FÓRTZA fortze s. f. I. 1. Capacitate care o au fiintzele vii de a depune un efort de a face actziuni fizice prin incordarea mushchilor; putere fizica vigoare. Fortza bratzelor. ◊ (Frantzuzism) Tur de fortza = actziune greu de realizat care cere multa putere fizica sau energie morala shi abilitate. 2. Tarie putere. Marele Razboi pentru Apararea Patriei a demonstrat uriasha fortza vitala a Statului sovietic multinatzional. SCINTEIA 1952 nr. 2544. SHtiintza lui [Anatole] France este o mina de consideratzii de apropieri de comparatzii care dau o mai mare fortza creatziei sale. IBRAILEANU S.280. ♦ Energie (morala). Patriotismul socialist shi internatzionalismul proletar... stau la baza fortzei morale de nemasurat a Armatei Sovietice. SCINTEIA 1951 nr. 1973. ♦ Aptitudine capacitate putintza de a realiza ceva. Fortza mobilizatoare. ▭ Moscova catre care se indreapta privirile intregii lumi progresiste este un exemplu viu al uriashei fortze creatoare de valori materiale shi spirituale a oamenilor sovietici. SCINTEIA 1954 nr. 2898. ◊ Loc. adj. De fortza = foarte capabil. SHahist de fortza. 3. Element dinamic inzestrat cu putere shi energie care actzioneaza puternic intrun anumit domeniu de activitate; factor social shi politic activ; clasa strat social grup organizatzie politica sau individ care se manifesta k un element social shi politic activ. Partidul nostru deshi silit sa lupte in conditzii de adinca ilegalitate datorita regimurilor reactzionare din trecut a fost totdeauna principala fortza care a combatut aceste regimuri shi politica lor shovina reactzionara fatza de natzionalitatzile conlocuitoare. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 94. 4. (Mai ales la pl. de obicei urmat de determinarea «armata» sau de alte determinari aratind felul) Armata unitatzi militare. Fortze aeriene shi navale. ▭ Serviciul militar in rindurile fortzelor armate ale Republicii Populare Romine este o indatorire de onoare a cetatzenilor Republicii Populare Romine. CONST. R.P.R. 42. Probabil k nu intzelegem bine jocul fortzelor. Dupa inaintarile fulgeratoare retrageri strategice. SADOVEANU M. C. 90. Cishtiga razboiul armata care a angajat mai putzine din fortzele ei in batalie. CAMIL PETRESCU U. N. 346. 5. (Ec. pol.; mai ales in expr.) Fortza de munca = capacitatea de munca a omului totalitatea aptitudinilor lui fizice shi intelectuale datorita carora el este in stare sa produca bunuri materiale. Valoarea fortzei de munca in orinduirea capitalista determina timpul de munca necesar pentru reproducerea valorii ei. Fortze de productzie = latura a modului de productzie constituita din uneltele de productzie cu ajutorul carora se produc bunurile materiale shi din oamenii care pun in mishcare uneltele de productzie shi produc bunuri materiale datorita unei anumite experientze shi unei deprinderi de a munci. Fortzele de productzie sint fortzele cele mai mobile shi mai revolutzionare ale productziei. STALIN PROBL. EC. 63. II. 1. Energie existenta in natura. Oamenii sovietici ne invatza k fortzele naturii pot fi stapinite shi puse in slujba cauzei comunismului shi a pacii. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 343. ♦ (Fiz.) Actziune care exercitata singura de un sistem fizic asupra altuia i schimba starea in special actziune mecanica care schimba starea de mishcare a unui corp; marime dirijata care reprezinta aceasta actziune. 2. (Fiz. invechit) Energie. ◊ Fortza motoare = energie folosita pentru punerea in mishcare a corpurilor. III. Putere de constringere violentza. A intrebuintza fortza. ◊ (Mai ales in loc. adv.) Cu fortza =in mod fortzat cu sila. O astfel de sora ar fi trebuit... sa fi ramas sau so fi luat pe Eleonora cu ea chiar shi cu fortza. DUMITRIU B. F. 115. Prin fortza imprejurarilor = constrins de motive obiective. ◊ (Caz de) fortza majora = situatzie in care cineva nu poate proceda asha cum ar vrea din cauza unor imprejurari mai puternice decit vointza sa. Camasha de fortza v. camasha.