COÁSTA coaste s. f. 1. Fiecare dintre oaseleperechi lungi inguste shi arcuite articulate in spate de coloana vertebrala iar in fatza de stern care alcatuiesc toracele animalelor vertebrate. ◊ Expr. (E) slab dei potzi numara coastele sau i numeri coastele de slab ce e = (e) foarte slab. A i se lipi (cuiva) coastele de foame sau a i se lipi coastele de pantece a avea coastele lipite = a fi foarte flamand a fi mort de foame. 2. Partea laterala a corpului omenesc de la umeri pana la coapse; partea analoaga a corpului animalelor. ◊ Expr. A avea pe cineva in coaste = a se simtzi stingherit in actziuni de prezentza permanenta (shi indiscreta) a cuiva. A pune (cuiva) sula in coasta = a obliga (pe cineva) sa faca (fara intarziere) un lucru neplacut (shi greu). ♦ Latura. ◊ Loc. adv. Pe o coasta = pe o parte intro dunga. ♦ Fiecare dintre grinzile care formeaza osatura transversala de rezistentza a bordajului unei nave. 3. Panta abrupta. 4. Mal tzarm (al unei mari). 5. (Inv.) Flanc al unei armate. Lat. costa.

coásta² sf [At: DA ms / Pl: ~te / E: nct] (Reg) Furca de fier pentru sapat pamantul.

coásta¹ sf [At: PSALT. 37/24 / V: cuásta / Pl: ~te (reg) coste costi ~ / E: ml costa] 1 Fiecare dintre oaseleperechi lungi inguste shi arcuite articulate in spate de coloana vertebrala iar in fatza de stern care alcatuiesc toracele animalelor vertebrate. 2 (Is) ~te adevarate Cele shapte coaste de sus ale omului legate direct de stern. 3 (Is) ~te false (sau pop neadevarate) Cele cinci coaste de sub coastele adevarate care nu sunt legate direct de stern. 4 (Is) ~te flotante (sau pop slobode) Cele doua coaste de jos care nu sunt legate de stern. 5 (Ipp; ie) A scoate ~ta de drac (din femeie) A bate o femeie atunci cand e rea. 6 (Fam; ie) Slab (sau irn gras) dei potzi numara (sau i se vad) ~tele Foarte slab. 7 (Pfm; ie) A manca ~te prajite A nu manca nimic Si: a manca rabdari prajite. 8 (Pfm; ie) A bate (sau a freca ori a lasa) pe cineva la trei (sau patru) ~te ori a face cuiva pantece din ~te ori ai rupe (sau frange) ~tele A bate rau. 9 (Pfm; ie) A i se lipi cuiva ~tele de foame sau a i se lipi ~tele de pantece ori a avea ~tele lipite A fi foarte flamand. 10 (Pfm; ie) A avea ~tele lipite A fi foarte slab. 11 Partea laterala a corpului omenesc de la umeri pan la coapse. 12 Partea laterala a corpului animalelor. 13 (La. obiecte) Latura. 14 (Inv; is) ~tele luntrei Partzile laterale ale unei barci. 15 (Ivp; is) Pe o ~ Stil de inot pe o parte. 16 (Ivp; ilav) Pe o ~ Pe o parte. 17 (Ie) A zacea pe ~te A zacea culcat pe o parte. 18 (Inv; ie) A lasa (sau a pune) pe cineva pe ~te A face sa zaca (din bataie). 19 (Ipp; ie) Ashi da ~tele cu cineva A se intzelege in ascuns. 20 (Ivp; ie) A da ~te A da ascultare. 21 (Fam) A avea pe cineva in ~te A se simtzi stingherit in actziuni de prezentza permanenta (shi indiscreta) a cuiva. 22 (Ivp; ie) A nu da cuiva din ~ A nu da pace. 23 (Ie) Ai pune cuiva sula in ~ A obliga pe cineva sa faca (fara intarziere) un lucru neplacut (shi greu). 24 (SHi cu complinirile muntelui dealului colnicului etc. sau de munte de deal etc.) Panta. 25 (Inv; ilav) Dea ~ta sau din ~te Oblic. 26 (Irg; ie) Dea ~ta basaraba Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 27 TZarm (al unei mari). 28 Fiecare dintre grinzile care formeaza osatura transversala de rezistentza a bordajului unei nave. 29 (Iuz) Flanc al unei armate. 30 (Iuz) Camera laterala. 31 (Bot; reg; ic) ~ta dracului sau ~ta vrajmashului Sparanghel (Asparagus officinalis).

COÁSTA coaste s. f. 1. Fiecare dintre oaseleperechi lungi inguste shi arcuite articulate in spate de coloana vertebrala iar in fatza de stern care alcatuiesc toracele animalelor vertebrate. ◊ Expr. (E) slab dei potzi numara coastele sau i numeri coastele de slab ce e = (e) foarte slab. A i se lipi (cuiva) coastele de foame sau a i se lipi coastele de pantece a avea coastele lipite = a fi foarte flamand a fi mort de foame. 2. Partea laterala a corpului omenesc de la umeri pana la coapse; partea analoaga a corpului animalelor. ◊ Expr. A avea pe cineva in coaste = a se simtzi stingherit in actziuni de prezentza permanenta (shi indiscreta) a cuiva. A pune (cuiva) sula in coasta = a obliga (pe cineva) sa faca (fara intarziere) un lucru neplacut (shi greu). ♦ Latura. ◊ Loc. adv. Pe o coasta = pe o parte intro dunga. ♦ Fiecare dintre grinzile care formeaza osatura transversala de rezistentza a bordajului unei nave. 3. Panta. 4. Mal tzarm (al unei mari). 5. (Ieshit din uz) Flanc al unei armate. Lat. costa.

COÁSTA coaste s. f. 1. Fiecare dintre oasele inguste in forma de arc care sint fixate in spate de coloana vertebrala iar in fatza merg pina la osul pieptului alcatuind toracele animalelor vertebrate. Coastele deshi sint oase lungi nau canal medular. ▭ Prin blanai numeri [ursului] coaste slabe. BENIUC V. 34. Avea dureri nesuferite in arcurile coastelor shi arsuri pe shira spinarii. VLAHUTZA O. A. 122. ◊ Expr. Slab dei potzi numara coastele = foarte slab slab de tot uscat. Numai iata ce iese din mijlocul hergheliei o rapciuga de cal grebanos dupuros shi slab dei numar ai coastele. CREANGA P. 194. 2. Partea laterala a corpului omenesc mergind dea lungul coastelor de la umeri pina la coapse; partea analoaga a corpului la animale; flanc. V. rina. Un junghi ia ieshit din coasta parca lar fi spart cineva. PREDA I. 159. Meleli infipse ambii pinteni in coastele armasarului. NEGRUZZI S. I 42. ◊ Expr. A zacea pe coaste = a zacea culcat din cauza unei boli grave. Dete shi peste calul tatalui sau din tineretze rapciugos buhos shi zacind pe coaste. ISPIRESCU L. 15. A lasa sau a pune (pe cineva) pe coaste = al face sa zaca din cauza bataii Mam intors cu folos badie. Asha? Itzi arat eu tzie folos de te pun pe coaste. SADOVEANU P. M. 73. A sta cuiva in coaste (sau in coastele cuiva) = a sta prea aproape de cineva shi al stingheri in mishcari ai sta in drum. A avea (pe cineva) in coaste = a se simtzi stingherit de permanenta apropiere a cuiva a nu mai putea scapa de cineva. A pune (cuiva) sula in coasta = a sili a obliga pe cineva sa faca un lucru neplacut shi greu. A i se lipi coastele (de foame) = a fi foarte flamind a fi mort de foame. ♦ Partea laterala a unui lucru (spre deosebire de centru sau de celelalte partzi); latura margine. Sicriul cel in care se dadea orz la cai... sta in preajma fintinii intro rina shi spart la o coasta. SADOVEANUJ. 228. In coasta casei era un par batrin. VLAHUTZA O. A. 132. Vintul ne batea in coasta vaporului prin urmare mishcarea vasului era la o parte. BOLINTINEANU O. 270. ◊ Loc. adv. Pe o coasta = pe o parte intro dunga inrro rina. Luntrea se rasturnase pe o coasta. ▭ Zaharia al lui Uracu statea peo coasta pe Lavitza cu un cojoc pe el. DUMITRIU B F. 26. Se culca peo coasta in iarba. BUJOR S. 78 3. (Uneori urmat de determinarea «a muntelui» «a dealului» «a movilei» etc.) Suprafatza inclinata a unei inaltzimi; panta clina povirnish. Pe coasta muntelui inalt Pornira brazii la asalt Oshteni pletoshi. Prin coama lor Strabate vintul vuitor. DESHLIU M. 14. Sint copii. Cu multe sanii De pe coasta vin tzipind. OOSHBUC P. I 224. Verzi sint dealurile tale frumoase padurile shi dumbravile spinzurate de coastele dealurilor limpede shi senin ceriul tau. RUSSO O. 22. ◊ Fig. El shezu pe coastele unui nour negru shi se uita lung... asupra pamintului. EMINESCU N. 65. 4. Mal tzarm (al unei mari sau mai rar al unui lac). Coastele Marii Negre. ♦ Artilerie de coasta = artilerie care asigura apararea litoralului tragind contra obiectivelor navale. 5. (Ieshit din uz) Flanc al unei armate. V. aripa. In zadar flamura verde o ridica inspre oaste Caci cnprinsai de pieire shi in fatza shi in coaste. EMINESCU O. I 3 48.

COÁSTA ~e f. 1) Fiecare dintre oasele arcuite care unesc coloana vertebrala cu sternul formand toracele. 2) Fiecare dintre cele doua laturi ale corpului omenesc de la umar pana la shold; rana. ◊ Slab dei potzi numara ~ele extrem de slab; numai pielea shi oasele. Ai rupe (sau ai frange) cuiva ~ele a bate zdravan pe cineva. Ai pune cuiva sula (sau sulitza) in ~e a) a cere indeplinirea neintarziata a unui angajament; a zori; b) a constrange pe cineva. 3) Portziune de teren cu suprafatza inclinata; versant; costisha; povarnish; panta. 4) Linia de contact intre uscat shi apa marii sau a oceanului; tzarm; litoral. ~a Marii Negre. Vas de ~. Navigatzie de ~. [G.D. coastei; Sil. coasta] /<lat. costa

coasta f. 1. os lat shi incovoiat ashezat pe partzile laterale ale pieptului: calul zace pe coaste; 2. clina unui deal; 3. mal ce cade piezish in mare; 4. laturea unei armate: cuprinsai oastea de peire shi ’n fatza shi ’n coasta EM. [Lat. COSTA].

coásta (oa dift.) f. pl. e (lat. cŏsta it. pv. pg. costa fr. côte sp. cuesta). Os lat shi indoit care formeaza partzile laterale ale peptuluĭ: a te culca pe o coasta iĭ numerĭ coastele de slav ce e. Povirnishu unuĭ deal: calu pashte pe o coasta. Lature: vapor izbit in coasta. Mal tzarm de mare: pe coastele Italiĭ. Baterie de coasta tunurĭ pe malu mariĭ.

Coasta Ivoriului f. colonie franceza in Golful Guineii.

CoastadeArgint f. nume dat regiunii pitoreshti a Cadrilaterului coprinsa intre capul Caliacra shi satul Ecrena.

CoastadeAur f. 1. shir de dealuri calcare in Frantza pe linia despartzitoare a apelor intre Ocean shi Mediterana cu vinuri renumite shi basinuri huiliere; 2. numele unui departament francez cu 332.000 loc shi cu cap. Dijon; 3. partea litoralului Guyenii intre Coasta Ivoriului shi Coasta Sclavilor ocupata de Englezi: 651.000 loc.

Coromandel (Coasta) n. regiunea orientala a Industanului unde s’afla Pondisheri.

coásta s. f. g.d. art. coástei; pl. coáste

coásta s. f. g.d. art. coástei; pl. coáste

COÁSTA s. 1. dunga latura parte. (Sta intins peo ~.) 2. v. flanc. 3. v. panta. 4. v. tzarm.

COÁSTA s. v. chinga cocarla crivac.

COASTA s. 1. dunga latura parte. (Sta intins peo ~.) 2. (MIL.) aripa capat flanc margine (inv.) corn mineca. (~ a unei armate.) 3. (GEOGR.) clina coborish costisha muchie panta povirnish pripor repezish scoborish versant (rar) pravalac pravalish (inv. shi reg.) piaza scapat (reg.) pieptan pieptar piezishea povirghie praval pravalitura rapagush (prin Munt.) aplecush (inv.) bair povirnitura (fig.) shold. (~ a unui deal.) 4. (GEOGR.) mal tzarm. (Pe ~ Oceanului Atlantic).

coasta s. v. CHINGA. COCIRLA. CRIVAC.

CIUPERCA DE PE COÁSTA s. v. pitarca.

ciuperca de pe coasta s. v. PITARCA.

coásta (coáste) s. f. 1. Fiecare din oasele care alcatuiesc toracele. 2. Hipocondru deshert. 3. Latura parte laterala. 4. Costisha panta povirnish. 5. Mal tzarm. Mr. megl. coasta istr. costę. Lat. cǒsta (Pushcariu 389; CandreaDens. 383; REW 2279; DAR); cf. vegl. kuasta it. port. costa fr. côte sp. cuesta. Der. costitza s. f. (coasta sau coasta mica; costitza cotlet); costoala s. f. (Trans. panta coasta); costina s. f. (panta coasta); costish adj. (inclinat povirnit); costoi vb. (a inconjura) formatzie proprie lui Alecsandri pe baza fr. côtoyer; costish(e) s. n. shi f. (latura; povirnish coasta panta); costishetz (var. costeshetz) adj. (oblic piezish).

COASTA DE AZUR (CÓTE D’AZUR) portziune a litoralului francez la M. Mediterana cuprinsa intre Cassis shi Menton. Climat mediteranean. Lungime: c. 80 km; c. 8655 mii loc. Statziuni climaterice renumite: Menton Nisa Antibes Cannes SaintRaphaël Fréjus SaintTropez (Frantza) MonteCarlo shi Monaco.

COASTA DE FILDESH v. Côte d’Ivoire.

COASTEI (COAST RANGES) Lantzurile ~ lantz muntos dea lungul coastei pacifice a S.U.A. intre 48°30′ (str. Juan de Fuca) shi 35° lat. N. Alcatuit din roci sedimentare shi metamorfice. Puternica zona seismica. Lungime: c. 1.600 km. Alt. medie: 1.000 m; alt. max.: 2.424 (vf. Olympus). Parc natzional.

COASTEI (COAST MOUNTAINS) Muntzii ~ lantz muntos in Canada shi S.U.A. in lungul coastei Oc. Pacific. Alcatuitzi din granite shi puternic tectonizatzi. Lungime: c. 1.700 m. Alt. max.: 4.042 m (vf. Waddington). Paduri de conifere. Mici ghetzari.

OMANUL CONTRACTUAL (TRUCIAL STATES [tru:siəl steits] sau COASTA PIRATZILOR) protectorat britanic (18531971) care shia proclamat independentza (1971) sub denumirea de Emiratele Arabe Unite.

a da cu coastele in populatzie expr. (d. o femeie de moravuri ushoare) a intretzine relatzii sexuale cu un numar nelimitat de parteneri; a duce o viatza libertina.

a i se lipi coastele de spinare expr. (pop.) a fi foarte slab.

a pune (cuiva) sula in coaste expr. a exercita presiuni (asupra cuiva) a sili (pe cineva) a constrange (pe cineva).

a sta k un spin in coasta / in inima / in ochii cuiva expr. a nu fi pe placul cuiva a constitui o prezentza neplacuta pentru cineva; a incomoda pe cineva.

slab dei numeri coastele expr. uscatziv sfrijit.