BÚBA bube s. f. 1. Nume generic dat umflaturilor cu caracter purulent ale tzesutului celular de sub piele. ◊ Expr. A umbla cu cineva k cu o buba coapta = a menaja pe cineva. (Fam.) Sa spart buba = sa dat totul pe fatza; sa dezvaluit totul. ◊ Compuse: (pop.) bubaneagra = dalac; bubedulci = bubulitze dese de natura infectzioasa care apar in special la copii in jurul gurii pe cap etc.; bubamanzului = gurma. ♦ (Pop.) Rana. 2. Fig. (Fam.) Punct slab parte delicata dificila a unei probleme. ♦ Defect defectziune (a unui sistem tehnic). Cf. ucr. buba.

BÚBA bube s. f. 1. Nume generic dat umflaturilor cu caracter purulent ale tzesutului celular de sub piele. V. abces buboi furuncul. Se pricepea sa tamaduiasca jupuiturile bubele. PAS L. I 71. Ce na facut el k sa se curetze de bube? ISPIRESCU L. 386. Am facut o buban cap. SHEZ. III 201. ◊ Expr. A umbla cu cineva k cu o buba coapta = a menaja pe cineva. ◊ Compuse: (popular) bubaneagra = dalac. [Filozofii marieitale] dobitoace sa fie shi sai taie casapii; casapi sa fie shi sa piara de bubaneagra. SADOVEANU D. P. 102; bubedulci = bubulitze dese de natura infectzioasa care se ivesc in special la copii de obicei in jurul gurii sau pe cap. ◊ Fig. SHtiu dragul maichii k buba ta e la inima de minie shi obida. SADOVEANU M. C. 50. ♦ Rana. Dupa ce veni ursul la dinsul [TZugulea] se cazni pina ce i scoase steapul apoi il lega la buba. ISPIRESCU L. 326. ◊ Fig. Punct slab parte gingasha delicata plina de dificultatzi a unei probleme. In alte partzi oamenii se lupta impotriva ei [a nedreptatzii] pe cind noi o privim k o stare normala! Asta e buba cea mare. REBREANU R. I 65. ◊ Expr. Ii shtiu eu buba = shtiu eu ce necaz sau ce punct slab are. ♦ Incurcatura dificultate. Statzi k daici incepe buba cu Miai. PREDA I. 82.

búbaneágra (dalac) (neagra) s. f. g.d. art. búbeinégre; pl. búbenégre

búbaneágra s. f. (sil. gra) pl. búbenégre

BUBANEÁGRA s. v. antrax carbune dalac pustula maligna.