CARBÚNE carbuni s. m. I. 1. Roca sedimentara combustibila amorfa de culoare galbuie bruna pana la neagra friabila rezultata prin acumularea materiei vegetale shi imbogatzirea lenta in carbon a acesteia folosita drept combustibil shi k materie prima in industria chimica in metalurgie etc. ◊ Carbune brun = carbune de culoare brunainchis compact sticlos casant. Carbune activ = carbune cu structura poroasa shi cu mare capacitate de retzinere prin adsorbtzie a gazelor a vaporilor etc. Carbune animal = material obtzinut prin calcinarea oaselor animale shi folosit k adsorbant pentru gaze shi pentru substantze colorante k dezinfectant stomacal adsorbant intestinal etc. Carbune alb = denumire data cursurilor de apa cu caderi utilizabile pentru producerea de energie. 2. Bucata de lemn arsa partzial de foc; taciune; p. ext. bucata de jar. ◊ Carbune de lemn = produs principal obtzinut la arderea incompleta a lemnului sau k produs secundar la distilarea uscata a lemnului folosit la fabricarea carbunelui activ in siderurgie drept combustibil etc.; mangal. ◊ Expr. A se face carbune = (despre alimente) a se arde. A sta (k) pe carbuni (aprinshi) = a fi foarte nerabdator. 3. Creion negru obtzinut dintrun lemn de esentza foarte moale carbonizat folosit la desen crochiuri schitze etc.; lucrare realizata cu acest fel de creion. II. 1. (Med.) Antrax. 2. (Zool.; in sintagma) Carbune enfizematos = boala infectzioasa acuta a rumegatoarelor in special a bovinelor provocata de bacteria Clostridium chauvoei shi care se manifesta prin aparitzia in mushchi a unor tumori infiltrate cu gaze. 3. (La plante) Taciune. 4. (Bot.; reg.; la pl.) Planta erbacee cu frunze ovale la baza lanceolate mai sus shi flori negreviolacee (Phyteuma spiciforma); spinutza (1). Lat. carbo onis. corectata

carbúne sm [At: PSALT. 25/11 / Pl: ~ni / E: ml carbo onis] 1 (Ivp) Corp solid care prin ardere a pierdut o mare parte din elementele sale combustibile shi in care predomina carbonul Cf cenusha funingine scrum zgura (reg) stirigie. 2 (SHis ~ aprins) Jar. 3 Bucata de lemn consumata in parte de foc dar stinsa inainte de a se preface in cenusha. 4 (Ie) Lau batut ~nii la cap Se spune despre un om beat. 5 (Is) ~ stins sau potolit ori acoperit Se spune unei persoane tacute ascunse shi intrigante. 6 (Ics) Dea sau cu ~le Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 7 (SHis ~ de lemn) Material combustibil de culoare neagra ushor shi sfaramicios rezultat din arderea incompleta a lemnului sau k produs secundar la distilarea uscata a acestuia folosit in siderurgie drept combustibil etc. Si: mangal. 8 (Pfm; ie) A cumpara ~ni de la faur (sau de la faur ~) A cumpara ceva scump la mana a doua. 9 (Pfm; d. alimente; ie) A se face ~ A se arde la gatit. 10 (Pfm; ie) A sta (k) pe ~ni (aprinshi) A fi foarte nerabdator. 11 Creion negru obtzinut dintrun lemn de esentza foarte moale carbonizat folosit la desen crochiuri schitze etc. 12 (Gig) Roca amorfa de culoare galbuie bruna pana la neagra friabila formata prin imbogatzirea in carbon (in lipsa oxigenului din aer) a resturilor unor plante din epoci geologice indepartate shi folosita drept combustibil shi k materie prima in industria chimica shi in metalurgie. 13 (Is) ~ brun Carbune (12) de culoare bruna inchisa compact sticlos casant. 14 (Is) ~ activ Carbune (12) cu o structura poroasa shi cu o mare capacitate de retzinere prin adsorbtzie a gazelor a vaporilor etc. 15 (Is) ~ animal Material obtzinut prin calcinarea oaselor animale shi folosit k adsorbant pentru gaze shi pentru substantze colorante k dezinfectant stomacal absorbant intestinal etc. 16 (Is) ~ alb Curs de apa cu caderi utilizabile pentru producerea de energie. 17 (Is) ~ de retorta Produs foarte dur shi bun conducator de electricitate depus pe peretzii retortelor in care se obtzine coxul shi care se utilizeaza k materie prima pentru electrozi la elementele galvanice Si: grafit de retorta. 18 (Min; inv) Antrax. 19 (Med) Antrax. 20 (Zlg; is) ~ emfizematos Boala infectzioasa acuta a rumegatoarelor in special a bovinelor provocata de bacteria Clostridium chauvoei shi care se manifesta prin aparitzia in mushchi a unor tumori infiltrate cu gaze. 21 (Bot; lpl) Planta Phyteuma spicatum SHi (reg) carbunari (6). 22 (Reg; lpl) Planta erbacee cu frunze ovale la baza lanceolate mai sus shi flori negreviolacee Si: baraboi banishor carbunar (7) spinutza (Phyteuma spiciforma).

CARBÚNE carbuni s. m. I. 1. Roca combustibila amorfa de culoare galbuie bruna pana la neagra friabila formata prin imbogatzirea in carbon (in lipsa oxigenului din aer) a resturilor unor plante din epocile geologice shi folosita drept combustibil shi k materie prima in industria chimica shi in metalurgie. ♦ Carbune brun = carbune de culoare bruninchis compact sticlos casant. Carbune activ = carbune cu structura poroasa shi cu mare capacitate de retzinere prin adsorbtzie a gazelor a vaporilor etc. Carbune animal = material obtzinut prin calcinarea oaselor animale shi folosit k adsorbant pentru gaze shi pentru substantze colorante k dezinfectant stomacal adsorbant intestinal etc. ♦ Carbune alb = denumire data cursurilor de apa cu caderi utilizabile pentru producerea de energie. 2. Material combustibil de culoare neagra ushor shi sfaramicios rezultat din arderea incompleta a lemnului sau k produs secundar la distilarea uscata a lemnului folosit in siderurgie drept combustibil etc.; mangal. ◊ Expr. A se face carbune = (despre alimente) a se arde. A sta (k) pe carbuni (aprinshi) = a fi foarte nerabdator. 3. Creion negru obtzinut dintrun lemn de esentza foarte moale carbonizat folosit la desen crochiuri schitze etc. II. 1. (Med.) Antrax. 2. (Zool.; in sintagma) Carbune enfizematos = boala infectzioasa acuta a rumegatoarelor in special a bovinelor provocata de bacteria Clostridium chauvoei shi care se manifesta prin aparitzia in mushchi a unor tumori infiltrate cu gaze. 3. (La plante) Taciune. 4. (Bot.; reg.; la pl.) Planta erbacee cu frunze ovale la baza lanceolate mai sus shi flori negreviolacee (Phyteuma spiciforma); spinutza (1). Lat. carbo onis.

CARBÚNE carbuni s. m. I. 1. (Adesea determinat prin «de pamint» sau «de piatra») Roca combustibila amorfa de culoare neagra formata din plante in epocile geologice stravechi shi care se conserva in scoartza pamintului la adapost de oxigenul din atmosfera; se foloseshte k combustibil shi k materie prima pentru industria chimica organica in strafunduri de bezna smolita Unde zace adinc tainuita Piinea uzinelor Carbunele. DESHLIU 46. Cit am lucrat eu cu perforatorul baietzii... au mutat banda in cimpul intii chiar in vatra carbunelui. DAVIDOGLU M. 11. De la un capat la altul al abatajului douazeci de mineri stau in fatza stratului de carbune iar stratul de carbune se ridican fatza lor infruntindui. BOGZA V. J. 129. Carbune alb = apa folosita k izvor de energie in industrie shi agricultura. Utilizind acest nesecat izvor de energie carbunele alb vom putea face economii considerabile in rezervele noastre de petrol shi carbune. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 476. 2. Ramashitza de culoare neagra ushoara sfarimicioasa rezultata in urma arderii necomplete a unui lemn. Cite gresheli va face sa i le insemne cu carbune pe ceva. CREANGA 3. Pe cuptorul uns cu huma shi pe coshcovii paretzi Zugravitau cun carbune copilashul cel istetz Purcelushi cu coada sfredel shi cu betzen loc de laba. EMINESCU I 84. Fatza voastra sa se negreasca k carbunele. NEGRUZZI S. I 233. ◊ Fig. Tuturor lii lumea lume Numai mie mii carbune; Tuturor lii lumea draga Mie mii cerneala neagra. JARNÍKBIRSEANU 221. ◊ Expr. (Despre alimente) A se face carbune = a se arde (fiind expuse prea indelungat actziunii focului). Piinea sa facut carbune. (Fig.) Cita boala e sub soare Nui k doru arzatoare; K doru unde se pune Face inima carbune! HODOSH P. P. 32. Al bate (pe cineva) carbunii la cap = a capata fenomene de intoxicatzie (din cauza gazelor emanate de carbunii aprinshi); fig. a fi beat. [Pe betziv] lau batut carbunii la cap. PANN P. V. I 111. Carbuni stinshi = carbuni obtzinutzi prin stingerea fortzata a jeraticului (muiat in apa sau acoperit ermetic). Carbuni de lemn = carbuni obtzinutzi prin arderea incompleta a lemnului la o temperatura relativ joasa in absentza aerului; se intrebuintzeaza in metalurgie shi in gospodarie; mangal. 3. Un fel de creion negru foarte moale de care se servesc pictorii shi desenatorii pentru a face schitze. Desen in carbune.4. Bucatzica de lemn consumata de foc dar aflata inca in stare incandescenta. V. jar jeratic. In poiana innoptata Para focului se gata Cu poveshtile o data... Doar jeraticul tirziu. Lumineaza aramiu SHi mai ard carbunii mici Cu licar de licurici. DESHLIU M. 60. Pe vatra cuptiorului in cenusha mai licureau citziva carbuni. EMINESCU N. 21. De mar frige peun carbune Ibovnicul nul voi spune. JARNÍKBIRSEANU D. 10. ◊ Expr. A sta (k) pe carbuni (aprinshi) = a fi foarte nerabdator. Eshti nesuferit!... Spunemi vestea k stau pe carbuni! ALECSANDRI T. I 273. II. 1. Boala a plantelor cauzata de un parazit care transforma tzesutul vegetal intrun corp negru moale sfarimicios. 2. (Regional) Antrax.

CARBÚNE carbuni s. m. I. 1. Roca combustibila amorfa de culoare neagra formata prin imbogatzirea in carbon (in lipsa oxigenului din aer) a resturilor unor plante din epocile geologice; se foloseshte k combustibil shi k materie prima in industria chimica shi in metalurgie. ♦ Carbune alb = apa folosita k izvor de energie. 2. Material combustibil de culoare neagra ushor shi sfaramicios rezultat din arderea incompleta a lemnului. ◊ Carbuni (de lemn) = mangal. Carbuni stinshi = carbuni obtzinutzi prin stingerea fortzata a jaraticului (muiat in apa sau acoperit ermetic). ◊ Expr. (Despre alimente) A se face carbune = a se arde. Al bate (pe cineva) carbunii la cap = a capata fenomene de intoxicatzie din cauza gazelor emanate de carbunii aprinshi; fig. a fi beat. 3. Un fel de creion negru foarte moale folosit de pictori pentru schitze. 4. Bucatzica de lemn consumata de foc dar aflata inca in stare incandescenta. ◊ Expr. A sta (k) pe carbuni (aprinshi) = a fi foarte nerabdator. II. 1. Boala a plantelor cauzata de un parazit care transforma tzesutul vegetal intrun corp negru moale sfaramicios. 2. (Reg.) Antrax. Lat. carbo onis.

CARBÚNE ~i m. 1) Roca sedimentara de culoare galbuie sau bruna pana la neagra folosita drept combustibil shi k materie prima in metalurgie shi in industria chimica. ~ de pamant. ~ de piatra. 2) Lemn carbonizat. A stinge ~i. 3) Bucata de lemn in stare incandescenta; jaratic. ◊ A sta (k) pe ~i a fi foarte nerabdator. 4) Creion negru shi foarte moale folosit in pictura. 5) Boala a unor cereale (porumb grau) caracterizata prin aparitzia unei pulberi negre cauzata de o ciuperca parazita; taciune. 6) Boala molipsitoare a vitelor (transmisibila shi omului) manifestata prin abcese pulmonare gastrointestinale shi prin simptome de colaps; antrax; bubaneagra. /<lat. carbo ~onis

carbune m. 1. lemn ars shi stins inainte de completa sa combustiune: a stinge carbuni a descanta de deochiu (aruncand carbuni aprinshi in apa); carbune de pamant (de piatra) un fel de fosil vartos shi faramicios numit huila; 2 fig. boala: buba negricioasa la om shi arsura la plante care le innegreshte grauntzele. [Lat. CARBONEM].

carbúne m. (lat. cárbo ónis it. carbone pv. carbo fr. charbon sp. carbon pg. carvão). Lemn aprins care nu maĭ arde cu flacara. (Stins in aceasta stare se numeshte tot carbune saŭ mangal ĭar daca maĭ are lemn nears se numeshte tacĭune). Fig. Iron. Carbune acoperit (de cenusha) om care face dragoste pe ascuns. Carbune de pamint saŭ de peatra (numit shi huila) carbune fósil intrebuintzat k combustibil. (Din el se scoate gazu de iluminat coxu sh. a. Principalele zacaminte shi mine is in Anglia Belgia Francia Germania shi Statele Unite). Med. Dalac (pustula). Agr. (fr. charbon). Tacĭune o boala a grinelor. In stare nativa carbunele. numit de chimishtĭ shi carbon exista k diamant shi k grafit. Animalele shi plantele contzin foarte mult carbune. E tetravalent shi are o greutate atomica de 12. V. scinteĭe.

tacĭúne m¹. (lat. *tĭtio cl. titio ónis id.; it. tizzone neap. tessone pv. tizo fr. tison sp. tizon pg. tiçao). Lemnu ars care nu s’a prefacut inca in carbune. Fig. Iron. Tacĭune acoperit om ipocrit maĭ ales care face dragoste pe ascuns. Agr. O boala molipsitoare a grinelor (numita shi carbune dupa fr. charbon) in care unele organes mincate de un praf negru saŭ cafeniŭ (ustilágo máydis). In Dor. Vs. shi tecĭune. V. malura.^[1]

carbúne s. m. pl. carbúni

carbúne s. m. pl. carbúni

CARBÚNE s. 1. (GEOL.) (fig.) aur negru. (~le este o roca sedimentara.) 2. mangal. (~le este folosit drept combustibil.) 3. v. taciune. 4. (BOT.; Phyteuma vagneri) (reg.) baraboi banishor spinutza. 5. v. antrax. 6. (FITOP.) taciune. (Planta atacata de ~.)

CARBÚNE s. v. rubin.

CARBUNE s. 1. (GEOL.) (fig.) aur negru. (~ este o roca sedimentara.) 2. mangal. (~ este folosit drept combustibil.) 3. taciune. (Lemnul aprins sa facut ~.) 4. (BOT.; Phyteuma vagneri) (reg.) baraboi banishor spinutza. 5. (MED. MED. VET.) antrax dalac pustula maligna (reg.) armurare armuraritza buba (neagra rea) marmura rasfug talan bashica rea singe mohorit (prin Munt.) pripit (prin Ban. si Munt.) spurcat (inv.) serpengea. 6. (FITOPATOLOGIE) taciune. (Planta atacata de ~.)

carbune s. v. RUBIN.

carbúne (carbúni) s. m. 1. Mangal jar. 2. Antrax dalac. 3. Rubin (roshu inchis). Mr. carbuni istr. carbur(e). Lat. carbōnem (Pushcariu 289; CandreaDens. 260; REW 1676; DAR); cf. it. carbone prov. carbó fr. charbon sp. carbón port. carvão. Cf. carbunar. Der. carbuna s. f. (nume specific al caprei negre); carbunicios adj. (care contzine carbune); carbuneasca s. f. (dans tipic); carbuna (var. incarbuna) vb. (a carboniza; a innegri). Din rom. pare a veni gr. ϰαρβούνι.

carbune brun (engl.= brown coal) var. de carbune de pamant inf. Caracterizat printrun contzinut ridicat in C (6078%) shi putere calorica ridicata (12 50024 000 Kj/kg). C.b. au culori de la brun la negru shi luciu variabil (de la pamantos la mat shi lucios) G: 1214 shi D: 225. Unii c.b. sunt cocsificabili. In Romania se gasesc in baz. Comaneshti Bozovici shi CodleaVulcan.

carbune mineral (engl.= mineral coal) termen folosit pentru produsele rezultate in urma acumularii shi diagenezei (carbonificarii) substantzelor vegetale. Printrun proces de ingropare lenta shi compactizare sub o stiva mai groasa de sedimente substantzele vegetale (lignina celuloza) se conserva shi trec succesiv in diferite tipuri de c. Constituentzii petrografici ai c. sunt cunoscutzi sub denumirea de → macerale (vitrinit exinit inertinit) shi → litotipi (vitrit fuzit durit clarit). C. formatzi din spori alge shi ciuperci se numesc sapropelici (→ cannelcoal boghead). C. fac parte din rocile caustobiolite shi sau format in Carb.med. Jur. Paleog. shi Neog. Calitatea c. depinde de contzinutul sau in carbon in elemente volatile cenusha de cantitatea de sulf shi de umiditate.

CARBUNE (< lat. carbo onis) s. m. I. 1. Roca sedimentara organogena caustobiolitica rezultata prin acumularea materiei vegetale shi imbogatzirea lenta in carbon a acesteia. C. sau format (autohton sau alohton) prin depunerea in ape marine de litoral unde marea invadeaza uscatul periodic (c. paralici) in mlashtini sau in ape dulci (c. limnici). In zacamint c. se prezinta k o masa de culoare galbenabruna pina la neagra intrerupta de intercalatzii de steril. Contzine carbon (55965%) oxigen (2540%) hidrogen (16%) azot (sub 2%) fosfor sulf sh.a. Principalele tipuri sunt: c. humici (turba lignit c. brun huila antracit) c. sapropelici (boghead cannel) shi c. liptobiolitici provenitzi prin transformarea resturilor de plante bogate in subtantze rashinoase shi ceroase. Cei mai vechi c. sau format in Devonian. Alaturi de tzitzei c. reprezinta principalul combustibil mineral shi sursa de materii prime. ♦ (CHIM.) C. activ = c. cu structura poroasa a carui putere de adsorbtzie a fost marita printrun tratament fizicochimic utilizat la recuperarea gazolinei din gazele de sonda epurarea apelor retzinerea noxelor din aer sau dezodorizarea aerului. C. animal = c. de oase sau de desheuri animale obtzinut prin calcinarea oaselor folosit k adsorbant pentru gaze shi pentru substantze colorante k dezinfectant stomacal k adsorbant intestinal sub forma de c. medicinal. ♦ (GEOL.) C. brun = varietate de c. humic compact sticlos casant cu urma bruna avind un contzinut mediu de 6779% c. shi o putere calorica de 5.4007.200 kcal/kg; se utilizeaza drept combustibil. 2. Bucata de lemn arsa partzial de foc; taciune; p. ext. bucata de jar. ♦ C. de lemn = produs principal obtzinut la arderea incompleta a lemnului sau k produs secundar la distilarea uscata a lemnului folosit la fabricarea carbunelui activ in siderurgie drept combustibil etc.; mangal. 3. Creion obtzinut dintrun lemn de esentza moale (plop lemnciinesc etc.) carbonizat folosit la desen crochiuri schitze; p. ext. lucrare realizata cu acest fel de creion. II. 1. (MED. MED. VET.) Antrax. 2. (MED. VET.) C. emfizematos = boala infectzioasa acuta a rumegatoarelor in special a bovinelor provocata de bacteria Clostridium chauvoei. Se manifesta prin aparitzia in musculatura a unor tumori infiltrate cu gaze. 3. (FITOPAT.) Taciune (2).

COMUNITATEA EUROPEANA A CARBUNELUI SHI OTZELULUI (C.E.C.O.) organizatzie internatzionala guvernamentala cu sediul la Bruxelles una din cele trei entitatzi ale Comunitatzii Europene. Fondata prin Tratatul de la Paris din 1951 ishi incepe activitatea in 1952 in scopul formarii unei pietze comune a carbunelui shi a produselor siderurgice in vederea unei repartizari mai judicioase a productziei shi a creshterii productivitatzii muncii in statele membre. Membri fondatori: Belgia Frantza R.F.G. Italia Luxemburg shi Olanda. Altzi membri: Danemarca Irlanda shi Marea Britanie (din 1973) Grecia (din 1981 membru plin in 1986) Spania shi Portugalia (din 1986).

carbune s. m. sg. tupeu.

a baga carbuni / gaz expr. a accelera a se grabi a actziona in viteza.