Definitzia cu ID-ul 1253343:

Dictzionare neclasificate

Aceste definitzii pot explica numai anumite intzelesuri ale cuvintelor.

MASA2 s.f. 1. Ingramadire de elemente (de aceeashi natura ori diferite) care alcatuiesc impreuna un singur corp; (totalitatea unui) corp format printro asemenea ingramadire de elemente. Masa aerului. SHINCAI INV. 47. Toata masa sau multzimea singelui. TEODORI A. 75/12. Cu singele care au curs. . . ar fi udat pamintul shi din aceasta masa k dintru o plamadire au rasarit oameni. MOLNAR I. 97/13. Masa: intregimea unui trup sau materii. ELEM. G. 102/1. Facetzi o colectziune. . . de toate masele geologice care le vetzi intilni. COBILCESCU ap. I. IONESCU M. 50. Indata dupa detunatura mase enorme de fum shi de foc iesheau din neshte case din coltzul piatzei. F (1869) 129. Pamintul fiind o masa calda moale. . . crusta lui deasupra sa turtit catra poli. ib. (1874) 283. O gura neagra se casca in masa vinata de piatra. VLAHUTZA O. A. III 33. Palatul prefecturii cufundat in intuneric se desprindea k o masa de umbra neagra pe fondul albastru al cerului. T. POPOVICI S. 313. ◊ Masa verde = nutretz pentru vite; furaj. Pina acum au fost insilozate 50 vagoane iarba verde iar pina la sfirshitul anului vom mai insiloza 400 vagoane masa verde in special porumb siloz. SCINTEIA 1960 nr. 4862. ◊ Loc. adv. In masa = a) in cantitate mare masiv. Transporturi in masa; b) cu totzii in numar mare. A se inarma in masa shi a alerga intru apararea tzerei. CALENDAR (1854) 97/27. ♦ Corp inform. Incolonumai halci de carne din care picura inca singe cald mase informe. BART S. M. 75 cf. 39. 2. (Fiz.) Cantitatea de materie a unui corp considerata k o marime caracteristica (in raport cu volumul). Cf. STAMATI D. Masa cea solida shi grea a planetelor. MARIN F. 30/37 cf. DRAGHiCEANU C. 24 PONI F. 12 25. Masa unui corp reprezinta in acelashi timp rezerva sa de energie astfel incit materia este considerata k o localizare de energie concentrata. MACAROVICI CH. 13. Pentru a ridica cu o anumita cantitate temperatura mai multor corpuri din aceeashi substantza insa de mase diferite sint necesare cantitatzi de caldura proportzionale cu masele corpurilor. MARIANTZITZEICA FIZ. II 93. Masa este o marime fizica legata de inertzia corpurilor shi le da putintza sa reziste la variatzia starii de mishcare. CISHMAN FIZ. I 141. ◊ (Ieshit din uz) Masa magnetica = sarcina magnetica v. s a r c i n a. Masa electrica = sarcina electrica v. s a r c i n a. 3. Adunare de fiintze mai ales de oameni considerate k formind un singur corp; colectivitate de fiintze mai ales de oameni. Indata cum masa opozitziei sau crezut indestul de puternica . . . sau shi retras din Iashi. CALENDAR (1850) 66/12. Poarta au trimes pe ulamalele credincioase pe la geamii spre a astimpara masele intaritate. GM (1854) 23/42. Masa tzaranilor in urma au incaput in o stare de sherbie. CALENDAR (1861) 74/8 cf. GHEREA ST. CR. II 8. SHi fiindca vorbim de educarea maselor populare credem k ele au ajuns la maturitatea intzelegerii. BACOVIA O. 241. Masa de invalizi sta acum cuminte in fatza mausoleului. SAHIA N. 19. Larga raspindire a cartzii in mase este unul din semnele cele mai evidente ale dezvoltarii culturale a poporului. CONTEMP. 1953 nr. 333 2/1. Istoria dezvoltarii sociale este. . . istoria maselor celor ce muncesc shi nu istoria personalitatzilor. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 5 25 cf. SCINTEIA 1953 nr. 2805. Vorbea cu o adanca intzelegere despre rolul maselor in istorie. CAMIL PETRESCU O. II 332. Altul sa ia comanda Acelor mase de tzarani Ce vin furtuna dupa noi. BENIUC V. 52. ◊ L o c. adj. De masa = care cuprinde care antreneaza o (intreaga) colectivitate umana. Aceasta sarbatorire a capatat un caracter de masa. CV 1950 nr. 3 18. In tzara noastra exista cele mai largi posibilitatzi de transformare a luptei pentru pace intro uriasha mishcare de masa pentru pace. GHEORGHIUDEJ ART. CUV4. 284. ◊ Cintec de masa (sau de mase) = cintec cu contzinut patriotic revolutzionar avind un caracter mobilizator shi exprimind nazuintzele de libertate shi de pace ale popoarelor. DICTZ. 4. (Jur.) Totalitatea creditorilor sau a datoriilor unui falit; fond banesc al unei succesiuni sau al unei intreprinderi lucrative. Masa . . . se zice shi comunitatea creditorilor unui bancrut falit sau mofluz. IARCU D. S. II 438/13 cf. NEGULICI COSTINESCU. Fiecare erede raporta la masa succesiunei. . . donatziunile ce a primit shi sumele ce este dator catre succesiune. HAMANGIU C. 177 cf. CADE. Pl.: mase. Din fr. masse germ. Masse Mass.