ECONOMÍE (2 3) economii s. f. 1. Totalitatea relatziilor de productzie dintre oameni corespunzatoare stadiului de dezvoltare a fortzelor de productzie ale societatzii dintro anumita epoca. [Suprastructura] este legata de productzie numai indirect prin intermediul economiei prin intermediul bazei. STALIN PROBL. LINGV. 10. ◊ Economie politica = shtiintza care studiaza legile productziei sociale shi ale repartitziei bunurilor materiale pe diferite trepte de dezvoltare a societatzii omeneshti. Economia politica nu se ocupa de «productzie» ci de relatziile sociale de productzie dintre oameni de orinduirea sociala a productziei. LENIN O. III 41. Economie natzionala = ansamblul relatziilor economice dintro tzara. Creshterea vitelor constituie una din principalele ramuri ale agriculturii shi are un rol de seama in intreaga economie natzionala. SCINTEIA 1953 nr. 2785. Economie socialista = sistem economic bazat pe proprietatea socialista asupra mijloacelor de productzie pe colaborarea shi ajutorul reciproc al oamenilor eliberatzi de exploatare shi pe repartizarea produselor dupa cantitatea shi calitatea muncii depuse. Economie capitalista = sistem economic caracterizat prin proprietate capitalista shi privata asupra mijloacelor de productzie shi exploatarea muncii salariate de catre capitalishti in vederea obtzinerii plusvalorii. Economie naturala = economie in care se produce direct pentru consum fara intermediul schimbului produsele neimbracind forma marfa. In epoca economiei naturale tzaranul era aservit de proprietarul de pamint el muncea nu pentru sine ci pentru boier pentru minastire pentru moshier. LENIN O. I 421.2. (In opozitzie cu risipa) Folosire chibzuita a mijloacelor materiale sau baneshti limitare la strictul necesar in cheltuieli cumpatare chibzuiala masura. Regimul de economii inseamna o lupta hotarita shi continua impotriva risipei inseamna inlaturarea cheltuielilor neproductive. CONTEMPORANUL S. II 1952 nr. 285 2/2. A mai stat o luna a facut economie shia venit la Bucureshti. VLAHUTZA O. A. III 80. Cu mica leafa ce avea... shi mai ales cu o mare cumpaneala shi economie ishi tzinea casa. NEGRUZZI S. I 333. ◊ Fig. Economie de timp. ♦ (Ironic) Zgircenie avaritzie; calicie. 3. (Concretizat mai ales la pl.) Bani agonisitzi shi pastratzi pentru satisfacerea anumitor trebuintze. Se intimpla sa aiba... tocmai o mie de franci de economii. GALACTION O. I 177. Sint bani la sindicat economii. SAHIA N. 41. 4. Intocmire orinduire a planului sau a partzilor unei lucrari ale unei legi etc.; alcatuire compozitzie. Scriitorul... dind la o parte tot ce poate fi balast in economia prozei sale ishi construieshte cu meshteshug eroii shi evenimentele. CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 160 2/5. Femeia din «Pacat»... trebuia numaidecit sa fie simpatica pentru economia nuvelei. IBRAILEANU SP. CR. 246. Varianta: (invechit) iconomíe (GOLESCU I. 65 KOGALNICEANU S. 111) s. f.