NISÍP nisipuri s. n. 1. Roca sedimentara neconsolidata provenita prin dezagregarea unor minerale roci sau organisme shi care se prezinta sub forma unei acumulari de granule fine; p. ext. (mai ales la pl.) loc teren intindere alcatuita din asemenea roca shi de obicei lipsita de vegetatzie. ◊ Expr. K (sau cat) nisipul (marii) = in numar foarte mare. A cladi (sau a funda) pe nisip = a intreprinde o actziune sortita eshecului pieirii. 2. Depunere patologica de granule fine de oxalatzi uratzi silicatzi etc. in rinichi in vezica urinara sau in vezicula biliara. [Var.: (reg.) nasíp s. n.] Din bg. nasip.

nisip sm [At: COD. VOR. 94/20 / V: (inv) nas~ (irg) nasap (reg) nas~ nasap nasip nes~ / Pl: ~uri / E: bg насип „prundish sau nisip ingramadit”] 1 Roca sedimentara neconsolidata mobila provenita din sfaramarea rocilor preexistente shi constituita din granule minerale de cuartz feldspatzi limonit calcit etc. Si: (irg) arina (reg) homoc. 2 (Pex; mpl) Loc intindere alcatuita din nisip (1) shi de obicei lipsita de vegetatzie. 3 (Ilav) (K stelele cerului shi) k sau (cat) ~ul marii In numar foarte mare. 4 (Ial) Foarte mare. 5 (Ial) Foarte mult. 6 (Ie) A cladi (sau a face a funda ceva) pe ~ A intreprinde o actziune fara a avea o baza care sa o sustzina fara sortzi de izbanda. 7 (Ie) A pune (sau a arunca etc. cuiva) ~ in ochi A face pe cineva sa vada lucrurile altfel de cum sunt. 8 (Iae) A inshela pe cineva. 9 (Reg) TZarina. 10 (Reg) Mal. 11 (Reg) Namol. 12 Depunere patologica de granule fine compuse din oxalatzi uratzi silicatzi etc. formata intrun rinichi in vezica urinara sau in vezicula biliara Si: litiaza piatra.

NISÍP nisipuri s. n. 1. Roca sedimentara neconsolidata provenita din sfaramarea unor minerale roci sau organisme shi care se prezinta sub forma unei acumulari de granule fine; p. ext. (mai ales la pl.) loc teren intindere alcatuita din asemenea roca shi de obicei lipsita de vegetatzie. ◊ Expr. K (sau cat) nisipul (marii) = in numar foarte mare. A cladi (sau a funda) pe nisip = a intreprinde o actziune sortita eshecului pieirii. 2. Depunere patologica de granule fine de oxalatzi uratzi silicatzi etc. care se formeaza intrun rinichi in vezica urinara sau in vezicula biliara. [Var.: (reg.) nasíp s. n.] Din bg. nasip.

NISÍP nisipuri s. n. 1. Sediment provenit din sfarimarea blocurilor de granit gresie gnais shi care se prezinta sub forma unei acumulari de granule mici depuse mai ales in straturi dune pe terasele apelor in grinduri etc. Apuci intai pe un drum de nisip urmind litoralul. SADOVEANU O. L. 12. Un cuptor e roshiul soare SHi carbune sub picioare E nisipul. COSHBUC P. I 222. Luna rasarise dintre muntzi shi se oglindea intrun lac mare shi limpede k seninul ceriului. In fundul lui se vedea sclipind de limpede ce era un nisip de aur. EMINESCU N. 6. Valuri albe [de zapada] trec in zare se ashazan lung troian K nisipurile dese din pustiul african. ALECSANDRI P. III 13. ◊ Expr. K nisipul (marii) = in numar foarte mare. Multzi k frunzele de brad K nisipul de pe vad. ALECSANDRI P. P. 214. (In forma nasip) Oamenii cresc in indestulare shi se inmultzesc k nasipul marii. RUSSO O. 25. A cladi pe nisip = a intreprinde o actziune fara a avea o baza care sa o sustzina fara sortzi de izbinda. ♦ Material mineral natural sau artificial alcatuit din granule de dimensiuni mici folosit la prepararea mortarului shi a betonului k materie prima la fabricarea sticlei a obiectelor de ceramica etc. 2. (Uneori determinat prin «la rinichi») Depunere de granule fine compuse din oxalatzi uratzi etc. care se formeaza intrun rinichi bolnav. V. litiaza. Varianta: (regional) nasíp (SADOVEANU Z. C. 128 CREANGA O. A. 65 JARNÍKBIRSEANU D. 107) s. n.

NISÍP ~uri n. 1) Roca sedimentara silicioasa provenita din sfaramarea unor minerale roci resturi organice care se prezinta sub forma de granule fine avand diferite intrebuintzari. ~ calcaros. ◊ A cladi ceva pe ~ a) a intreprinde actziuni sortite eshecului; b) a face un lucru zadarnic. 2) mai ales la pl. Intindere de pamant acoperita cu asemenea granule fine. /<bulg. nasip

nisip n. 1. pietrish marunt ce provine din prabushirea stancilor; 2. fig. baza putzin solida: a zidi pe nisip. [Mold. shi Tr. nasip = slav. NASŬPŬ praf ce se imprashtie].

nisíp (vechĭ) nasíp shi (est) nasíp (in nord shi) nesíp n. pl. urĭ (bg. sirb. nasip zagaz; rut. násip movila de pamint d. vsl. nasŭpŭ colb aruncat nasypati a gramadi a umplea sypati sunonti shi suti sŭpon a imprashtia ruda cu lat. sŭpare a arunca dissŭpare shi dissĭpare a risipi. V. prispa risipesc pospaĭesc). Un fel de praf mineral care provine din sfarmarea unor anumite stincĭ shi care se afla pe malurile marilor pin pustiurĭ shi pe aĭurea. Pl. Locurĭ nisipoase: nisipurile Sahareĭ. Fig. A construi pe nisip a construĭ pe fundamente slabe a face lucrare provizorie. V. pufar shushaĭ.

nasap^[1] sn vz nisip

nasip sn vz nisip

nesip sn vz nisip

nasip n. V. nisip.

nasíp nasíp V. nisip.

nisíp s. n. pl. nisípuri

nisíp s. n. pl. nisípuri

nisip

nisip.

NISÍP s. (inv. shi reg.) arina (reg.) homoc prund (Ban.) pesac (Maram. shi Transilv.) pisoc (inv.) posip. (Plaja cu ~ fin.)

NISIP s. (inv. shi reg.) arina (reg.) homoc prund (Ban.) pesac (Maram. shi Transilv.) pisoc (inv.) posip. (Plaja cu ~ fin.)

nisíp (nisípuri) s. n. Granule fine de roca. Sl. nasŭpŭ (Miklosich Slaw. Elem. 32; Miklosich Lexicon 415; Cihac II 213) din vb. sypati „a imprashtia” cf. risipi bg. sb. nasip „dig”. Der. din bg. pĕsŭk (Conev 41) nu e posibila. Der. nisiparitza s. f. (peshte Cobitis taenia); nisiparnitza (var. nisipernitza) s. f. (clepsidra nisipar); nisipi vb. refl. (a se pulveriza; a se acoperi cu nisip); nisipar s. m. (persoana care vinde nisip); nisipish s. m. (teren nisipos); nisipiu adj. (de culoarea nisipului); nisipos adj. (cu nisip); innisipa vb. (a umple cu nisip).

valuri de nisip (sedim.) (pl.) (engl.= sand wave) megaondulatzii cu lungimi mai mari de 60 cm formate de curentzii acvatici puternici la supr. unor sedimente din rauri shi mari de mica adancime. Crestele lor sunt drepte sau sinuoase shi orientate transversal fatza de directzia curentului; flancul anter. este abrupt iar cel poster. este lin. variolite (engl.= variolitic) bazalte bogate in → sferulite (agregate fibrosradiare alcatuite din cristale aciculare de plagioclazi shi piroxeni); v. se formeaza in zonele marginale ale → pillowlavelor shi rezulta in urma devitrificarii maselor de sticla vulcanica.

NISÍP (< bg.) s. n. 1. (PETROGR.) Roca sedimentara neconsolidata formata prin dezagregarea transportul shi acumularea in conditzii subaeriene (n. eoliene) sau subacvatice (n. fluviale n. marine etc.) a fragmentelor marunte de minerale roci sau organisme cu dimensiuni cuprinse intre 02 shi 2 mm. In componentza lui predomina in special cuartzul uneori shi mice granatzi zircon apatit magnetit aur diamante etc. Este utilizat k material de constructzie in industria sticlei sau pentru extragerea unor componentzi utili. Prin consolidare n. se transforma in gresie. ◊ Expr. A cladi pe nisip = a intreprinde ceva sortit pieirii pentru k nu are o baza solida. 2. (MED.) Depunere patologica de granule fine de oxalatzi uratzi etc. in rinichi in vezica urinara sau in vezicula biliara.

MARELE DESHERT DE NISIP (GREAT SANDY DESERT [greit sændi dézət]) deshert situat in NV Australiei la N de Tropicul Capricornului; c. 360 mii km². Dune lacuri sarate (Dora Auld sh.a.).

multzi k nisipul marii / cata frunza shi iarba expr. foarte multzi in numar foarte mare.