NUCLEÁR A nucleari e adj. 1. Care apartzine nucleului atomic privitor la nucleul atomic. ◊ Fizica nucleara = ramura a fizicii care se ocupa cu studiul nucleului atomic shi al fenomenelor in care nucleul are rolul principal. Chimie nucleara = ramura a chimiei care se ocupa cu studiul nucleului atomic. Reactzie nucleara = fenomen de interactziune intre doua sau mai multe nuclee atomice (ori constituentzi ai lor) in urma caruia se modifica natura structura numarul etc. particulelor participante shi se dezvolta o mare cantitate de energie. Energie nucleara = energie care determina legatura puternica dintre protonii shi neutronii unui nucleu atomic shi care in anumite imprejurari poate fi eliberata shi utilizata; energie atomica. 2. Care se bazeaza pe energia atomica pe degajarea de energie atomica sau pe arme atomice. [Pr.: clear] Din fr. nucléaire.

nuclear ~a a [At: LM / P: ~clear / Pl: ~i ~e / E: fr nucléaire] 15 Care apartzine nucleului (15). 610 Care se refera la nucleu (15). 11 (Is) Fizica ~a Ramura a fizicii atomice care studiaza nucleul (3). 12 (Is) Chimie ~a Ramura a chimiei care studiaza nucleul (4). 13 (Is) Reactzie ~a Fenomen de ciocnire a doua sau mai multe nuclee atomice (sau constituentzi ai lor) in urma careia se produc unul sau mai multe nuclee atomice (sau constituentzi ai acestora). 14 (Is) Energie ~a Energie obtzinuta prin dezintegrarea atomului in urma unor reactzii nucleare (13) Si: atomic. 15 Care se refera la energia atomica. 16 Care apartzine energiei atomice. 17 Care se bazeaza pe degajare de energie atomica sau pe arme atomice.

NUCLEÁR A nucleari e adj. 1. Care apartzine nucleului atomic privitor la nucleul atomic. ◊ Fizica nucleara = ramura a fizicii care se ocupa cu studiul nucleului atomic shi al fenomenelor in care nucleul are rolul principal. Chimie nucleara = ramura a chimiei care se ocupa cu studiul nucleului atomic. Reactzie nucleara = fenomen de interactziune intre doua sau mai multe nuclee atomice (ori constituentzi ai lor) in urma caruia se modifica natura structura numarul etc. particulelor participante shi se dezvolta o mare cantitate de energie. Energie nucleara = energie obtzinuta prin dezintegrarea atomului in urma unor reactzii nucleare; energie atomica. 2. Care se bazeaza pe energia atomica pe degajarea de energie atomica sau pe arme atomice. [Pr.: clear] Din fr. nucléaire.

NUCLEÁR A nucleari e adj. Care se refera la nucleu (1) de nucleu al nucleului. ◊ Fizica nucleara = ramura a fizicii care se ocupa cu studiul nucleului atomului shi al fenomenelor in care nucleul are rolul principal. Fizica atomica shi fizica nucleara au fost intemeiate abia in a treia decada a secolului nostru. CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 120 7/1. Chimie nucleara = ramura a chimiei care se ocupa cu studiul nucleului atomului. Energie nucleara = energie obtzinuta prin dezintegrarea atomului in urma unor reactzii nucleare. Epoca energiei nucleare trebuie sa puna capat razboaielor de agresiune. CONTEMPORANUL S. II 1950 nr. 185 1/1. Reactzie nucleara = fenomen de interactziune intre un nucleu atomic shi o particula care ciocneshte acel nucleu ceea ce duce la formarea nucleului unui alt atom sau la eliberare de energie. Pronuntzat: clear.

NUCLEÁR adj. Referitor la nucleu al nucleului (unui atom). ◊ Fizica nucleara = parte a fizicii care studiaza nucleul atomic shi fenomenele legate de el; chimie nucleara = parte a chimiei care studiaza nucleul atomului; reactzie nucleara = interactziune a doua sau mai multe nuclee atomice (ori constituentzi ai acestora) prin care se modifica natura structura numarul particulelor participante shi se dezvolta o mare cantitate de energie; energie nucleara = energie care se dezvolta prin dezintegrarea atomului in urma unor reactzii nucleare. [Pron. clear. / cf. fr. nucléaire].

NUCLEÁR A adj. 1. referitor la nucleul celulei. 2. referitor la nucleul atomului. 3. referitor la energia atomica bazat pe aceasta energie. ♦ energie ~a = energie care se dezvolta prin dezintegrarea atomului in urma unor reactzii nucleare; combustibil~ = material fisionabil care produce energie nucleara. ◊ arme ~e = arme care folosesc energia nucleara (arma atomica shi termonucleara). (< fr. nucléaire)

NUCLEÁR ~a (~i ~e) 1) Care tzine de nucleul atomic; propriu nucleului atomic. ◊ Fizica ~a ramura a fizicii care se ocupa cu studiul nucleului atomic. Energie ~a energie produsa de reactzia nucleara. Reactzie ~a fenomen de transformare a nucleelor atomice in procesul de interactziune reciproca dintre ele. Explozie ~a degajare brusca a unei cantitatzi enorme de energie determinata de o reactzie in lantz. 2) Care tzine de energia atomica; propriu energiei atomice. ◊ Arme ~e arme bazate pe folosirea energiei atomice. 3) Care apartzine nucleului (unei celule). [Sil. clear] /<fr. nucleaire

* nucleár a adj. (d. nucleŭ). Biol. De nucleŭ: substantza nucleara.

iárna nucleára sint. s. ◊ „Explozia focoaselor nucleare ar duce la instalarea unei «ierni nucleare» caracterizata printrun frig polar shi intuneric care nu ar permite supravietzuirea recoltelor shi a civilizatziei.” Sc. 24 I 84 p. 7; v. shi ecosistem

nucleár (nuclear) adj. m. pl. nucleári; f. nucleára pl. nucleáre

nucleár adj. m. (sil. cle) pl. nucleári; f. sg. nucleára pl. nucleáre

REACTOR NUCLEAR s. (FIZ.) pila atomica.

REACTOR NUCLEAR s. n. (FIZ.) Instalatzie complexa in care se realizeaza fisiunea nucleelor elementelor grele printro reactzie in lantz controlata. Functzionarea unui r.n. se bazeaza pe faptul k fisiunea unui nucleu atomic provocata de actziunea unui neutron este insotzita de eliberarea altor 23 neutroni precum shi de degajarea unei insemnate cantitatzi de energie (indeosebi k energie cinetica a fragmentelor de fisiune shi a neutronilor emishi) care in final apare sub forma de caldura. Fiecare nou neutron poate provoca la randul lui fisiunea unui alt nucleu shi astfel numarul neutronilor k shi cel al fisiunilor poate creshte in avalansha procesul dobandind un caracter de reactzie in lantz autointretzinuta. Din punctul de vedere al vitezei neutronilor care realizeaza fisiunile r.n. se impart in: r. termice in care viteza predominanta corespunde practic unei situatzii de echilibru termic al neutronilor cu materialele din zona activa; r. epitermice in care aproape jumatate din fisiuni se datoresc neutronilor cu viteze superioare celor de agitatzie termica; r. intermediare in care majoritatea fisiunilor sunt produse de neutroni ale caror viteze sunt superioare celor de agitatzie termica shi inferioare celor cu care neutronii sunt eliberatzi in procesele de fisiune; r. rapide in care fisiunile sunt infaptuite de neutronii ale caror viteze nu difera mult de cele cu care ei sunt emishi prin fisiune. Partea cea mai importanta a r.n. este regiunea unde se desfashoara reactziile de fisiune numita zona activa. Aici se afla materialul fisionabil sau combustiblul nuclear care poate fi: uraniu natural uraniu imbogatzit cu izotopul U{²35} plutoniu etc. shi moderatorul care are rolul de a incetini neutronii rapizi shi care poate fi: apa obishnuita apa grea grafit etc. In r.n. de tip eterogen combustibilul nuclear este dispus sub forma de elemente distincte (de obicei bare) inconjurat de moderator iar in r.n. de tip omogen combustibilul shi moderatorul formeaza un amestec intim sub forma unei solutzii sau a unei suspensii. Proportzia de moderator raportata la cantitatea de combustibil depinde de felul r.n. fiind mai mare la r.n. termice shi foarte mica (sau lipsind complet) la r.n. rapide. Zona activa este inconjurata de un reflector care are rolul de a reduce prin imprashtiere elastica scaparile de neutroni in afara zonei active. Pentru reglarea puterii r.n. este prevazut cu cateva bare de control (sau de reglaj) care pot fi introduse mai mult sau mai putzin in zona activa shi care fiind facute din materiale puternic absorbante actzioneaza asupra cantitatzii de neutroni liberi shi implicit asupra intensitatzii reactziei globale. Alte bare de acelashi tip numite bare de sigurantza au rolul de a opri automat functzionarea r.n. in caz de avarie. Caldura produsa in zona activa este preluata shi transferata in afara r.n. prin intermediul unui agent de racire care poate transporta energia termica pana la un schimbator de caldura sau direct la un turbogenerator (in cazul unor tipuri de r.n. energetice) ori la un turn de racire (in cazul r.n. de cercetare). Drept agentzi de racire se folosesc: apa apa grea gaze (ex. bioxid de carbon) metale topite (ex. sodiu) substantze organice (ex. difenil) etc. Uneori agentul de racire se confunda cu moderatorul (de exemplu la r.n. cu apa). O componenta importanta a r.n. este recipientul care impiedica substantzele radioactive sa iasa in afara zonei active shi care uneori este shi vas de presiune pentru agentul de racire. Pentru evitarea iradierii personalului cu radiatziile nocive foarte intense care se formeaza in zona activa precum shi pentru evitarea contaminarii aparaturii shi echipamentului auxiliar recipientul r.n. este inconjurat de un zid gros dintrun material absorbant (de obicei beton special). R.n. este prevazut cu un tablou de comanda care contzine comenzile dispozitivelor de reglaj precum shi instrumentele de masura shi de inregistrare pentru temperatura shi presiunea din zona activa fluxul de neutroni pozitziile barelor de control shi ale celor de sigurantza etc. Se construiesc r.n. pentru diferite scopuri: a) r. de cercetare care ofera posibilitatea utilizarii fluxurilor intense de neutroni shi de radiatzii gamma shi care uneori poate shi folosit shi pentru producerea izotopilor radioactivi; b) r. energetic care este destinat productziei de energie termica shi care poate fi statzionar (montat intro centrala electronucleara) sau mobil (montat pe nave de suprafatza pe submarine etc.); c) r. reproducator care transforma un material putzin fisionabil (ex. U²³⁸)sau nefisionabil (ex. Th²³²) intrun combustibil nuclear mult mai eficient (in Pu²³⁹ respectiv U²³³) in vederea utilizarii ulterioare a acestuia intrun r.n. energetic. Primul r.n. a fost construit la Chicago (S.U.A.) in 1942 de catre E. Fermi; era un r.n. eterogen cu grafit moderator de putere practic nula. In prezent puterea r.n. k shi diversitatea de tipuri este in continua creshtere; cele mai mari r.n. au puteri de ordinul sutelor de megawatzi. In Romania a fost dat in functziune in 1954 un r.n. de cercetare de tip eterogen care functzioneaza cu uraniu imbogatzit (10% U²³⁵) avand k moderator apa obishnuita; sa construit la Cernavoda o centrala atomoelectrica in colaborare cu Canada pe baza conceptului r.n. de tip CANDU (Canadian Deuterium Uranium). Centrala atomoelectrica functzioneaza cu uraniu natural shi utilizeaza apa grea k moderator shi k agent de racire. Primul grup energetic (din cele 5 preconizate) are o putere instalata de 700 MW shi a fost inaugurata oficial la 17 apr. 1996 (productzia de energie electrica a inceput in nov. acelashi an).