ECONOMÍE (2 3) economii s. f. 1. Ansamblul activitatzilor umane desfashurate in sfera productziei distributziei shi consumului bunurilor materiale shi serviciilor. ♦ Economie natzionala = totalitatea activitatzilor shi interdependentzelor economice la nivel macro shi microeconomic^[1] coordonat in plan natzional prin mecanisme proprii de functzionare. Economie politica = shtiintza administrarii unor resurse shi mijloace limitate pentru satisfacerea unor necesitatzi numeroase shi nelimitate. Economie de schimb = economie in cadrul careia produsele muncii iau cu precadere forma de marfuri. Economie naturala = economie in care produsul activitatzii umane este destinat consumului producatorilor. Economie de piatza = forma de organizare shi functzionare a economiei in care pretzul shi volumul productziei depind in principiu de confruntarea dintre cerere shi oferta. Economie sociala de piatza = tip de economie care imbina principiile economiei de piatza cu cele ale echitatzii shi armoniei sociale. Economie subterana = tip de activitatzi economice nedeclarate shi neinregistrate in contabilitatea celor care le practica pentru a se sustrage de la plata impozitelor shi taxelor legale. ♦ Ramura sector de activitate (productiva). 2. Folosire chibzuita a mijloacelor materiale sau baneshti limitata la strictul necesar in cheltuieli; cumpatare masura 3. (Concr.; la pl.) Bani agonisitzi shi pastratzi pentru satisfacerea anumitor necesitatzi. 4. Mod de intocmire a planului sau a partzilor unei lucrari ale unei scrieri ale unei legi etc.; alcatuire compozitzie. [Var.: (inv.) iconomíe s. f.] Din fr. économie. corectata

economíe² sf [At: (a. 1645) ap. TDRG / V: ic~ / Pl: ~ii / E: econom + ie] (Inv) 16 Economat (27).

economíe¹ sf [At: (cca 1734) IORGA S. D. XII 224 / V: (inv) ic~ / Pl: ~i / E: fr economie ngr οἰκονομία] 1 (Inv) Gospodarie. 2 (Inv) Avut. 3 (Inv) Bogatzie. 4 (Inv) Administrare a unor bunuri a unei institutzii etc. Cf econom (1). 5 (Inv) Pricepere in administrarea unor bunuri a unei institutzii etc. 6 Folosire ratzionala a mijloacelor materiale sau baneshti limitata la strictul necesar de cheltuieli Si: cumpatare chibzuiala masura. 78 Reducere a cheltuielilor a consumului. 910 (Ilav) Cu (mare sau inv multa) ~ (Cu) foarte putzin. 11 (Ccr) Ceea ce se economiseshte printro folosire ratzionala a mijloacelor materiale sau baneshti Si: rezerva. 12 (Ccr; mpl) Bani agonisitzi pentru satisfacerea anumitor trebuintze. 13 Totalitate a relatziilor de productzie dintre oameni care alcatuiesc baza sociala pentru o anumita perioada. 14 Ansamblu al activitatzilor umane desfashurate in sfera productziei distributziei shi consumului bunurilor materiale shi a serviciilor. 1517 Orientare (activitate actziune) a unei clase a unor grupuri sociale a puterii de stat etc. in domeniul ramurilor muncii sociale. 1819 (Irg; prc) Agricultura (shi zootehnie). 20 (Is) ~ natzionala (sau inv generala) Totalitate a activitatzilor shi interdependentzelor economice la nivel macro shi microeconomic coordonat pe plan natzional prin mecanisme proprii de functzionare. 21 (Is) ~ naturala Forma de economie¹ (14) in cadrul careia bunurile materiale se produc direct pentru consum fara intermediul schimbului. 22 (Is) ~ de schimb Forma de economie¹ (14) in cadrul careia produsele muncii iau cu precadere forma de marfuri. 23 (Is) ~ de piatza Forma de economie¹ a carei organizare shi functzionare se realizeaza prin mecanismele pietzei in cadrul unui regim liberal legislativ institutzional shi politic bazat pe proprietatea privata shi lipsit de actziuni restrictive ale statului. 2425 Ramura sau sector de activitate (productiva). 2627 SHtiintza (sau sistem de shtiintze) care studiaza relatziile de productzie in legatura lor dialectica cu fortzele de productzie pe diferitele trepte ale societatzii legile care guverneaza viatza economica productzia repartitzia schimbul shi consumul precum shi fenomenele shi procesele economice. 28 (Is) ~ agrara sau inv ~ia campului (ori de camp rurala ivr pamanteasca) Agronomie. 29 (Is) ~ia industriei (sau inv ~ industriala) SHtiintza economica ce studiaza relatziile de productzie din industrie in interactziune cu fortzele de productzie caracteristice acesteia precum shi sistemele partziale ale legaturilor specifice calitative shi functzionale legile mishcarii lor formele shi metodele specifice de organizare. 30 (Is) ~ politica (sau inv politiceasa) SHtiintza a administrarii unor resurse shi mijloace limitate care studiaza analizeaza shi explica comportamentele umane legate de organizarea shi utilizarea acestor resurse. 31 (Is) ~ forestiera (sau inv silvica) Silvicultura. 32 (Inv; is) ~ia stupilor (sau ~ de stupi) Apicultura. 33 (Iuz; is) ~ animala Zootehnie. 3435 (Mod de) organizare a planului sau a partzilor unei lucrari ale unei scrieri ale unei legi etc. Si: alcatuire compozitzie structura.^[1] modificata

ECONOMÍE (2 3) economii s. f. 1. Ansamblul activitatzilor umane desfashurate in sfera productziei distributziei shi consumului bunurilor materiale shi serviciilor. ♦ Economie natzionala = totalitatea activitatzilor shi interdependentzelor economice la nivel macro shi microeconomic^[1] coordonat pe plan natzional prin mecanisme proprii de functzionare. Economie politica = shtiintza a administrarii unor resurse shi mijloace limitate care studiaza analizeaza shi explica comportamentele umane legate de organizarea shi utilizarea acestor resurse. Economie de schimb = economie in cadrul careia produsele muncii iau cu precadere forma de marfuri. Economie naturala = economie in care bunurile materiale se produc direct pentru consum fara intermediul schimbului. ♦ Ramura sector de activitate (productiva). 2. Folosire chibzuita a mijloacelor materiale sau baneshti limitata la strictul necesar in cheltuieli; cumpatare chibzuiala masura. 3. (Concr.; la pl.) Bani agonisitzi shi pastratzi pentru satisfacerea anumitor trebuintze. 4. Mod de intocmire de oranduire a planului sau a partzilor unei lucrari ale unei scrieri ale unei legi etc.; alcatuire compozitzie. [Var.: (inv.) iconomíe i s. f.] Din fr. économie. corectata

ECONOMÍE (2 3) economii s. f. 1. Totalitatea relatziilor de productzie dintre oameni corespunzatoare stadiului de dezvoltare a fortzelor de productzie ale societatzii dintro anumita epoca. [Suprastructura] este legata de productzie numai indirect prin intermediul economiei prin intermediul bazei. STALIN PROBL. LINGV. 10. ◊ Economie politica = shtiintza care studiaza legile productziei sociale shi ale repartitziei bunurilor materiale pe diferite trepte de dezvoltare a societatzii omeneshti. Economia politica nu se ocupa de «productzie» ci de relatziile sociale de productzie dintre oameni de orinduirea sociala a productziei. LENIN O. III 41. Economie natzionala = ansamblul relatziilor economice dintro tzara. Creshterea vitelor constituie una din principalele ramuri ale agriculturii shi are un rol de seama in intreaga economie natzionala. SCINTEIA 1953 nr. 2785. Economie socialista = sistem economic bazat pe proprietatea socialista asupra mijloacelor de productzie pe colaborarea shi ajutorul reciproc al oamenilor eliberatzi de exploatare shi pe repartizarea produselor dupa cantitatea shi calitatea muncii depuse. Economie capitalista = sistem economic caracterizat prin proprietate capitalista shi privata asupra mijloacelor de productzie shi exploatarea muncii salariate de catre capitalishti in vederea obtzinerii plusvalorii. Economie naturala = economie in care se produce direct pentru consum fara intermediul schimbului produsele neimbracind forma marfa. In epoca economiei naturale tzaranul era aservit de proprietarul de pamint el muncea nu pentru sine ci pentru boier pentru minastire pentru moshier. LENIN O. I 421.2. (In opozitzie cu risipa) Folosire chibzuita a mijloacelor materiale sau baneshti limitare la strictul necesar in cheltuieli cumpatare chibzuiala masura. Regimul de economii inseamna o lupta hotarita shi continua impotriva risipei inseamna inlaturarea cheltuielilor neproductive. CONTEMPORANUL S. II 1952 nr. 285 2/2. A mai stat o luna a facut economie shia venit la Bucureshti. VLAHUTZA O. A. III 80. Cu mica leafa ce avea... shi mai ales cu o mare cumpaneala shi economie ishi tzinea casa. NEGRUZZI S. I 333. ◊ Fig. Economie de timp. ♦ (Ironic) Zgircenie avaritzie; calicie. 3. (Concretizat mai ales la pl.) Bani agonisitzi shi pastratzi pentru satisfacerea anumitor trebuintze. Se intimpla sa aiba... tocmai o mie de franci de economii. GALACTION O. I 177. Sint bani la sindicat economii. SAHIA N. 41. 4. Intocmire orinduire a planului sau a partzilor unei lucrari ale unei legi etc.; alcatuire compozitzie. Scriitorul... dind la o parte tot ce poate fi balast in economia prozei sale ishi construieshte cu meshteshug eroii shi evenimentele. CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 160 2/5. Femeia din «Pacat»... trebuia numaidecit sa fie simpatica pentru economia nuvelei. IBRAILEANU SP. CR. 246. Varianta: (invechit) iconomíe (GOLESCU I. 65 KOGALNICEANU S. 111) s. f.

ECONOMÍE s.f. 1. Totalitatea relatziilor de productzie dintre oameni care alcatuiesc baza societatzii intro anumita epoca. ◊ Economie natzionala = totalitatea ramurilor de productzie shi de munca ale unei tzari; economie politica = shtiintza care studiaza dezvoltarea relatziilor sociale de productzie in interconditzionarea lor cu fortzele de productzie legile productziei sociale repartitziei shi schimbului bunurilor materiale specifice diferitelor oranduiri sociale in succesiunea lor istorica. 2. Chibzuintza cumpatare (in cheltuieli in folosirea banilor a materialelor etc.). 3. (La pl.) Rezerva de bani; bani agonisitzi. 4. Alcatuire compozitzie a planului unei lucrari a tratarii unei chestiuni etc. [Gen. iei. / cf. fr. économie it. economia lat. oeconomia gr. oikonomia gospodarire].

ECONOMÍE s. f. 1. totalitatea ramurilor muncii sociale existente intro anumita oranduire sociala determinate de stadiul de dezvoltare a fortzelor de productzie shi a relatziilor de productzie. ◊ totalitatea relatziilor de productzie care constituie cadrul desfashurarii muncii sociale. ♦ ~ de piatza = forma de organizare shi functzionare a economiei in care oamenii ishi desfashoara activitatea in mod liber autonom shi eficient. ◊ ramura sector de activitate productiva. ◊ gospodarire. 2. shtiintza care se ocupa cu studiul economiei (1). ♦ ~ politica = shtiintza sociala care studiaza legile productziei sociale ale repartitziei shi schimbului bunurilor materiale specifice diferitelor oranduiri sociale in succesiunea lor istorica. 3. chibzuintza cumpatare (in cheltuieli). 4. (pl.) rezerva de bani: bani agonisitzi. 5. alcatuire compozitzie a planului unei lucrari a tratarii unei chestiuni etc. (< fr. économie lat. oeconomia gr. oikonomia)

ECONOMÍE ~i f. 1) la sing. Ansamblul elementelor care privesc producerea distributzia shi consumul bunurilor materiale. ◊ ~ natzionala totalitate a ramurilor de productzie dintro tzara. 2) la sing. Stare economica a unei ramuri de activitate umana. ~a industriei. 3) la sing. SHtiintza care se ocupa cu studiul activitatzii economice a societatzii umane. 4) Chibzuintza in folosirea bunurilor materiale; masura in consum in cheltuieli. Regim de ~. 5) mai ales la pl. Bani stranshi cu un scop anumit; rezerva de bani. ◊ Casa de ~i casa unde se depun banii pentru pastrare. [G.D. economiei] /<fr. économie lat. economia

economie f. 1. ordine in conducerea unei case in administrarea unei moshii; 2. rezerva la cheltuieli; 3. bani pushi deoparte: a facut economii; 4. armonia diferitelor partzi ale unui tot: economia corpului omenesc economia unui edificiu; economie politica shtiintza ce studiaza productziunea repartizarea shi consumarea bogatziilor unei tzari.

*economíe f. (vgr. oikonomía). Ordine in cheltuĭelĭ in conducerea uneĭ case moshiĭ sh. a. Bani strinshĭ (pushĭ la rezerva): atzĭ cheltui economiile. Armonia structura rinduĭala diferitelor partzĭ ale unuĭ lucru: economia corpuluĭ omenesc unuĭ edificiŭ uneĭ cartzĭ. Fac economie de ceva crutz string. Economia politica shtiintza care studiaza producerea distribuirea shi consumatziunea bogatziilor uneĭ tzarĭ. Economia sociala shtiintza care se ocupa de legile care conduc societatea shi legile eĭ. Economia rurala shtiintza de a te folosi de pamint de moshie. A face economie de ceva a iconomisi a nu risipi: a face economie de fortze. SHi iconomie (dupa ngr.).

economíe de piátza sint. s. (ec.) Economie care se conduce dupa regulile pietzei ◊ „La cinema Patria sau in patria cinemaului romanesc de capa shi spada Parlamentul semn al inviorarii economiei de piatza nevoia de bodyguarzi e tot mai acuta.” R.l. 4 VI 93 p. 2. ◊ „Nicaieri in lume nici macar in jungla aflata pe calea democratziei shi a economiei de piatza nu se emit ordine care sa actzioneze retroactiv.” Ev.z. 24 X 95 p. 1; v. shi impozitare libertin (1992) rotunditate (1992) (cf. fr. économie de marché)

iconóm iconomíe V. econ.

economíe s. f. art. economía g.d. art. economíei; pl. economíi art. economíile

economíe s. f. art. economía g.d. art. economíei; pl. economíi art. economíile

ECONOMÍE s. 1. agoniseala agonisire agonisita (pop.) chiverniseala pricopseala (reg.) prishtipeala (prin Maram. shi Transilv.) zoroboc (inv.) stransoare stransura. (A strans o ~ bunicica pentru zile negre.) 2. v. structura.

ECONOMIE s. 1. agoniseala agonisire agonisita (pop.) chiverniseala pricopseala (reg.) prishtipeala (prin Maram. shi Transilv.) zoroboc (inv.) strinsoare strinsura. (Are o ~ bunicica pentru zile negre.) 2. alcatuire compozitzie organizare organizatzie structura (rar) substantza (fig.) urzeala. (~ unei lucrari.)

ECONOMIE. Subst. Economie; spirit de economie economicitate; cumpatare chibzuiala chibzuintza cumpaneala cumpanire masura socotintza moderatzie. Economisire agonisire stringere adunare acumulare; chiverniseala (pop. shi fam.) chivernisire (pop. shi fam.); gospodarire buna gospodarire; ratzionalizare; limitare restringere restrictzie austeritate (rar); dramuiala dramuire dramaluire; cintarire chibzuire. Zgircenie zgircire parcimonie (livr.) avaritzie calicie; aviditate lacomie nesatz cupiditate (livr.) rapacitate. Economii bani strinshi fonduri acumulate acumulari agoniseala (pop.) agonisita (pop.) chiverniseala (pop. shi fam.) strinsa (pop.) strinsurica (dim.). Econom adunator stringator pastrator; gospodar; zgircit zgirciob (fam.); harpagon avar calic zgiriebrinza. Adj. Econom cumpatat chibzuit masurat (fig.) socotit calculat; sobru auster; stringator adunator gospodar pastrator; zgircit parcimonios (livr.) calic avar cupid (livr.). Economic economicos economicesc (inv.); avantajos convenabil rentabil profitabil eficient. Vb. A fi econom a se multzumi cu putzin; a stringe cureaua; a stringe baierile pungii; a economisi a face economii a agonisi a cumpata (reg.) a pune deoparte (la o parte); ashi face rezerve; a stringe bani a stringe bani albi pentru zile negre a pune banii la ciorap a aduna alb in capistere; a se zgirci a se calici a se lacomi. V. acumulare bogatzie zgircenie.

ECO₁ „casa locuintza mediu inconjurator proprietate”. ◊ gr. oikos „casa gospodarie” > fr. éco it. eco engl. id. L. sav. oeco germ. öko > rom. eco. □ ~biotic (v. biotic) adj. (despre un organism) adaptat la un mod specific de viatza; ~clin (v. clin) s. n. variatzie morfologica sau fiziologica corelata cu o variatzie ecologica; ~dem (v. dem) adj. s. n. (populatzie) care traieshte intro zona ecologica bine definita; ~etologie (v. eto v. logie₁) s. f. disciplina care studiaza influentza conditziilor de mediu asupra comportamentului shi obiceiurilor organismelor; ~fene (v. fen) s. f. pl. organisme vegetale cu genotipuri asemanatoare dar cu fenotipuri deosebite; ~fenotip (v. feno v. tip) s. n. modificare fenotipica determinata de mediul inconjurator; ~fiziologie (v. fizio v. logie₁) s. f. disciplina care studiaza fiziologia diferitelor grupe de organisme in corelatzie cu mediul lor natural; ~fob (v. fob) adj. s. m. shi f. (persoana) care sufera de ecofobie; ~fobie (v. fobie) s. f. teama patologica de a sta singur in casa; ~geneza (v. geneza) s. f. 1. Proces de formare a conditziilor ecologice. 2. Stabilire a unor relatzii intre vietzuitoare shi mediu in cursul evolutziei; ~grafie (v. grafie) s. f. studiul evolutziei mediului inconjurator; ~id (v. id) s. m. ansamblul factorilor biologici; ~log (v. log) s. m. shi f. specialist in ecologie; ~logie (v. logie₁) s. f. shtiintza care studiaza relatziile reciproce dintre organisme shi mediul lor de viatza; ~morfe (v. morf) adj. s. f. pl. (plante) cu comportament identic fatza de un anumit factor ecologic; ~morfoza (v. morfoza) s. f. modificare a unor caractere morfologice ale plantelor sub influentza factorilor mediului inconjurator; ~nomie (v. nomie) s. f. totalitate a relatziilor sociale de productzie existente intro anumita orinduire sociala determinate de nivelul de dezvoltare a fortzelor de productzie; ~pedologie₁ (v. pedo₁ v. logie₁) s. f. studiul caracterelor somatice determinate de factorii ecologici; ~pedologie₂ (v. pedo₂ v. logie₁) s. f. shtiintza care studiaza influentza solurilor asupra organismelor vegetale shi animale; ~proterandrie (v. proter/o v. andrie) s. f. fenomen de maturizare a florilor mascule inaintea celor femele; ~proteroginie (v. protero v. ginie) s. f. fenomen de maturizare a florilor femele inaintea celor mascule; ~sfera (v. sfera) s. f. nume generic pentru atmosfera hidrosfera biosfera shi pentru stratul superficial al litosferei populate de fiintze vii; ~tip (v. tip) s. n. 1. Grup de plante sau de animale din aceeashi specie cu anumite insushiri ereditare proprii dobindite sub influentza conditziilor de mediu. 2. Rasa ecologica adaptata sub aspect genetic; ~ton (v. ton) s. n. 1. Areal de tranzitzie intre doua comunitatzi de plante. 2. Populatzie de tranzitzie de pe arealul intermediar dintre doua asociatzii; ~top (v. top) s. n. tip particular de habitat determinat de intersectzia unui complex de factori fizicogeografici; ~toxicologie (v. toxico v. logie₁) s. f. ramura a ecologiei care studiaza actziunea elementelor shi substantzelor toxice din mediul inconjurator asupra sistemelor biologice.

ECONOMÍE (< fr. lat.) s. f. 1. Ansamblul activitatzilor umane desfashurate in sfera productziei distributziei shi consumului bunurilor materiale shi serviciilor. ♦ Activitate fundamentala a societatzii desfashurata in scopul satisfacerii necesitatzilor umane de bunuri shi servicii. ◊ E. naturala = tip de e. in care produsul activitatzii umane este destinat in totalitate consumului producatorilor. ◊ E. de schimb = tip de e. in care rezultatele activitatzii umane sunt destinate schimbului peitzei (e. de piatza) constituind genul de e. care a marcat progresul societatzii. In epoca moderna activitatea economica desfashurata in cadrul unei e. de piatza care bazanduse pe proprietatea privata face posibila libertatea de actziune shi initziativa atesta faptul (subliniat de economishti shi teoreticieni chiar predecesori ai lui A. Smith) k interesul general este determinat in mod spontan de „jocul liber” al intereselor particulare. E. de piatza este motivata shi „condusa” de concurentza („mana invizibila a pietzei”) care determina utilizarea ratzionala a resurselor umane shi materiale prin eliminarea oricarei risipe permitzand consumatorilor sashi exprime diferitele optziuni in favoarea lor iar fortzele economice sa le asigure coerentza eficacitatea shi echilibrul activitatzilor economice. Dintre acestea cele mai importante sunt: constrangerile tehnice de productzie impuse in orice societate sau perioada indiferent de ideologiile politice dominante la un moment dat; diviziunea muncii care asigura eficientza utilizarii resurselor materiale shi umane a organizarii economice shi sociale la nivel global sectorial etc.; echilibrul financiar care in esentza semnifica imposibilitatea efectuarii unor cheltuieli care depashesc veniturile obtzinute anterior. ◊ E. sociala de schimb = concept specific doctrinei creshtindemocrate conform careia criteriul economic este considerat la fel de important k cel social; se concretizeaza prin adoptarea unei politici economice care sa asigure sprijinirea efectiva a categoriilor sociale defavorizate prin acordarea unei protectzii sociale adecvate din partea statului concomitent cu respectarea legilor e. de piatza shi a principiului subsidiaritatzii deciziilor in sfera economicului shi socialului. ◊ E. liberala = tip de e. de piatza specific doctrinei liberale caracterizat prin limitarea interventziei statului in sfera economicului shi promovarea unei libertatzi neingradite dar in limitele legalitatzii in ceea ce priveshte initziativa shi activitatea economica. ◊ E. dirijata (planificata) = tip de e. bazata pe proprietatea de stat in care activitatzile economice se desfashoara conform unei planificari centralizate adoptate la niveluri superioare de decizie. ◊ E. natzionala = ansamblul activitatzilor shi interdependentzelor economice la nivel macro shi microeconomic coordonat in plan natzional prin mecanisme proprii de functzionare. ◊ E. mondiala = totalitatea economiilor natzionale shi a interdependentzelor stabilite intre ele k o consecintza a cadrului juridic shi institutzional shi internatzional shi a mecanismelor economice. 2. E. politica (shtiintza politica) = shtiintza administrarii unor resurse shi mijloace limitate pentru satisfacerea unor necesitatzi numeroase shi nelimitate; studiaza analizeaza shi explica comportamentele umane legate de organizarea shi utilizarea acestor resurse precum shi modalitatzile de realizare a acestora. Elemente de teorie economica au existat inca din Antic. dar fundamentarea e.p. moderne este opera shcolii clasice engleze (A. Smith S. Ricardo sh.a.). Deshi in evolutzia sa shtiintza economica a avut mai multe variante teoretice shi practice teoria economica poate fi grupata in urmatoarele mari conceptzii carora le corespund tipuri de analiza fundamental diferite: shcoala clasica (sec. 18 pana la 1870) marxismul (a doua jumatate a sec. 19) neoclasicismul (din 1870 pana in prezent) keynesismul (deceniile 48 ale sec. 20). 3. Chibzuintza cumpatare. ◊ E. la scara = reducerea costurilor de productzie concomitent shi corelat cu dezvoltarea intreprinderii. 4. Suma de bani sau cantitate de bunuri care se economiseshte. 5. Economia protectziei mediului = disciplina de granitza intre economie shi ecologie care studiaza repartitzia in biosfera a resurselor naturale precum shi utilizarea lor in concordantza cu mentzinerea echilibrului ecologic.

iconomíe iconomii s. f. (Bis.) Planul lui Dumnezeu cu privire la destinul creatziei shi al omului in special pregatirea mantuirii in Vechiul Testament shi realizarea acesteia in Noul Testament. ♦ Planul lui Dumnezeu de mantuire a omului realizat de Iisus Hristos. ♦ Una dintre modalitatzile principale care Bis. le foloseshte in aplicarea normelor canonice. Din gr. oikonomia.

ANNALES.ÉCONOMIES.SOCIÉTÉS.CIVILISATIONS numele din 1946 al revistei Annales d’histoire et sociale fondata in 1929 la Paris de Marc Bloch shi Lucien Febvre cu o profunda influentza asupra istoriografiei contemporane. Promotorii „SHcolii de la Annales” (F. Braudel E.Le Roy Ladurie J. Le Goff) au opus istoriei „evenimentziale” istoria „globala”.

a face economie de lumina expr. (glum.) a dormi.