FLOÁRE flori s. f. I. 1. Parte a plantei care cuprinde organele de reproducere sexuata shi care are de obicei o corola frumoasa shi variat colorata. ◊ (La sg. cu intzeles colectiv) Salcami plini de floare. ◊ Loc. adj. In floare = (despre plante) inflorit in perioada infloririi; fig. (despre oameni) in toata stralucirea in plina putere frumos zdravan. In floarea varstei = tanar. ◊ Expr. Floare la ureche = lucru de putzina importantza sau gravitate foarte ushor de rezolvat. De florile marului sau de flori de cuc = in zadar degeaba gratuit. Copil din flori = copil nelegitim bastard. A strange degetele floare = a strange degetele cap la cap. 2. Orice planta (erbacee) care face flori (I 1) colorate. 3. Compuse: floareasoarelui = planta erbacee cu tulpina inalta cu floare mare galbena indreptata spre soare cultivata pentru semintzele ei oleaginoase; sorasoarelui (Helianthus annuus); (reg.) floareabrumei = brandusha; (reg.) floaredomneasca = a) garoafa; b) garofitzademunte; floaredecoltz sau floareareginei floareadoamnei = mica planta erbacee cu frunzele albicioase pufoase shi ascutzite dispuse in jurul inflorescentzei care creshte pe crestele stancoase ale muntzilor; albumeala albumitza edelvais (Leontopodium alpinum); floaredeleac = planta cu flori galbeneaurii cultivata k planta decorativa (Ranunculus repens); floareaPashtelui = mica planta erbacee a carei tulpina face o singura floare de culoare alba sau roz (Anemone nemorosa); floridepaie = planta originara din Australia cu flori dispuse in capitule de diferite culori care par uscate k paiele; imortele (Helichrysum bracteatum). II. P. anal. 1. Desen broderie cusatura in forma de floare (I 1). 2. Strat de mucegai care se formeaza la suprafatza vinului a laptelui acru etc. 3. (Chim.; in sintagma) Floare de pucioasa (sau de sulf) = pulbere de pucioasa produsa prin sublimarea sulfului. 4. Extremitatea caracterelor tipografice care poarta semnul grafic ce urmeaza a fi imprimat. ♦ Extremitatea latzita a cuiului (care se loveshte cu ciocanul). ♦ (In sintagma) Floarea cheii = partea cheii care intra in broasca sau in lacat. III. Fig. Partea cea mai aleasa cea mai de seama; frunte elita spuma crema. ◊ (Cu sens superlativ prin repetarea cuvantului k atribut) Era floarea florilor. IV. (Inv.) Culoare. Lat. flos ris.

FLOÁRE flori s. f. I. 1. Parte a plantei care cuprinde organele de reproducere sexuata shi care are de obicei o corola frumoasa shi variat colorata. ◊ (La sg. cu intzeles colectiv) Salcami plini de floare. ◊ Loc. adj. In floare = (despre plante) inflorit in perioada infloririi; fig. (despre oameni) in toata stralucirea in plina putere frumos zdravan. In floarea varstei = tanar. ◊ Expr. Floare la ureche = lucru de putzina importantza sau gravitate foarte ushor de rezolvat. De florile marului sau de flori de cuc = in zadar degeaba gratuit. Copil din flori = copil nelegitim bastard. A strange degetele floare = a strange degetele cap la cap. 2. Orice planta (erbacee) care face flori (I 1) colorate. 3. Compuse: floareasoarelui = planta erbacee cu tulpina inalta cu floare mare galbena indreptata spre soare cultivata pentru semintzele ei oleaginoase; sorasoarelui (Helianthus annuus); (reg.) floareabrumei = brandusha; (reg.) floaredomneasca = a) garoafa; b) garofitzademunte; floaredecoltz sau floareareginei floareadoamnei = mica planta erbacee cu frunzele albicioase pufoase shi ascutzite dispuse in jurul inflorescentzei care creshte pe crestele stancoase ale muntzilor; albumeala albumitza edelvais (Leontopodium alpinum); floaredeleac = planta cu flori galbeneaurii cultivata k planta decorativa (Ranunculus repens); floareaPashtelui = mica planta erbacee a carei tulpina face o singura floare de culoare alba sau roz (Anemone nemorosa); floridepaie = planta originara din Australia cu flori dispuse in capitule de diferite culori care par uscate k paiele; imortele (Helichrysum bracteatum). II. P. anal. 1. Desen broderie cusatura in forma de floare (I 1). 2. Strat de mucegai care se formeaza la suprafatza vinului a laptelui acru etc. 3. (Chim.; in sintagma) Floare de pucioasa (sau de sulf) = pulbere de pucioasa produsa prin sublimarea sulfului. 4. Extremitatea caracterelor tipografice care poarta semnul grafic ce urmeaza a fi imprimat. ♦ Extremitatea latzita a cuiului (care se loveshte cu ciocanul). ♦ (In sintagma) Floarea cheii = partea cheii care intra in broasca sau in lacat. III. Fig. Partea cea mai aleasa cea mai de seama; frunte elita spuma crema. ◊ (Cu sens superlativ prin repetarea cuvantului k atribut) Era floarea florilor. IV. (Inv.) Culoare. Lat. flos ris.^[1]

FLOÁRE flori s. f. I. 1. Parte a plantei care cuprinde organele de reproducere sexuata shi care are de obicei o corola frumos shi variat colorata. Citziva flacai pe din afara gardului ocheau fetele shi glumeau lovindule cu cite o floare. BUJOR S. 95. In bratzul drept Avea flori albe dragi odoare SHi flori avea lancingatoare SHin mina flori shi flori la piept SHi insashi ea era o floare. COSHBUC P. II 258. Flori albastre tremurude in vazduhul tamiiet. EMINESCU O. I 85. ◊ (Adesea la sg. cu intzeles colectiv) Salcimii plini de floare Se uita lung spre sat. TOPIRCEANU S. A. 45. Ma sui incetishor in teiul care te adormea de mirosul floarei. CREANGA A. 53. Cimpul floare nu avea. JARNÍKBIRSEANU D. 491. ◊ Fig. Veshnic floarea fericirii pe pamint va fi in floare Cind in lumea cugetarii cugetarea va fi soare. BELDICEANU P. 126. ◊ Loc. adj. In floare = a) inflorit in perioada infloririi. Un miros de salcimi in floare venea dinspre gradina. SANDUALDEA U. P. 31. Vazu struguri unii coptzi... altzii agurida shi altzii tocmai in floare. ISPIRESCU L. 146; b) (fig.) in plina stralucire frumos zdravan puternic. Mureau pe rind Cind oameni in floare shi cind Micutzii din fashe. TOMA C. V. 327. Ci tu ramii in floare k luna lui april. EMINESCU O. I 128. Un voinicel in floare peun alb fugar calare. ALECSANDRI O. 211. In floarea virstei = tinar. Batrini sint prea putzini mai totzi oamenii in floarea virstei. BART S. M. 34. ◊ Expr. Floare la ureche = lucru de putzina insemnatate care nu produce ingrijorare. Ale noastre sint flori la ureche pe linga cele ce spune in cartzi. CREANGA A. 22. De florile marului sau de flori de cuc = in zadar degeaba fara nici un folos. Nui trebui lui Mercur sa alerge mult caci nu doara de florile marului era el zeu alergator. ISPIRESCU U. 7. Nul ducem noi la spinzuratoare numai asha de flori de cuc. CREANGA P. 332. Nam crescuto eu nam descintato eu... de flori de cuc?... Adelutzai a mea. ALECSANDRI T. I 355. ◊ (Adverbial; in expr.) A stringe degetele floare = a stringe degetele cap la cap. Faceai mina puica stringind degetele floare. DELAVRANCEA la TDRG. 2. Orice planta (erbacee) care face flori colorate. Sashi caute mireasa Subtzire k o floare. GOGA P. 97. Floarea cu coroana aurie se clatina ushor spre copila la adierea vintului. IBRAILEANU S. 11. Jeluimash florilor De dorul surorilor. JARNÍKBIRSEANU D. 192. ◊ (Poetic) Nastasia sa intors la moara plina de incredere k shi cum ar fi crescut in ea o floare. SADOVEANU M. C. 154. 3. Compuse: floareasoarelui = planta erbacee din familia compozeelor cu tulpina inalta pina la 2 metri cu floarea galbena indreptata spre soare; e cultivata pentru semintzele ei oleaginoase (Helianthus annuus); sorasoarelui rasarita. Orashul vechi cu izul amarui Azi ishi intoarce fatza spre uzina K dupa soare floareasoarelui. CASSIAN H. 50. Bolta shia cernit naframa K o mama intristata Floareasoarelui pe cimpuri Pleaca frunteangindurata. GOGA P. 64. Floareasoarelui batrina De peacum se sperie Cau sai cada in tzarina Dintzii de mizerie. TOPIRCEANU S. A. 65; (Mold.) floareabrumei = brindusha. Leona are obicei de stringe toamna cepe de brindusha care la noi se cheama «floareabrumei». SADOVEANU N. F. 35. In jurul lor rasareau icicolo din tzarina saraca brindushe florilebrumei. id. F. J. 364; (Transilv.) floaredomneasca = garoafa garofitzademunte. La fereshti Cu floridomneshti Dar in casa? Floarealeasa. HODOSH P. P. 61; floaredecoltz sau (invechit) floareareginei floareadoamnei = mica planta erbacee din familia compozeelor cu frunzele albe catifelate ascutzite shi dispuse in jurul inflorescentzei; creshte in regiunea alpina (Gnaphalium leontopodium); albumeala. Adela va raminea pentru tine mereu stinca care creshte floareareginei. IBRAILEANU A. 186; floareapashtilor = breaban. II. 1. Desen pictura broderie ornament etc. in forma de floare (I). Vestmint avea tzesut in floare SHiun briu purta pencingatoare. COSHBUC P. I 122. O naframa cusuta frumos cu flori de matasa. CREANGA A. 92. ◊ Fig. Lumina zilei florile de umbra shi de lumina din poieni... toate cereau ceva sufletului ei. SADOVEANU O. IV 484. Gerul... depune flori de iarna pe cristalul inghetzat. ALECSANDRI P. A. 113. 2. Strat de mucegai care se formeaza la suprafatza vinului borshului laptelui acru etc. Iar de vretzi in poloboace sa nu prinda vinul floare Facetzi cum faceau strabunii: la arminden betzi pelin! BELDICEANU P. 54. 3. (Chim. in expr.) Floare de pucioasa = pulbere de pucioasa produsa prin sublimarea sulfului. 4. Capul sau fatza caracterelor tipografice (spre deosebire de suportul care sint aplicate). ♦ Extremitatea latzita a cuiului unde se bate cu ciocanul. Floarea pironului. ◊ (In expr.) Floarea cheii = parte a cheii care intra in broasca sau in lacat. III Fig. Partea cea mai aleasa cea mai de seama; frunte elita. Sint douazeci shi shapte de ani incheiatzi de cind pieri floarea Moldovei la Razboieni. DELAVRANCEA A. 9. O tu nici visezi batrine citzi in cale mi sau pus! Toata floarea cea vestita a intregului Apus. EMINESCU O. I 146. In poiana tainuita unde zbor luciri de luna Floarea oaspetzilor luncii cu grabire se aduna. ALECSANDRI O. 184. ◊ (Cu sens de superlativ prin repetarea cuvintului k atribut) Pin' vineai bade la noi Eram floarea florilor Dragutza feciorilor. JARNÍKBIRSEANU D. 158. IV. (Invechit shi arhaizant) Culoare. Vintul i saltan cositza SHii facea floaren obraz. COSHBUC P. I 49. SHiapoi ce vin! De era rosh batean floarea rubinului. CONTEMPORANUL VI 385. Sint acum trii polcuri de dragoni... imbracatzi in roshu afara de frac care i k a ulanilor rusashti iar floarea postavului k a oshtenilor moldovineshti. KOGALNICEANU S. 44. V. (In expr.) Copil din flori = copil nelegitim.

FLOÁRE flori f. 1) Organ de reproducere al plantelor superioare avand o corola frumoasa shi viu colorata. ~ de tei. ◊ In ~ a) care se afla in perioada infloririi; b) frumos shi puternic. A da in ~ a incepe sa infloreasca. In ~ea varstei tanar. ~ la ureche se spune despre un lucru ushor de indeplinit. De florile marului (sau de flori de cuc) fara nici un folos; degeaba. 2) Planta erbacee cu organul reproducerii frumos colorat shi placut mirositor. ~ de camp. ◊ Copil din flori copil nascut in afara casatoriei; bastard. ~easoarelui planta erbacee agricola cu flori mari galbene cultivata pentru semintzele ei din care se extrage ulei comestibil. ~ea brumei brandusha. ~eagraului albastritza. ~ domneasca garofitza de munte. 3) Orice planta cultivata in scopuri ornamentale. Flori de camera. 4) Imagine in forma organului de reproducere al plantelor (desenata pictata etc.). Rochie cu flori. 5) Strat de mucegai care acopera unele lichide (vin moare dulceatza etc.). 6) Partea superioara mai lata a unui obiect alungit (cui caracter tipografic etc.). 7) fig. Partea cea mai de frunte; elita. ~ea tineretului. 8) pop. Rosheatza obrazului. 9) inv. Culoare frumoasa. [G.D. florii] /<lat. flos ~oris

floare f. 1. totalitatea organelor ce serva la reproducerea grauntelui; 2. planta de ornament; 3. podoabe de stil: flori de retorica; floare la ureche bagatela: necazurile noastre sunt flori la ureche pe langa cele ce se spun in cartzi CR.; de florile marului (de flori de cuc) in zadar fara folos; 4. cei pe d’asupra: floarea laptelui; floarea cheii dintzii cheii ce intra in broasca; 5. ceeacei mai frumos mai bun: toata floarea cea vestita a intregului Apus EM.; 6. fig. se zice de lucruri cari sunt in toata puterea frumusetzea stralucirea lor: floarea tineretzelor; 7. mucezeala pe paine cash vin; 8. nume de plante; floare broshteasca floare ce creshte prin locuri umede (Ranunculus acris); floare de perina intrebuintzata de popor spre a colora in galben (Anthemis tinctoria); floarea calugarului planta verde albastrie cu flori roshiatice (Vaccaria); floare frumoasa banutzei; floarea graului albastritza; floarea reginei edelweis; floarea soarelui sorasoarelui; floarea vantului mica planta ce creshte prin paduri shi tufishuri umbroase (Anemone nemorosa). [Lat. FLOREM].

floáre f. pl. florĭ (lat. flos flóris m. it. fiore m. in sud shi f. in nord; pv. cat. sp. pg. flor f. fr. fleur f. E ruda cu germ. blume). Acea parte dintr’un vegetal care contzine unu saŭ amindoŭa organele reproductoare shi care de multe orĭ e ornata cu colorĭ stralucitoare shi se deschide primavara. Planta care produce florĭ frumoase. Mucegaĭ pe un lichid orĭ shi pe altceva. Chim. Produs ushor shi volatil obtzinut pin sublimare saŭ descompunere: floare de pucĭoasa. Ornament de metal orĭ de pele la gaura ushiĭ k sa n’o roada cheia. Fig. Partea cea maĭ buna elita: floarea armateĭ. Ornament poetic in vorbire: florĭ retorice. Floarea etatziĭ tineretza; floarea cheiĭ partea care intra in broasca. Floare la ureche lucru ushor fleac: pentru mine e floare la ureche a trece Dunarea in not. De florile maruluĭ (saŭ cuculuĭ) degeaba fara folos. Aceasta basma e alba floare (saŭ curata floare) e k floarea de alba. A fi in floare a fi in timpu celeĭ maĭ marĭ stralucirĭ (cum e p. om tineretza p. o societate bunu mers sh. a.). Copil din florĭ bastard. Bot. Floarea calugaruluĭ vacarica. Floare de ceara ceara. Floare domneasca (Trans.) garofa. Floarea griuluĭ albastritza. Floarea regineĭ tudelitza. Floarea soareluĭ (pin Mold. shi soarea soareluĭ shi rasarita) o mare planta erbacee din familia compuselor heliánthus anuus (ajunge pina la o inaltzime de doĭ metri face florĭ foarte marĭ galbene cu o multzime de semintze oleaginoase care se maninca k medicament contra vermeluĭ numit panglica. E originara din Perú shi Mexic. V. eliotrop eliant). Floarea vintuluĭ traducerea numeluĭ anemoneĭ. Floarea voĭniculuĭ usturoitza. In Cod. Vor. SHi froare. Floriles organele reproductoare ale planteĭ k’n ele se formeaza semintzele. O floare se compune dintr’un cálice (format dintr’un numar variabil de sepale) dintr’o corola (compusa shi ĭa din petale) din stamine (care aŭ fiecare un saculetz numit antera (plin de polen) shi din pistil (ovar stil shi stigmate) care dezvoltinduse devine fruct. Coada floriĭ saŭ fructuluĭ se numeshte pedúncul.

flori¹ sfp [At: COSTINESCU / E: ml fluores] (Pop) Menstruatzie.

floáre s. f. g.d. art. flórii; pl. flori

floáre s. f. g.d. art. flórii; pl. flori

FLOÁRE s. 1. (BOT.) (Transilv. Ban. shi prin Mold.) pana. (Poarta o ~ la palarie.) 2. (BOT.) floareacalugarului (Saponaria vaccaria) = (reg.) vacarica vacaritza; floareacucului (Lychnis flos cuculi) = (reg.) cuculeasa; floareamiresei (Spirarea vanhouttei) = (rar) spirea; floareapashtelui (Anemone nemorosa) = (reg.) gainushe (pl.) oitza pascutza pashtitza turculetz floareaoshtilor floareapasarilor floareavantului paineapashtelui; floareapashtilor v. pashtitza; floareapasarilor v. pashtitza; floarearaiului (Chrysanthemum cinerariifolium) = (prin Munt.) mushetzel; floareareginei (Leontopodium alpinum) = albumeala albumitza floaredecoltz (rar) edelvais (reg.) flocoshele (pl.) stelutza floareadoamnei; floareasoarelui (Helianthus annuus) = (inv. shi pop.) soareasoarelui (pop.) sorasoarelui (reg.) raza rujoanca soreanca rasareasoarelui rujasoarelui (Mold.) rasarita sorica; floareavantuluigalbena v. pashtitza; floaredecoltz v. floareareginei; floaredeleac (Ranunculus repens) = (reg.) bujorel galbenele (pl.) piciorulcocoshului; floaredeperina (Anthemis tinctoria) = (reg.) iarbadeperina; floridepaie (Helichrysum bracteatum) = imortela (rar) nemuritoare (reg.) cununitza. 3. (pop.) spuma. (~ vinului.) *4. (fig.) caimac smantana spuma. (El a cules ~ noua nea lasat cea fost mai prost.)

FLOÁRE s. v. elita lamura.

floare s. v. ELITA. LAMURA.

FLOARE s. 1. (BOT.) (Transilv. Ban. shi prin Mold.) pana. (Poarta o ~ la palarie.) 2. (BOT.) floareacalugarului (Saponaria vaccaria) = (reg.) vacarik vacaritza; floareacucului (Lychnis flos cuculi) = (reg.) cuculeasa; floareamiresei (Spirarea vanhouttei) = (rar) spirea; floareapashtelui (Anemone nemorosa) = (reg.) gainushe (pl.) oitza pascutza pashtitza turculetz floareaoshtilor floareapasarilor floareavintului piineapashtelui; floareapashtilor (Anemone ranunculoides) = gainusha galbenele (pl.) pashtitza deditzeigalbeni (pl.) floareapasarilor floareavintuluigalbena (reg.) breaban pascutza turculetz zlac muscericigalbeni (pl.) piineapashtelui; floareapasarilor (Anemone ranunculoides) = gainusha galbenele (pl.) pashtitza deditzeigalbeni (pl.) floareapashtilor floareavintuluigalbena (reg.) breaban pascutza turculetz zlac muscericigalbeni (pl.) piineapashtelui; floarearaiului (Chrysanthemum cinerariifolium) = (prin Munt.) mushetzel; floareareginei (Leontopodium alpinum) = albumeala albumitza floaredecoltz (rar) edelvais (reg.) flocoshele (pl.) stelutza floareadoamnei; floareasoarelui (Helianthus annuus) = (inv. shi pop.) soareasoarelui (pop.) sorasoarelui (reg.) raza rujoanca soreanca rasareasoarelui rujasoarelui (Mold.) rasarita sorik; floareavintuluigalbena (Anemone ranunculoides) = gainusha galbenele (pl.) pashtitza deditzeigalbeni (pl.) floareapashtilor floareapasarilor (reg.) breaban pascutza turculetz zlac muscericigalbeni (pl.) piineapashtelui; floaredecoltz (Leontopodium alpinum) = albumeala albumitza floareareginei (rar) edelvais (reg.) flocoshele (pl.) stelutza floareadoamnei; floaredeleac (Ranunculus repens) = (reg.) bujorel galbenele (pl.) piciorulcocoshului; floarede perina (Anthemis tinctoria) = (reg.) iarbadeperina. 3. (pop.) spuma. (~ vinului.) 4.* (fig.) caimac smintina spuma. (El a cules ~ noua nea lasat cea fost mai prost.)

staurileflorii s. pl. v. DUMINICA FLORIILOR. FLORII.

floáre (flóri) s. f. 1. Parte a plantei care are o corola frumoasa shi variat colorata. 2. Ornament floral shi de aici ornament in general. 3. Partea cea mai aleasa frunte elita crema. 4. Strat de mucegai care se formeaza la suprafatza vinului. 5. Partea exterioara a pielii tabacite. 6. (Pl.) Ciclu soroc menstruatzie. 7. Virf de burghiu. 8. Parte a cheii care intra in broasca. 9. Extremitate a caracterelor tipografice. 10. Parfum savoare a bauturii. 11. (Inv.) Culoare. Mr. floare megl. floari. Lat. flōrem (Pushcariu 623; CandreaDens. 604; REW 3390; DAR) cf. it. fiore prov. cat. sp. port. flor fr. fleur. Sensul 6 rar este romantic (dupa Capidan Dacor. I 331 din lat. fluores cf. Spitzer Archiv. CXXXIX 89; cf. shi alb. ljulje „floare” shi „menstruatzie”). Sensul 11 este un calc lingvistic fara circulatzie populara din sl. cvĕtŭ (DAR). Der. florar s. n. (vaza; luna mai; dreptar pentru linii curbe); florareasa s. f. (vinzatoare de flori); florarie s. f. (magazin de flori); florian (var. florinte florintzel) s. m. (pasare brotacel Ligurinos chloris); floricica (var. floricea) s. f. (dim. al lui floare; boaba de porumb prajita shi crapata); Florii s. f. pl. (sarbatoare creshtina ce cade in duminica de dinaintea Pashtelui Duminica Floriilor) der. intern (Rosetti I 159) care este pus in legatura cu lat. Floralia prin intermediul unei forme vulg. *florilia (CandreaDens. 605; DAR); inflori (var. flori) vb. (a face floare; a se dezvolta a progresa; a impodobi a infrumusetza; a aranja a gati; a face floare vinul); infloritor adj. (care infloreshte); infloritura s. f. (ornament); inflora vb. (a impodobi cu flori; Bucov. a pregati culorile vegetale; a ciopli a sculpta). Cf. flor. Din rom. provine sb. florečika „varietate de guvid”.

floáre flori s.f. 1. (bot.) Floarea Pashtelui planta erbacee a carei tulpina face o singura floare de culoare alba sau roza (Anemone nemorosa). Semnalata in zona Chiuzbaia vf. Ignish (Monumente 1976: 50). ■ Floare domneasca „mushcata”. ♦ Floare de coltz planta caracterizata printro tulpina firava cu frunze inguste lanoase care poarta in varf un grup de frunze in forma de stea acoperite cu o pasla deasa de perishori (Leontopodium alpinum). In Maramuresh se mai numeshte floare de stanca floarea reginei stelutza albumeala flocoshica mucezea. Este originara din Asia Centrala. In Maramuresh e semnalata in Masivul Rodnei (Pietrosul Mare). „Planta ishi datoreaza faima infatzisharii ei o minune a naturii. Cand o vezi imbracata in scama argintie printre celelalte plante verzi fara voie intinzi mana spre ea. Scama i este apararea impotriva transpiratziei caci in pumnul de tzarana in care shia infipt radacina shi trunchiul subpamantean este putzina apa” (Ion Simionescu); planta ocrotita de lege; monument al naturii. 2. (gastr.) Floare de grau colac in forma de floare care se face in sambata Floriilor: „Femeia face la tat omu din casa cate o floare de grau cashai obiceiu” (Papahagi 1925: 313; Budeshti). 3. (min.) Floare de mina eshantion monomineral sau format din mai multe minerale caracterizat prin culori forme shi dimensiuni cu valoare estetica (ex.: stibina galena baratina cuartz etc.). ♦ (onom.) Floare Floarea Flore Florea Florean Floreanu Florescu Florica Florishteanu Florutza nume de familie (1.031 persoane cu aceste nume in Maramuresh in 2007); Floare Florica nume de botez traditzional in Maramuresh. Lat. flos floris „floare” (SHaineanu Scriban DEX MDA).

floáre flori s.f. 1. (gastr.) Floare de grau = colac in forma de floare care se face de sambata Floriilor: „Femeia face la tat omu din casa cate o floare de grau cashai obiceiu” (Papahagi 1925: 313; Budeshti). 2. (min.) Floare de mina = eshantion monomineral sau format din mai multe minerale caracterizat prin culori forme shi dimensiuni cu valoare estetica (ex.: stibina galena baratina cuartz etc.). Lat. flos floris.

„Floarea darurilor” („Albinusha”) culegere de pilde shi de sentintze cu caracter didacticmoralizator alcatuita de Tommaso Gozzadini in sec. 13 sub titlul „Fiore di virtu” shi cu o larga circulatzie shi in tzarile romane incepand din sec. 16 (cea mai veche traducere datand din 1620).

FLOAREA DARURILOR (ALBINUSHA) carte populara culegere de pilde shi sentintze cu caracter didacticmoralizator alcatuita de calugarul italian Tommaso Gozzadini sub titlul „Fiore di virtù” (sec. 13). Tradusa in numeroase limbi a avut o larga circulatzie in literaturile medievale. In TZarile Romane a patruns initzial in traducerea lui Gherman Vlahul facuta direct din italiana. Cea mai veche copie manuscrisa datata 1620 dupa o traducere din slavona i apartzine lui Ioan Romanul (Vlahul) shi se pastreaza in Codex Neagoeanus. A fost tiparita de Antim Ivireanul la Snagov in 1700 dupa o traducere facuta de Filotei Sfantagoretzul.

MALU CU FLORI com. in jud. Dambovitza situata pe cursul superior al Dambovitzei; 2.924 loc. (2000). Muzeu cu colectzii de istorie shi etnografie (in satul M. cu F.). Pomicultura. Biserici cu acelashi hram Sf. Nicolae in satele M. cu F. (1857) shi Capu Coastei (1878).

de florile cucului / marului expr. 1. de placere. 2. fara motiv.

floare la ureche expr. (lucru) ushor de facut / de rezolvat.

nascut din flori expr. (d. copii) nascut in afara unei casnicii; care este rodul unei iubiri trecatoare.

pamant de flori expr. (intl.) bolnav ajuns in stadiul terminal al bolii