15 definitzii pentru cladi
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (3)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CLADÍ cladesc vb. IV. Tranz. 1. A face a ridica o constructzie o cladire (2); a zidi a construi. 2. A asheza lucruri (de acelashi fel) in mod sistematic unul peste altul alcatuind o gramada. Din sl. kladon klasti.
cladi [At: PSALT. 274/15 / Pzi: ~desc / E: vsl кладои класти] 1 vt A ridica o constructzie Si: a construi a zidi. 2 vt A asheza lucrurile (de acelashi fel) unul peste altul sistematic pentru a forma o gramada. 3 vt (Fig) A crea. 4 vr (Inv; irn) A se asheza ocupand mult loc. 5 vt (Ie) A ~ pe nisip A intreprinde ceva sortit eshecului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CLADÍ cladesc vb. IV. Tranz. 1. A face a ridica o constructzie o cladire (2); a zidi a construi. 2. A asheza lucruri (de acelashi fel) in mod sistematic unul peste altul pentru a forma o gramada. Din sl. kladon klasti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ibogdank
- actziuni
CLADÍ cladesc vb. IV. Tranz. 1. A face o constructzie a ridica o cladire a zidi a construi. Cu aceste [scinduri] se apuca... de cladi un fel de foishor. ISPIRESCU L. 367. Toate locurile... au fost in vechime prevazute cu intaritori cu cetatzui care leau gasit in fiintza sau leau cladit popoarele de ginta slavona. ODOBESCU S. II 179. La cea moara parasita De stapinul meu cladita Esteo piatra de rishnit. ALECSANDRI P. P. 136. ◊ (Poetic) Eu miam cladit acest al meu poem Din tot ce noi mai plin de glorie avem. COSHBUC P. II 286. ◊ Fig. (Cu privire la o organizare sociala la un plan la un sistem de actziune) [Oamenii din U.R.S.S.] cladeau doar vremuri noi Alta lume... Pentru pruncii noshtri goi. TOMA C. V. 238. Constantin... nu cladea nici un plan deosebit. GALACTION O. I 119. Sarmana eashi cladea visuri atit de frumoase pe existentza lui shubreda shi pacatoasa! VLAHUTZA O. A. 107. ◊ Expr. A cladi pe nisip v. nisip. 2. A asheza in mod sistematic lucruri (mai ales de acelashi fel) unul peste altul facind o gramada (movila teanc claie). Finul cladit mirosea. EMINESCU N. 48. SHi pe dushmani i taia SHi gramezi totzi i cladea. ALECSANDRI la TDRG. Au mai atzitzat focul cladind shi alte lemne shi au inceput ashi frige friptura. DRAGHICI R. 75. Toate [lucrurile cumparate] lea tencuit SHin corabie lea cladit. SEVASTOS N. 126. Astavara am cosit Vro cinci clai de leam cladit Patru mi leam virfuit. ALECSANDRI P. P. 100 ◊ Refl. Un troian de crengi de arbori pea lui urma se cladeshte. ALECSANDRI P. A. 152. ◊ Refl. pas. Lanul scade. Iar in urma holda mindra rasturnata prin bucatzi Se ridican snopi de aur se cladeshten jumatatzi. ALECSANDRI P. III 67.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
A CLADÍ ~ésc tranz. 1) (case ziduri etc.) A realiza prin lucrari de constructzie; a construi; a zidi; a ridica; a inaltza; a dura; a edifica. ◊ ~ ceva pe nisip a) a intreprinde actziuni sortite eshecului din cauza lipsei unei baze trainice; b) a face un lucru zadarnic. 2) (obiecte omogene) A asheza in mod sistematic unul peste altul. /<sl. kladon
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
cladì v. 1. a construi adunand materiale a zidi a edifica; 2. fig. a dispune partzile; a cladi o poema o teorie; 3. a face o claie de fan orz grau: a cladi fanul in stoguri graul in snopi; 4. fig. a gramadi: cladind movili de leshuri sub sdravanul topor AL. [Slav. KLADÕ a pune a asheza].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
cladésc v. tr. (vsl. klastikladon a pune; klada grinda. V. do shi naclad po shi sclada). Inaltz construiesc edific: a cladi o claĭe o stiva o casa.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
cladí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. cladésc imperf. 3 sg. cladeá; conj. prez. 3 sa cladeásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
cladí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. cladésc imperf. 3 sg. cladeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. cladeásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CLADÍ vb. v. construi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CLADI vb. a construi a dura a face a inaltza a ridica a zidi (livr.) a edifica (inv.) a temeia. (~ o noua shcoala.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A cladi ≠ a darama a demola a distruge a strica
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cladí (cladésc cladít) vb. 1. A ingramadi a stivui. 2. A construi a edifica a face o cladire. 3. A concepe a imagina a compune. Sl. klasti kladǫ „a aranja” (Miklosich Slaw. Elem. 24; Cihac II 60); cf. clada. Der. cladire s. f. (fabrica constructzie edificiu); claditura s. f. (constructzie); cladish s. n. (actziunea de a edifica edificare); claditor adj. (constructor). Cf. claie.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
DIVINA NATURA DEDIT AGROS ARS HUMANA AEDIFICAVIT URBES (lat.) divina natura a daruit ogoarele maiestria omului a cladit orashele M. Terentius Varro „Res rusticae” III 1.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a cladi / construi castele in Spania expr. (livr.) ashi face planuri irealizabile.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
cladi, cladescverb
-
- Cu aceste [scanduri] se apuca... de cladi un fel de foishor. ISPIRESCU L. 367. DLRLC
- Toate locurile... au fost in vechime prevazute cu intaritori cu cetatzui care leau gasit in fiintza sau leau cladit popoarele de ginta slavona. ODOBESCU S. II 179. DLRLC
- La cea moara parasita De stapinul meu cladita Esteo piatra de rishnit. ALECSANDRI P. P. 136. DLRLC
- Eu miam cladit acest al meu poem Din tot ce noi mai plin de glorie avem. COSHBUC P. II 286. DLRLC
- Cu privire la o organizare sociala la un plan la un sistem de actziune: DLRLC
- [Oamenii din U.R.S.S.] cladeau doar vremuri noi Alta lume... Pentru pruncii noshtri goi. TOMA C. V. 238. DLRLC
- (Cu privire la o organizare sociala la un plan la un sistem de actziune) Constantin... nu cladea nici un plan deosebit. GALACTION O. I 119. DLRLC
- Sarmana eashi cladea visuri atit de frumoase pe existentza lui shubreda shi pacatoasa! VLAHUTZA O. A. 107. DLRLC
-
-
- 2. A asheza lucruri (de acelashi fel) in mod sistematic unul peste altul alcatuind o gramada. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Finul cladit mirosea. EMINESCU N. 48. DLRLC
- SHi pe dushmani i taia SHi gramezi totzi i cladea. ALECSANDRI la TDRG. DLRLC
- Au mai atzitzat focul cladind shi alte lemne shi au inceput ashi frige friptura. DRAGHICI R. 75. DLRLC
- Toate [lucrurile cumparate] lea tencuit SHin corabie lea cladit. SEVASTOS N. 126. DLRLC
- Astavara am cosit Vro cinci clai de leam cladit Patru mi leam virfuit. ALECSANDRI P. P. 100. DLRLC
- Un troian de crengi de arbori pea lui urma se cladeshte. ALECSANDRI P. A. 152. DLRLC
- Lanul scade. Iar in urma holda mindra rasturnata prin bucatzi Se ridican snopi de aur se cladeshten jumatatzi. ALECSANDRI P. III 67. DLRLC
-
etimologie:
- kladon klasti DEX '09 DEX '98