ENERGÍE energii s. f. 1. Capacitate a unui sistem (fizic) de a efectua lucru mecanic la trecerea dintro stare data in alta stare. 2. Fortza putere tarie vigoare capacitate de a actziona. ♦ Fermitate hotarare in atitudini in actziuni. Din fr. énergie lat. energia.

energie sf [At: CANTEMIR IST. 368 / V: (inv) ~rghie (A shi: ener~) (ivr) in~ / Pl: ~ii / E: fr energie it energia lat energia ngr ενεργεια cf ger Energie] 1 Vigoare. 2 Capacitate (fizica sau morala) a unei fiintze de a depune un efort sau de a face o actziune. 3 Fermitate (in atitudini). 4 (Ila) De ~ Viguros. 56 (iljv) Cu ~ Energic (56). 7 (Inv; ie) A se face ~rghie A se da curs. 8 (Inv) Eficacitate. 9 (Pex) Intensitate sonora. 10 (Lpl) Resursele (fizice sau morale) de care dispune o fiintza o colectivitate la un moment dat. 11 Capacitatea unui sistem fizic de a efectua lucru mecanic in trecerea dintro stare in alta stare data. 12 Masura generala a diferitelor forme de mishcare a materiei. corectata

ENERGÍE energii s. f. 1. Capacitate a unui sistem (fizic) de a efectua lucru mecanic in trecerea dintro stare in alta stare data. 2. Fortza putere tarie vigoare capacitate de a actziona. ♦ Fermitate hotarare in atitudini in actziuni. Din fr. énergie lat. energia.

ENERGÍE energii s. f. 1. Capacitatea unui sistem fizic de a efectua lucru mecanic la trecerea din starea sa intro anumita stare de referintza. Punind in valoare energia apelor noastre vom trezi la viatza regiuni inapoiate vom crea posibilitatzi pentru mari lucrari de irigatzie pentru asanari shi lucrari de fertilizare a paminturilor degradate shi inundabile. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 326. ◊ Energie cinetica v. cinetic. Energie potentziala v. potentzial. Energie electrica v. electric. Energie atomica (sau nucleara) v. atomic. 2. Fortza putere tarie vigoare capacitate de a actziona. Tineretul nostru studentzesc trebuie sashi indrepte energia shi avintul spre cucerirea cetatzii shtiintzei. CONTEMPORANUL S. II 1951 nr. 223 1/6. K pe orice fricos pe Klapka il infierbinta curajul shi energia altora. REBREANU P. S. 105. Amindoi luptau se indemnau la munca ishi aduceau partea lor de energie in marea shi generoasa framintare a vietzii. VLAHUTZA O. A. III 75.

ENERGÍE s.f. 1. Capacitate a unui sistem de a efectua un lucru mecanic sau o alta actziune echivalenta. 2. Fortza putere vigoare tarie. ♦ Fermitate hotarare in atitudini in actziuni. [Gen. iei. / < fr. énergie it. energia cf. gr. energeia activitate].

ENERGÍE s. f. 1. capacitate a unui sistem de a efectua un lucru mecanic sau o alta actziune echivalenta. 2. fortza putere vigoare. ◊ fermitate hotarare in atitudini in actziuni. (< fr. énergie lat. energia gr. energeia)

ENERGÍE ~i f. 1) Marime egala cu capacitatea unui sistem material de a efectua un lucru mecanic in procesul de transformare dintro stare in alta. ~ mecanica. ~ termica. ~ atomica. 2) Capacitate de a actziona efectiv cu multa fortza shi fermitate; vitalitate fizica. 3) Hotarare shi perseverentza in atitudini shi in actziuni. A actziona cu ~. [G.D. energiei] /<fr. énergie lat. energia

energie f. 1. putere vigoare fizica sau morala; 2. fig. fortza tarie sufleteasca.

*energíe f. (vgr. enérgeia d. érgon lucrare. V. argat). Putere eficacitate: energia unuĭ remediŭ. Fig. Putere tarie de suflet de caracter. Fiz. Facultatea de a fi energetic de a dezvolta fortza.

energhie sf vz energie

energíe s. f. art. energía g.d. art. energíei; pl. energíi art. energíile

energíe s. f. art. energía g.d. art. energíei; pl. energíi art. energíile (sil. gii)

ENERGÍE s. 1. dinamism fortza impetuozitate putere robustetze tarie vigoare vitalitate vlaga (livr.) potentza (pop.) vanjoshenie vanjoshie vartoshie voinicie (reg.) mau vanj vlasta (Munt. Olt. shi Ban.) snaga (inv.) sfortza tarime vartute vlavie (fig.) seva. (Da dovada de o ~ inepuizabila.) 2. v. barbatzie. 3. (FIZ.) energie atomica = energie nucleara; energie electrica v. lumina electrica; energie nucleara v. energie atomica.

ENERGIE s. 1. dinamism fortza impetuozitate putere robustetze tarie vigoare vitalitate vlaga (livr.) potentza (pop.) vinjoshenie vinjoshie virtoshie voinicie (reg.) mau vinj vlasta (Munt. Olt. shi Ban.) snaga (inv.) sfortza tarime virtute vlavie (fig.) seva. (Da dovada de o ~ inepuizabila.) 2. barbatzie putere vigoare. (De o ~ demna de lauda.) 3. energie electrica = electricitate lumina electrica. (Sa intrerupt ~.)

energíe (energíi) s. f. 1. Capacitate a unui sistem de a efectua un lucru mecanic. 2. Fortza tarie putere. Var. (inv.) energhie. Gr. ἐνέργεια (sec. XVIII cf. Gáldi 178) shi modern din fr. énergie. Der. energic adj.; energetic adj.

energie de bazin (engl.= basin energy) (sedim.) starea de agitatzie a unui mediu acvatic determinat de frecventza shi intensitatea cu care valurile shi curentzii controleaza procesele de transport shi acumulare a sedimentelor in acel mediu. In lagune shi mari adanci e.b. este considerata scazuta iar in zonele litorale shi pe shelful intern ridicata.

SURSA DE ENERGIE instalatzie plasata in aeronave care asigura alimentarea aparaturii de bord a sistemelor de supravietzuire a echipajului a mijloacelor de telecomunicatzii shi a actzionarii propulsoarelor in timpul zborului. De regula se utilizeaza curentul continuu de 12 sau 24 V pentru unele aparate existand convertizoare de curent alternativ.

energíe energii s. f. 1. Capacitate a unui sistem de a efectua lucru mecanic in trecerea dintro stare in alta stare. 2. Fortza putere vigoare tarie; capacitate de a actziona. 3. (La pl.) Energii divine necreate = lucrarile lui Dumnezeu izvorand din fiintza Sa shi fiind comune persoanelor Sfintei Treimi prin care Dumnezeu se lasa impartashit oamenilor. ♦ Disputa sfantului Grigore Palama (†1359) cu teologii scolastici latini Varlaam shi Achindin despre lucrarile lui Dumnezeu despre har shi despre relatzia dintre acestea shi fiintza lui Dumnezeu constituind o dezvoltare tarzie a teologiei bizantine. Din fr. énergie lat. energia. (< gr. energhia).

ENERGÍE (< fr. lat.) s. f. 1. Marime ce caracterizeaza capacitatea unui corp sau a unui sistem de a efectua un lucru mecanic la trecerea dintro stare data in alta stare; se masoara in jouli (J) sau in unitatzi tolerate: kilowattora (kWh); erg kilogramfortzametru (kgfm) electronvolt (eV). Diferitele forme de e. (mecanica electrica magnetica solara) se transforma din unele in altele in mod echivalent conform legii conservarii energiei. V. cinetic electric eolian geotermal informatzional potentzial solar. ◊ E. atomica (sau nucleara) = e. degajata intro reactzie de fisiune sau fuziune nucleara. E. interna = functzie de stare a unui sistem termodinamic ce inglobeaza totalitatea formelor de energie care le poseda particulele sale. E. radianta = e. care se propaga in spatziu sub forma de radiatzie de natura ondulatorie elastica sau corpusculara. E. chimica = e. care se elibereaza sau se absoarbe in reactziile chimice determinata de componentza shi structura chimica a substantzelor. 2. Fortza vigoare tarie. ♦ (BOT.) E. germinativa = insushire calitativa a semintzelor de a germina intrun interval de timp cat mai scurt. ♦ Fermitate hotarare in atitudini in actziune.

AGENTZIA INTERNATZIONALA PENTRU ENERGIA ATOMICA (A.I.E.A.; in engl.: Internatzional Atomic Energy Agency I.A.E.A.) agentzie specializata guvernamentala in cadrul sistemului O.N.U. cu sediul la Viena (Austria) creata la 7 oct. 1957 in scopul coordonarii activitatzilor internatzionale pentru cooperarea tehnicoshtiintzifica in domeniul utilizarii tehnologiei nucleare in scopuri pashnice. Are birouri de legatura in Canada Geneva New York shi Tōkyō laboratoare in Austria shi Monaco shi un centru de cercetari la Triest (Italia) administrat de U.N.E.S.C.O. A.I.E.A. are 134 state membre (2002) printre care shi Romania (din 1957).

AGENTZIA INTERNATZIONALA PENTRU ENERGIE ATOMICA (A.I.E.A.; in engl. International Atomic Energy Agency I.A.E.A.) V. Organizatzia Natziunilor Unite.

COMUNITATEA EUROPEANA A ENERGIEI ATOMICE (EURATOM) organizatzie internatzionala guvernamentala cu sediul la Bruxelles una din cele trei entitatzi ale Comunitatzilor Europene. Fondata prin Tratatul separat de la Roma din 1957 ishi incepe activitatea in 1958 in scopul coordonarii politicilor statelor membre in domeniul cercetarii nucleare shi al crearii unei pietze comune pentru materialele shi echipamentele nucleare. Membri fondatori: Belgia Frantza R.F.G. Italia Luxemburg shi Olanda. Altzi membri: Danemarca Irlanda shi Marea Britanie (din 1973) Grecia (din 1981 membru plin in 1986) Spania shi Portugalia (din 1986).