cocon¹ sm [At: CORESI EV. 70/23 / V: cuc~ / Pl: ~i / E: nct] 1 Termen de politetze care denumeshte un barbat Si: domn. 2 (Ivp) Fiu (apartzinand unor parintzi din clasele sociale inalte). 3 (Irg) Copil mic abia nascut Si: prunc. 4 (Inv; irn) Boier tanar. 5 (Bot; lpl) Planta Zinnia elegans.

cocon² sm [At: DA / Pl: ~i / E: fr cocon] 1 Invelish protector facut din fire foarte subtziri care le secreteaza larvele sau pupele unor insecte. 2 (Spc) Gogoasha a viermelui de matase. 3 Invelish protector facut dintro substantza gelatinoasa care se solidifica shi cu care ishi infashoara ouale unele animale nevertebrate.

COCÓN¹ coconi s. m. 1. (Invechit shi arhaizant) Fiu fecior (in raport cu parintzii sai) de obicei din clasele exploatatoare. Ajunsese coconul imparatesc feciorash frumos la chip. SADOVEANU D. P. 15. Eu lash tzinea shi lash creshte k pe un cocon daca mi latzi da mie. RETEGANUL P. I 13. La dreapta ei umblau doi coconi tineri k de 14 shi 15 ani. ODOBESCU S. I 108. 2. Prunc. Cum facea baiat murea shi coconul shi muma coconului. DELAVRANCEA S. 86. Iara IrodImparat... Multzi coconi mici a taiat. TEODORESCU P. P. 11 4.

cocon m. 1. odinioara fecior de Domn copil nobil fecior de boier (azi inca in Maramuresh cu sensul de „copil”): doi coconi tineri k de 14 shi 15 ani OD.; 2. titlu onorific ce boierii adoptara dupa decadentza lui chir; 3. azi termen de politetza in acelash intzeles cu vorba domn (dar adesea ironic); cocoane Iancule! [Termen inrudit cu coca cocutza nume desmierdatoare date copiilor shi luate din graiul lor ceea ce explica prezentza lor in diferite limbi].

1) cocon m. voc. cocoane (d. coca 1. V. cocoana). Vechĭ. Azĭ. Maram. Copilash prunc. Maram. Baĭat baĭetzel. Vechĭ. Copil de boĭer sau de domn. Azĭ fam. Epitet onorific ild. domnu: sarut mina cucoane Ĭorgule! Maĭ fam. conu coane. In est cu. V. copil.

cónul sm vz cocon corectata

cucon sm vz cocon

CÓNUL s. m. v. cucon.

CUCÓN cuconi s. m. (Azi pe cale de disparitzie uneori k nuantza familiara sau dispretzuitoare; articulat shi in forma prescurtata conul) Denumire data barbatzilor din clasele dominante titlu cu care cineva se adreseaza acestora; domn. In fine sint «cuconii» marii potentatzi. Cuconu Mihai cuconu Alexe cuconu Panica. BOGZA A. I. 349. Nepotzii lui conu Costache. BASSARABESCU N. 129. Conul Leonida fatza cu reactziunea [titlu]. CARAGIALE. Mare lupta aveau unii dintre boierii tineri cu cuconul Alecu Forascu care unadoua i tolocanea mustrindui. CREANGA A. 153. Cuconul Andronache era unul dintracei oameni din norocire rari... NEGRUZZI S. I 71. Varianta: cónul s. m. art.

CÓNUL s. m. art. v. cucon.

Coconul (Alexandru) m. Domnul Munteniei fiul lui Radu Mircea (16231627).

cucón V. cocon.

!cocón²/cucón² (fiu prunc) (inv. pop. reg.) s. m. pl. cocóni/cucóni

cocón (fecior gogoasha) s. m. pl. cocóni

cocon.

*cónul (+ s. propriu m.) (inv. fam.) s. m. art. voc. coáne

cucón¹ (termen de politetze) (inv.) s. m. voc. cucoáne; pl. cucóni

cucón² v. cocón²

cucón (termen de politetze pentru un barbat) s. m. pl. cucóni

COCÓN s. v. baiat copil fecior fiu nounascut prunc sugaci sugar tanar.

cocon s. v. BAIAT. COPIL. FECIOR. FIU. NOUNASCUT. PRUNC. SUGACI. SUGAR. TINAR.

CUCÓN s. v. domn.

CUCON s. domn (inv. shi fam.) musiu (grecism inv.) chir (italienism inv.) signor.

cocón (cocóni) s. m. 1. Copil prunc. 2. Printz. 3. Tinar de neam. 4. Domn. 5. Floare Zinnia elegans. Var. cucon. Probabil der. de la coc(a) „copil” deshi suf. on nu este prea clar (DAR inceaca sal explice k o forma asimilata un). Cuvintul este inv. Der. cocoana (var. cucoana) s. f. (inv. copila; Trans. fecioara tinara doamna femeie din clasa sociala superioara; Arg. gaina; coropishnitza); coconash (var. cuconash conash) s. m. (domnishor); coconesc adj. (inv. infantil; domnesc); coconos adj. (exigent deprins cu luxul); cocon(ash)i vb. (a trata cu multa consideratzie a cinsti; a se umfla in pene); coconie s. f. (copilarie anii copilariei; orgoliu mindrie aristocratica); coconet s. n. (aristocratzie); coconitza (var. cuconitza conitza) s. f. (domnishoara); cocoshneatza s. f. (femeie infumurata) forma umoristica. Forma f. apare in limbile balcanice probabil provenind din rom. cf. ngr. ϰοϰόνα „doamna” ϰοϰονίτσα „domnishoara” de unde a trecut probabil in mr. cucona megl. cucoana tc. kokona bg. kokona kokonica; se refera aproape intotdeauna la doamnele grecoaice de familie buna.

cocón coconi s.m. 1. Copil prunc. 2. Tanar de neam; domn: „Aceasta numire se foloseshte shi azi pentru baiat fata. Denota k maramureshenii au fost nemeshi shi cand au ceva adunare mai ales la composesorat se intituleaza boieri” (Barlea 1924 II: 462); „Sa vad mandrele ce fac / SHi coconu mneu cel drag” (Papahagi 1925: 182). „Termenul este inca viu in graiul maramureshean shi in parte in graiul moldovenesc. A mai fost atestat in tzinutul Nasaudului in TZara Oashului shi in Ugocea. De la sensul initzial shi de baza «copil» a ajuns la sensul de «copil (fiu) de boier sau de domnitor»; din aceasta cauza shia restrans aria de circulatzie” (Scurtu 1966: 7981). Termenii de cocon cocoana sunt atestatzi in TZara Maramureshului unde sunt folositzi predilect dar e folosit shi sinonimul prunc. In Chioar Codrul shi Lapush se foloseshte exclusiv termenul prunc „fiu” aria compacta a termenului prunc fiind nordvestul Transilvaniei (subdialectul crishean) unde este singurul termen intrebuintzat (Scurtu 1966: 51). Termen specific subdialectului maramureshean (Tratat 1984: 347). Et. nec. (MDA); probabil din coc(a) „copil” + suf. on (DER).

cocón i s.m. 1. Copil prunc. 2. Tanar de neam; domn: „Aceasta numire se foloseshte shi azi pentru baiat fata. Denota k maramureshenii au fost nemeshi shi cand au ceva adunare mai ales la composesorat se intituleaza boieri” (Barlea 1924 II: 462); „Sa vad mandrele ce fac / SHi coconu mneu cel drag” (Papahagi 1925: 182). „Termen este inca viu in graiul maramureshean shi in parte in graiul moldovenesc. A mai fost atestat in tzinutul Nasaudului in tzara Oashului shi in Ugocea. De la sensul initzial shi de baza «copil» a ajuns la sensul de «copil (fiu) de boier sau de domnitor»; din aceasta cauza shia restrans aria de circulatzie” (Scurtu 1966: 7981). Termenii de cocon cocoana sunt atestatzi in TZara Maramureshului unde sunt folosit predilect dar e folosit shi sinonimul prunc. In Chioar Codrul shi Lapush se foloseshte exclusiv termenul prunc „fiu” aria compacta a termenului prunc fiind nordvestul Transilvaniei (subdialectul crishean) unde este singurul termen intrebuintzat (Scurtu 1966: 51). Din coc(a) „copil” suf. on (DER).