rozpurpurii Si: dragoste (Sedum carpaticum)

MÁSA² mase s. f. Multzime compacta de oameni considerata k o unitate gloata; grupare mare de oameni cu anumite caractere comune; cercurile largi ale populatziei. Nici la bilciuri nu vazuse o asemenea masa de tzarani. DUMITRIU N. 30. Sa ia comanda Acelor mase de tzarani Ce vin furtuna dupa noi. BENIUC V. 52. Vorbea cu o adinca intzelegere despre rolul maselor in istorie. CAMIL PETRESCU O. II 332. ◊ Cintec de masa = melodie cu un ritm dinamic mobilizatoare exprimind nazuintzele maselor populare. ◊ Loc. adj. De masa = privitor la mase din care fac parte mase de oameni. Organizatzie de masa. ◊ Loc. adv. In masa = cu totzii impreuna; in numar mare masiv.

MÁSA³ mase s. f. 1. Corp solid compact; bloc. Din masa neagra lucioasa pietrificata [a carbunilor] se desprinde urma unui arbore intact. BOGZA V. J. 31. Un munte naruit astupa valea dea curmezishul; dar o gura neagra se casca in masa vinata de piatra. VLAHUTZA O. A. III 33. ♦ (Fiz.; uneori determinat prin «inerta») Marime caracteristica pentru un corp data de citul dintre fortza care se exercita asupra corpului shi acceleratzia care o are corpul. ♦ (Fiz.; uneori determinat prin «grea») Marime caracteristica pentru un corp proportzionala cu intensitatea cimpului de gravitatzie care corpul o produce la o distantza data de el. 2. Cantitate mare. O masa de aer cald. ◊ Fig. Cladirile nu se mai pot distinge in masa de intuneric. BART S. M. 39. ◊ Masa vocabularului (fatza de fondul principal) = partea cea mai mare shi mai mobila a vocabularului. Aceeashi notziune poate fi redata intro limba printrun cuvint din fondul principal iar in alta limba printrun cuvint din masa vocabularului. GRAUR F. E. 18.

MÁSA s.f. 1. Marime caracteristica unui corp exprimata prin catul dintre fortza care se exercita asupra lui shi acceleratzia care o are acest corp. ♦ (Curent) Corp solid compact; bloc. 2. Mare multzime de oameni. ◊ Mase populare = totalitatea claselor shi paturilor sociale dintro anumita etapa istorica ale caror interese concorda cu cerintzele dezvoltarii societatzii. ♦ Cantitate mare. [Cf. fr. masse it. lat. massa].

MÁSA s. f. 1. cantitate de materie a unui corp considerata k o marime caracteristica in raport cu volumul. ♦ ~ verde = furaj; ~ critica = masa minima a unui material radioactiv in care poate aparea o reactzie de fisiune nucleara in lantz. 2. ingramadire de elemente care formeaza impreuna un singur corp; corp solid compact; bloc. ♦ ~ de aer = portziune imensa omogena a troposferei cu proprietatzi distincte. 3. corp metalic masiv la care se leaga punctele unei retzele ale unei mashini sau ale unui aparat electric pentru evitarea supratensiunilor. 4. (fam.) cantitate mare. ♦ ~a vocabularului = partea cea mai mare a vocabularului supusa schimbarilor. 5. multzime compacta de oameni. ♦ ~e populare = totalitatea claselor shi categoriilor sociale dintro anumita etapa istorica ale caror interese fundamentale concorda cu cerintzele shi sensul actziunii legilor obiective ale dezvoltarii societatzii. 6. ~ continentala = continent. (< fr. masse germ. Masse)

MÁSA³ ~e f. Multzime mare shi compacta de oameni. * De ~ pentru toata lumea; care cuprinde pe totzi. ~e populare totalitate a claselor shi categoriilor sociale. [G.D. masei] /<fr. masse

MÁSA² ~e f. 1) Materie constituita din elemente eterogene nediferentziate alcatuind un singur corp. * ~ verde nutretz constituit din iarba shi din alte plante. 2) Cantitate numar mare. ~ de aer. ◊ In ~ a) in numar (cantitate) mare; b) in comun. 3) Marime fizica care determina cantitatea de materie care o contzine un corp; materia din care este format un corp. * ~ grea (sau gravitatzionala) masura a interactziunii gravitatzionale a corpurilor. ~ inerta masura a inertziei corpurilor. [G.D. mesei] /<fr. masse germ. Masse

2) *mása f. pl. e (fr. masse d. lat. massa masa gramada pasta bloc totalitate d. vgr. máza shi maza gramada de aluat d. másso framint. V. maz). Gramada de lucrurĭ care formeaza un intreg: o masa de petre. Corp solid shi compact: o masa de plumb. Corp inform greoĭ shi inelegant: ipopotamu e o masa de carne. Totalitate: masa singeluĭ masa notziunilor omuluĭ. Popor public gloata: demagogiĭ mina masa ignoranta exploateaza ignorantza maselor. In masa la un loc in bloc cu gramada cu toptanu.

massa f. 1. gramada de lucruri ce formeaza un corp: massa de pietre; 2. corp solid shi compact: massa de plumb; 3. totalitate: massa cunoshtintzelor omeneshti; 4. public gloata: a ridica massele; in massa cu totzii impreuna; 5. capatul cel gros al unui achiu.

mása¹ (multzime marime fizica) s. f. g.d. art. másei; pl. máse; (fiz.) simb. m

mása (multzime corp compact) s. f. g.d. art. másei; pl. máse

masa (nu: massa) pl. mase

masa mese (mobila) shi mase (cantitatea de materie).

MÁSA s. 1. v. multzime. 2. v. bloc. 3. masa continentala v. continent. 4. masa atomica v. greutate atomica; masa electrica v. sarcina electrica; masa magnetica v. sarcina magnetica; masa moleculara v. greutate moleculara; masa specifica v. densitate. 5. (inv. shi reg.) pond. (~ unui corp.) 6. masa plastica v. material plastic.

MASA s. 1. colectivitate multzime (pop.) obshte (peior.) gloata. (Din ~ sa ridicat un glas.) 2. bloc. (O imensa ~ de stinca.) 3. (FIZ.) masa specifica = densitate. (~ a unui corp.) 4. (inv. shi reg.) pond. (~ unui corp. )

mása (máse) s. f. Volum. Fr. masse. Der. masa vb. (a concentra) din fr. masser; masaj s. n. din fr. massage; masiv adj. din fr. massif; masivitate s. f. din fr. massivité; masor s. m. din fr. massor; meseuza s. f. din fr. masseuse.

MÁSA s. f. (cf. fr. masse it. lat. massa): cantitate mare de cuvinte care fac parte din vocabularul unei limbi luata in raport cu nucleul acestuia cu fondul lexical principal; partea cea mai mare shi mai mobila a vocabularului in care intra diverse categorii de cuvinte (arhaisme neologisme regionalisme termenii de jargon termenii de argou etc.). v. shi vocabulár.

masa fundamentala (engl.= mesostasis) materialul interstitzial al unei roci vulcanice cu structura porfirica in care se gasesc fenocristale; m.f. poate avea o structura hialina microcristalina granofirica intergranulara evidentziind in acest fel particularitatzile momentului final de cristalizare a unei topituri magmatice. Pentru m.f. cu structura afanitica shi de obicei pentru cea cu structura hialina este utilizata denumirea de pasta a rocii. Sin. mezostaza.

cantec de masa cantec legat de momentele revolutzionare ale istoriei. Textele folosite de obicei de mare circulatzie ushureaza memorizarea. C. se bazeaza cel mai adesea pe ritmul de marsh* carei asigura accesibilitatea. (Ex. celebre: Carmagnola Internatzionala* etc.). Sin.: Cantec patriotic.

MASA² s.f. 1. Ingramadire de elemente (de aceeashi natura ori diferite) care alcatuiesc impreuna un singur corp; (totalitatea unui) corp format printro asemenea ingramadire de elemente. Masa aerului. SHINCAI INV. 47. Toata masa sau multzimea singelui. TEODORI A. 75/12. Cu singele care au curs. . . ar fi udat pamintul shi din aceasta masa k dintru o plamadire au rasarit oameni. MOLNAR I. 97/13. Masa: intregimea unui trup sau materii. ELEM. G. 102/1. Facetzi o colectziune. . . de toate masele geologice care le vetzi intilni. COBILCESCU ap. I. IONESCU M. 50. Indata dupa detunatura mase enorme de fum shi de foc iesheau din neshte case din coltzul piatzei. F (1869) 129. Pamintul fiind o masa calda moale. . . crusta lui deasupra sa turtit catra poli. ib. (1874) 283. O gura neagra se casca in masa vinata de piatra. VLAHUTZA O. A. III 33. Palatul prefecturii cufundat in intuneric se desprindea k o masa de umbra neagra pe fondul albastru al cerului. T. POPOVICI S. 313. ◊ Masa verde = nutretz pentru vite; furaj. Pina acum au fost insilozate 50 vagoane iarba verde iar pina la sfirshitul anului vom mai insiloza 400 vagoane masa verde in special porumb siloz. SCINTEIA 1960 nr. 4862. ◊ Loc. adv. In masa = a) in cantitate mare masiv. Transporturi in masa; b) cu totzii in numar mare. A se inarma in masa shi a alerga intru apararea tzerei. CALENDAR (1854) 97/27. ♦ Corp inform. Incolonumai halci de carne din care picura inca singe cald mase informe. BART S. M. 75 cf. 39. 2. (Fiz.) Cantitatea de materie a unui corp considerata k o marime caracteristica (in raport cu volumul). Cf. STAMATI D. Masa cea solida shi grea a planetelor. MARIN F. 30/37 cf. DRAGHiCEANU C. 24 PONI F. 12 25. Masa unui corp reprezinta in acelashi timp rezerva sa de energie astfel incit materia este considerata k o localizare de energie concentrata. MACAROVICI CH. 13. Pentru a ridica cu o anumita cantitate temperatura mai multor corpuri din aceeashi substantza insa de mase diferite sint necesare cantitatzi de caldura proportzionale cu masele corpurilor. MARIANTZITZEICA FIZ. II 93. Masa este o marime fizica legata de inertzia corpurilor shi le da putintza sa reziste la variatzia starii de mishcare. CISHMAN FIZ. I 141. ◊ (Ieshit din uz) Masa magnetica = sarcina magnetica v. s a r c i n a. Masa electrica = sarcina electrica v. s a r c i n a. 3. Adunare de fiintze mai ales de oameni considerate k formind un singur corp; colectivitate de fiintze mai ales de oameni. Indata cum masa opozitziei sau crezut indestul de puternica . . . sau shi retras din Iashi. CALENDAR (1850) 66/12. Poarta au trimes pe ulamalele credincioase pe la geamii spre a astimpara masele intaritate. GM (1854) 23/42. Masa tzaranilor in urma au incaput in o stare de sherbie. CALENDAR (1861) 74/8 cf. GHEREA ST. CR. II 8. SHi fiindca vorbim de educarea maselor populare credem k ele au ajuns la maturitatea intzelegerii. BACOVIA O. 241. Masa de invalizi sta acum cuminte in fatza mausoleului. SAHIA N. 19. Larga raspindire a cartzii in mase este unul din semnele cele mai evidente ale dezvoltarii culturale a poporului. CONTEMP. 1953 nr. 333 2/1. Istoria dezvoltarii sociale este. . . istoria maselor celor ce muncesc shi nu istoria personalitatzilor. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 5 25 cf. SCINTEIA 1953 nr. 2805. Vorbea cu o adanca intzelegere despre rolul maselor in istorie. CAMIL PETRESCU O. II 332. Altul sa ia comanda Acelor mase de tzarani Ce vin furtuna dupa noi. BENIUC V. 52. ◊ L o c. adj. De masa = care cuprinde care antreneaza o (intreaga) colectivitate umana. Aceasta sarbatorire a capatat un caracter de masa. CV 1950 nr. 3 18. In tzara noastra exista cele mai largi posibilitatzi de transformare a luptei pentru pace intro uriasha mishcare de masa pentru pace. GHEORGHIUDEJ ART. CUV⁴. 284. ◊ Cintec de masa (sau de mase) = cintec cu contzinut patriotic revolutzionar avind un caracter mobilizator shi exprimind nazuintzele de libertate shi de pace ale popoarelor. DICTZ. 4. (Jur.) Totalitatea creditorilor sau a datoriilor unui falit; fond banesc al unei succesiuni sau al unei intreprinderi lucrative. Masa . . . se zice shi comunitatea creditorilor unui bancrut falit sau mofluz. IARCU D. S. II 438/13 cf. NEGULICI COSTINESCU. Fiecare erede raporta la masa succesiunei. . . donatziunile ce a primit shi sumele ce este dator catre succesiune. HAMANGIU C. 177 cf. CADE. Pl.: mase. Din fr. masse germ. Masse Mass.