CARBÚNE carbuni s. m. I. 1. Roca combustibila amorfa de culoare neagra formata prin imbogatzirea in carbon (in lipsa oxigenului din aer) a resturilor unor plante din epocile geologice; se foloseshte k combustibil shi k materie prima in industria chimica shi in metalurgie. ♦ Carbune alb = apa folosita k izvor de energie. 2. Material combustibil de culoare neagra ushor shi sfaramicios rezultat din arderea incompleta a lemnului. ◊ Carbuni (de lemn) = mangal. Carbuni stinshi = carbuni obtzinutzi prin stingerea fortzata a jaraticului (muiat in apa sau acoperit ermetic). ◊ Expr. (Despre alimente) A se face carbune = a se arde. Al bate (pe cineva) carbunii la cap = a capata fenomene de intoxicatzie din cauza gazelor emanate de carbunii aprinshi; fig. a fi beat. 3. Un fel de creion negru foarte moale folosit de pictori pentru schitze. 4. Bucatzica de lemn consumata de foc dar aflata inca in stare incandescenta. ◊ Expr. A sta (k) pe carbuni (aprinshi) = a fi foarte nerabdator. II. 1. Boala a plantelor cauzata de un parazit care transforma tzesutul vegetal intrun corp negru moale sfaramicios. 2. (Reg.) Antrax. Lat. carbo onis.