TUR¹ tururi s. n. 1. Mishcare circulara a unui corp in jurul unui ax sau al unui punct fix efectuata pana la revenirea in punctul de plecare; inconjur; (sport) distantza egala cu lungimea pistei considerata de la punctul de plecare al sportivului; mishcare liniara pe un traseu cu revenirea la punctul de plecare; tura¹ (2). ◊ Turretur sau tur shi retur = dus shi intors plecare shi sosire. Tur de orizont = observare succesiva cu un instrument optic sau cu ochiul liber a unei regiuni a unei portziuni de teren etc. de obicei cu scopul de a intocmi un plan o schitza etc.; fig. privire de ansamblu asupra unei probleme. ◊ Expr. A trage primul tur de manivela = a incepe turnarea unui film. 2. Plimbare scurta pe un anumit traseu; raita. ♦ Actziune initziativa intreprindere care cere efort perseverentza indemanare. Un tur de fortza. 3. Parte dintro competitzie sportiva organizata dupa anumite norme constand dintrun shir de etacare reprezinta prima jumatate din totalul etapelor. ♦ Intrecere sportiva mai ales de ciclism in cursul careia se parcurge un circuit pe distantza lunga cu scurte opriri. 4. (La jocul de cartzi) Ciclu de jocuri in care fiecare partener distribuie pe rand cartzile. [Pl. shi: ture] Din fr. tour.

tur² sn [At: COSTINESCU / V: a sf / Pl: ~uri ~e / E: fr tour ger Tour] 1 Mishcare circulara cu caracter periodic a unui corp in jurul unui ax sau al unui punct fix efectuata pana la revenirea corpului in pozitzia initziala Si: invartitura. 2 (Is) ~ de orizont Observare succesiva cu un instrument optic sau cu ochiul liber a unei regiuni a unei portziuni de teren etc. (cu scopul de a intocmi un plan o schitza etc.) pana la revenirea in pozitzia de vizare a punctului de la care sa pornit. 3 (Fig; ias) Privire de ansamblu asupra unei probleme. 4 (Spt) Distantza egala cu lungimea pistei considerata de la punctul de plecare al sportivului. 5 Mishcare liniara pe un traseu cu revenire la punctul de plecare Si: inconjur ocol. 67 (Iljv) "retur sau ~ shi retur (Care este) dus shi intors. 8 (Spt) Intrecere sportiva mai ales de ciclism in cursul careia se parcurge un circuit pe distantza lunga cu scurte opriri. 9 (La jocul de cartzi) Ciclu de jocuri in care fiecare partener distribuie pe rand cartzile. 10 (Spt) Parte dintro competitzie sportiva organizata dupa anumite norme constand dintr un shir de etacare reprezinta prima jumatate din totalul etapelor. 11 (SHis ~ de fortza) Actziune care cere efort perseverentza indemanare. 12 (Pex; shi ias) Intreprindere indrazneatza. 13 (Cig; ie) A trage primul ~ de manivela A incepe turnarea unui film. 14 Plimbare scurta pe un anumit traseu Si: raita. 15 (Is) ~ de pista Zbor pe un traseu dreptunghiular executat in jurul aerodromului.

TUR¹ tururi s. n. 1. Mishcare circulara a unui corp in jurul unui ax sau al unui punct fix efectuata pana la revenirea in punctul de plecare; inconjur; (sport) distantza egala cu lungimea pistei considerata de la punctul de plecare al sportivului; mishcare liniara pe un traseu cu revenirea la punctul de plecare; tura¹ (2). ♦ Turretur sau tur shi retur = dus shi intors plecare shi sosire. Tur de orizont = observare succesiva cu un instrument optic sau cu ochiul liber a unei regiuni a unei portziuni de teren etc. de obicei cu scopul de a intocmi un plan o schitza etc.; fig. privire de ansamblu asupra unei probleme. ◊ Expr. A trage primul tur de manivela = a incepe turnarea unui film. 2. Plimbare scurta pe un anumit traseu; raita. ♦ Actziune initziativa intreprindere care cere efort perseverentza indemanare. Un tur de fortza. 3. Parte dintro competitzie sportiva organizata dupa anumite norme constand dintrun shir de etacare reprezinta prima jumatate din totalul etapelor. ♦ Intrecere sportiva mai ales de ciclism in cursul careia se parcurge un circuit pe distantza lunga cu scurte opriri. 4. (La jocul de cartzi) Ciclu de jocuri in care fiecare partener distribuie pe rand cartzile. [Pl. shi: ture] Din fr. tour.

TUR¹ tururi s. n. 1. Mishcare circulara in jurul unui ax sau al unui punct fix efectuata o singura data pina la revenirea in punctul de plecare; p. ext. mishcare liniara pe un traseu cu revenirea la punctul de plecare. Va rog sami facetzi onorul de ami acorda un tur de valtz. ALECSANDRI T. 1427. ♦ Tur de orizont = observare succesiva cu ajutorul teodolitului a diferitelor portziuni caracteristice din jurul unui punct pina la revenirea lunetei in pozitzia de la care sa plecat; fig. privire de ansamblu asupra unei probleme. Eri seara am facut un interesant tur de orizont al situatziei. CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 162 14/4. Tur de fortza v. fortza (I 1). Turretur = dus shi intors plecare shi inapoiere. 2. Parte dintro competitzie sportiva organizata dupa anumite norme constind dintrun shir de etacare reprezinta prima jumatate din totalul etapelor. ♦ Intrecerea sportiva mai ales la ciclism in cursul careia se parcurge un circuit de lunga distantza. 3. (La jocul de cartzi) Ciclu de jocuri in care fiecare partener pe rind distribuie o singura data cartzile. Citva timp sau indemnat toate patru una pe alta: «Mai facem un tur shi ne ridicam». GALAN B. I 415.

TUR s.n. 1. Mishcare circulara sau liniara pe un traseu oarecare cu revenire la punctul de plecare turatzie (2);; tura¹ (2). ♦ Turretur = dus shi intors plecare shi sosire; tur de orizont = observare succesiva a diferitelor puncte caracteristice din jurul unui punct; (fig.) privire de ansamblu asupra unei probleme; tur de pista = zbor pe un traseu dreptunghiular executat in jurul aerodromului. ♦ A trage primul tur de manivela = a incepe turnarea unui film. ♦ Plimbare scurta raita. ♦ (Liv.) Actziune care cere indemanare agilitate putere. ♦ Tur de fortza = efort intreprindere indrazneatza. 2. (Sport) Parte dintrun campionat cuprinzand jumatate din totalul etapelor. ♦ Intrecere sportiva mai ales de ciclism in care se parcurge un circuit pe ditantza lunga. 3. (Tehn.) Mishcare circulara in jurul unui ax. 4. (La jocul de cartzi) Ciclu de jocuri in care fiecare partener distribuie cartzile pe rand. [Pl. ruri re. / < fr. tour cf. lat. turnus instrument pentru intors].

TUR s. n. 1. mishcare circulara sau liniara pe un traseu oarecare cu revenire la punctul de plecare turatzie (2); tura¹ (2). ♦ ~retur = dus shi intors plecare shi sosire; ~ de orizont = observare succesiva a diferitelor puncte caracteristice din jurul unui punct; (fig.) privire de ansamblu asupra unei probleme; ~ de pista = zbor de pe un traseu dreptunghiular in jurul aerodromului. ♦ a trage primul ~ de manivela = a incepe turnarea unui film. ◊ plimbare scurta raita. ♦ ~ de orash = vizitare cu un mijloc de transport a unui centru de interes turistic. ◊ actziune care cere indemanare agilitate putere. ♦ ~ de fortza = efort intreprindere indrazneatza. 2. (sport) prima parte dintrun campionat jumatate din totalul etapelor. ◊ intrecere sportiva (de ciclism) in care se parcurge un circuit pe distantza lunga. ♦ ~ de scrutin = (prima sau a doua) etapa a unor alegeri care se repeta. 3. (tehn.) mishcare circulara in jurul unui ax. 4. (la jocul de cartzi) ciclu de jocuri in care fiecare partener distribuie cartzile pe rand. (< fr. tour)

TUR¹ ~uri n. 1) Mishcare circulara completa a unui corp in jurul unui ax sau al unui punct fix; turatzie. 2) Mishcare liniara pe un anumit traseu cu revenire la punctul de plecare. ◊ ~ retur (sau ~ shi retur) dus shi intors. 3) Plimbare scurta pe un anumit traseu. A face un ~. 4) Parte a unei competitzii sportive reprezentand jumatate din totalul etapelor acesteia. 5) Ciclu de partide in care fiecare partener distribuie pe rand cartzile de joc (pana ajunge randul iarashi primului jucator). /<fr. tour germ. Tour

tur n. 1. mishcare circulara: un tur de vals AL.; 2. preumblare mica: a face un tur prin orash (= fr. tour).

2) *tur n. pl. urĭ (fr. tour invirtitura d. tourner a intoarce). Invirtitura ocol: un tur la vals. Raĭta plimbare scurta. Pop. tura pl. e saŭ ĭ.

tur s. n. pl. túruri

tur (mishcare circulara parte a pantalonilor) s. n. pl. túruri

TUR s. 1. (FIZ.) tura. (~ periodic al unui corp.) 2. inconjur. (Face un ~ al stadionului.) 3. raita tura (reg.) otrocol. (Fac un ~ prin orash.) 4. pasa. (~ la jocul de cartzi.)

TUR s. 1. (FIZ.) tura. (~ periodic al unui corp.) 2. inconjur. (Face un ~ al stadionului.) 3. tura. (Fac un ~ prin orash.) 4. pasa. (~ la jocul de cartzi.)

tur (tururi) s. n. Invirtire ocol. Fr. tour. Der. turaj s. n. (mishcare giratorie) barbarism tehnic folosit de Camil Petrescu.

tur tura Scriban socoteshte k tura este o forma populara pentru tur care e din fr. tour. DLRM explica nediferentziat pe tur shi tura prin fr. tour shi insereaza la tur shi expresia turretur. Dar aceasta nu exista (nici nu poate exista) in franceza ci e luata din germana (vezi p. 19); turnir shah se regaseshte identic (mypa) in rusa shi fara indoiala tzine de acolo paralel cu turn care calciaza fr. tour. Ramine neclar pentru mine tura in expresia a lucra in tura care de asemenea nu poate fi de origine franceza.

TUR DE PISTA zbor de shcoala deasupra unui aerodrom cuprinzand urmatoarele elemente de pilotaj: decolarea executarea virajelor shi priza de aterizare.