DRÓJDIE drojdii s. f. 1. Substantza dintrun lichid care se depune pe fundul unui vas. ◊ Expr. A fi (sau a sta a se afla etc.) pe drojdie (sau pe drojdii) = a fi la capatul resurselor materiale a nu mai avea aproape niciun ban. ♦ Zatz de cafea. 2. (SHi in sintagma rachiu de drojdie) Rachiu facut din drojdie (1) de vin. 3. Fig. Ramashitza reminiscentza urma. 4. Fig. (La sg. cu sens colectiv; peior.) Elemente declasate corupte ale unei societatzi; pleava gunoi. 5. Nume dat unor ciuperci microscopice unicelulare care traiesc in colonii shi de obicei produc fermentatzia alcoolica in materii zaharoase. ♦ Preparat industrial facut din una dintre aceste ciuperci (a berii) intrebuintzat k ferment pentru dospirea aluatului. Din sl. droždiia.

drójdie sf [At: PSALT. 150/9 32 / Pl: ~i / E: vsl дрождиѥн] 1 (Mpl) Reziduuri solide care se depun pe fundul unui vas din anumite lichide. 2 (Pfm) Zatz de cafea. 3 Sedimente la fermentarea vinului sau a berii Si: (reg) bobala boasca borhot boroghina bortila boshtina bozovina braga cioloboaca foloshtina hushte. 4 Preparat industrial facut din una dintre ciupercile berii intrebuintzat k ferment pentru dospirea aluatului Si: maia plamadeala (reg) alotzel. 5 (Pfm) Rachiu facut prin distilarea drojdiei (3) de vin Si: tescovina. 6 (Pfm; ie) A fi cu ~i in cap A fi beat. 7 (Pfm; ie) Ai face cuiva capul ~i A sparge capul cuiva. 8 (Reg) Taratze fermentate din care se prepara borshul. 9 (Reg) Lichid ramas dupa prepararea untului. 10 (Lpl) Ciuperci microscopice din familia saccharomicetelor cu corpul format din celule globuloase sau ovale adunate mai multe la un loc in shiraguri ramificate constituind o masa albacenushie care se formeaza in bere sau in aer pe coaja fructelor Si: drojdioare drojdiutze (Sacchyromyces cerevisiae). 11 (Fig) Ramashitza. 12 (Pfm; ie) A fi (sau a se vedea) pe ~i A fi aproape sarac. 13 (Pfm; iae) A fi pe moarte. 14 (Fig; prt) Gunoi. 15 (Fig; prt; is) ia societatzii Partea decazuta a societatzii.

DRÓJDIE drojdii s. f. 1. Substantza depusa dintrun lichid pe fundul unui vas. ◊ Expr. A fi (sau a sta a se afla etc.) pe drojdie (sau pe drojdii) = a fi la capatul resurselor materiale a nu mai avea aproape nici un ban. ♦ Zatz de cafea. 2. (In sintagma) Rachiu de drojdie (shi eliptic) = rachiu facut din drojdie (1) de vin. 3. Fig. Ramashitza reminiscentza urma. 4. Fig. (La sg. cu sens colectiv; peior.) Elemente declasate corupte ale unei societatzi; pleava gunoi. 5. Nume dat unor ciuperci microscopice unicelulare care traiesc in colonii shi de obicei produc fermentatzia alcoolica in materii zaharoase. ♦ Preparat industrial facut din una dintre aceste ciuperci (a berii) intrebuintzat k ferment pentru dospirea aluatului. Din sl. droždijen.

DRÓJDIE drojdii s. f. (La pl. cu valoare de sg.) 1. Materie groasa care se depune dintrun lichid pe fundul unui vas. Sa depus drojdia pe fundul butoiului. ▭ Eu vam propus sa indulcitzi cu cireshe otrava careo scoatetzi din tescovina shi drojdie. SADOVEANU I. A. 210. Iata... au ramas drojdiile otravii. NEGRUZZI S. I 164. ◊ Fig. A strins cita drojdie se mai gasea pe fundul lazii. CARAGIALE O. III 40. ◊ Expr. A fi (sau a sta) pe drojdie (sau pe drojdii) = a fi la capatul resurselor materiale. Parca nu shtie lumea k de mult numai in miambal shin magiun itzi mai sta nadejdea? Te vezi pe drojdii cauta sa mori incai fericit. M. I. CARAGIALE C. 21. A face cuiva capul drojdii = a sparge a zdrobi capul cuiva. Ce spui ma mocirtzane?! fluiera Iordache printre dintzi pe cind ochii lui zvicnira in singe itzi fac capul drojdii! GALACTION O. I 284. ♦ Zatz de cafea. Sorbea drojdia neagra din ceashca de cafea. DUMITRIU N. 35. 2. (SHi in expr. rachiu de drojdie sau de drojdii) Rachiu facut din drojdie de vin. Dupa ce bea drojdia shishi sufla in degetele degerate functzionarashul ishi face loc cu pardon prin inghesuiala pravaliei. CARAGIALE O. II 81. A trebuit sa faca omul multa vreme o cura serioasa de rachiu de drojdii cu picaturi de pelin. id. ib. 226. 3. Fig. Ramashitza reminiscentza urma. O fi fost cindva bolnav shi ia mai ramas in trup shin suflet o drojdie de suferintza? SADOVEANU P. M. 17. Drojdia nebuniei i tulbura privirea. CAMIL PETRESCU T. II 162. ♦ Ultima esentza fondul (unui sentiment al unei pasiuni etc.). Vlahutza nu se opreshte la stratul intii al simtzimintului unde iubirea se manifesteaza idealistic shi frumos ci adinceshte tot mai tare pina la drojdiile simtzimintului. GHEREA ST. CR. I 237. 4. Fig. Elementele declasate corupte ale unei societatzi; pleava. 5. Nume dat unor ciuperci microscopice unicelulare care traiesc in colonii shi produc fermentatzia alcoolica in materii zaharoase: drojdia de bere (Saccharomyces cerevisiae) shi drojdia de vin (Saccharomyces ellipsoideus); preparat industrial facut din aceste ciuperci prelucrate shi presate intrebuintzat k ferment pentru dospirea aluatului.

DRÓJDIE ~i f. 1) Colonie de ciuperci microscopice unicelulare care produc fermentatzia alcoolica sau dospirea aluatului. 2) Preparat contzinand asemenea microorganisme shi folosit la dospirea aluatului. 3) Materie care se depune pe fundul unui vas cand un lichid se afla mai mult timp in el. ~ de vin. 4) fig. Ceea ce ramane dupa ce se consuma ceva; ramashitza. 5) cu sens colectiv fig. Totalitate a elementelor degradate ale unei societatzi; pleava; putregai. [Art. drojdia; G.D. drojdiei; Sil. die] /<sl. droždijen

drojdie f. 1. ramashitza din fermentarea vinului in butzi: drojdia e intrebuintzata de brutari la dospitul painii shi de rachieri la facerea rachiului de drojdie; 2. fig. lepadatura: drojdia societatzii. [Slav. DROJDIĬE].

drójdie f. (vsl. droždiĭe droštiĭa bg. droždie rus. droždi drožži d. vgerm. trusana ngerm. drusen engl. dregs). Ceĭa ce se depune pe fundu vasuluĭ dintr’un lichid. drojdie de vin de cafea. Drojdie de bere tzaĭk ferment care contzine o cĭuperca microscopica (saccarómyces cerevisiae) care face sa dospeasca aluatu. Fig. Lepadatura gunoĭ social: aceshtĭ oamenĭ is drojdia societatziĭ.

drójdie (die) s. f. art. drójdia (dia) g.d. art. drójdiei; pl. drójdii art. drójdiile (dii)

drójdie s. f. (sil. die) art. drójdia (sil. dia) g.d. art. drójdiei; pl. drójdii art. drójdiile (sil. dii)

drojdie

DRÓJDIE s. 1. levura (reg.) tzaica. (~ de bere.) 2. v. maia. 3. drojdie selectzionata = ferment selectzionat. 4. (prin Ban.) logor. (~ depusa pe fundul unui butoi.) 5. v. zatz.

DRÓJDIE s. v. lepadatura.

DROJDIE s. 1. levura (reg.) tzaica. (~ de bere.) 2. maia plamada plamadeala. (~ pentru aluatul de piine.) 3. (prin Ban.) logor. (~ depusa pe fundul unui butoi.) 4. zatz (inv.) telvea. (~ de cafea.)

drojdie s. v. LEPADATURA.

drójdie (drójdii) s. f. 1. Zatz. 2. Sediment. 3. Ferment preparat industrial intrebuintzat k ferment pentru dospirea aluatului. Megl. (drujdeala). Sl. droždije (Miklosich Slaw. Elem. 21; Miklosich Lexicon 176; Cihac II 102; Conev 88) cf. bg. droždie sb. drožda slov. droždije ceh. rus. droždi. Der. drojdios adj. (dens plin de drojdie impur).

a face (cuiva) capul drojdie expr. a zdrobi capul (cuiva).

a fi pe drojdie expr. a ajunge la fundul sacului a nu mai avea nici un ban.

drojdie de bere expr. sperma.