CACIÚLA caciuli s. f. 1. Obiect confectzionat din blana de oaie sau de alt animal shi care serveshte la acoperirea capului. Buna ziua caciula (k stapanutau nare gura)! se spune in bataie de joc unuia care nu saluta. ◊ Expr. Ashi lua (sau ashi scoate) caciula (de pe cap) = ashi descoperi capul in semn de salut sau de respect. La asha cap asha caciula = cum e omul asha e shi purtarea lui. Ai ieshi (cuiva) parul prin caciula = a) a i se uri ashteptand; b) a o duce greu; a saraci. A fi (sau a se shti a se simtzi) cu musca pe caciula = a se simtzi vinovat. (Asta sau aia e) alta caciula = (aceasta e) altceva alta socoteala. A da cu caciula in caini = a fi cu chef ashi face de cap. (Bun de) sa dai cu caciulan caini = (despre mancaruri bauturi) foarte gustos. ♦ Fig. Persoana individ. Cate cinci lei de caciula. 2. Obiect in forma de caciula (1) (care serveshte k acoperamant pentru coshuri canale etc.). ♦ Partea superioara a ciupercii. Cf. alb. kësul’ë.

caciula sf [At: IORGA B. R. 224 / V: (reg) k~ / Pl: ~li le / E: ns cf alb kësulë] 1 Obiect confectzionat din blana de oaie sau de alt animal shi care serveshte la acoperirea capului. 2 (Ie) La asha cap asha ~ Cum este omul asha este shi purtarea lui. 3 (Ie) Ai ieshi cuiva parul prin ~ A munci din greu. 4 (Iae) A i se uri cuiva ashteptand. 5 (Iae) A o duce greu. 6 (Pex; iae) A saraci. 7 (Ie) Astai alta ~! E altceva alta socoteala. 8 (Ilav) Cu ~la in mana Cu umilintza. 910 (Ie) A da cu ~la in caini (sau in gradina) A fi cu chef sau a fi beat. 11 (Ie) A chiui in ~ Ashi manifesta bucuria veselia pe ascuns pe infundate. 12 (Ie) (A nu avea decat) sula shi ~la A fi sarac pamantului. 13 (Iae) A nu avea decat meritul sau personal. 14 (Ie) A scapa ~la pe apa A pierde prilejul. 15 (Ie) A fi prieten de ~ A fi simplu cunoscut de buna ziua. 16 (Ie) Ashi lua (sau ashi scoate) ~la de pe cap Ashi descoperi capul in semn de salut sau de respect. 17 (Fig) Individ. 18 (Ie) Buna ziua ~ (k stapanul nare gura) Se spune in bataie de joc unei persoane care nu saluta. 19 (Is) Cel cu ~la roshie Diavolul. 20 (Ic) ~laciobanului Floare nedefinita mai indeaproape. 21 (Ic) ~lahavuzului Un fel de burete. 22 (Bot; ic) ~lasharpelui Popenchi (Coprinus atramentarius comatus). 23 (Bot; ic) ~lacucului Clopotzei (Campanula abietina) 24 (Ic) ~lamocanului Planta din familia boranginacee (Rindera umbellata). 25 (Bot; ic) ~lacucului Clopotzei (Campanula pesicifolia). 26 Gluga care se pune in cap in timp de ploaie. 27 (Pan) Parte de sus a ciupercilor buretzilor k un fel de palarie deasupra piciorului. 28 (Pan) Motz (la pasari). 29 Capac concav. 30 (Pop; spc) Capacel de alama de la mashinaria lampii cu o taietura pe unde iese flacara fitilului Si: gogoasha. 31 (Is) ~la casei Acoperish al casei. 32 Cioplitura in forma de floare la capatul stalpilor Si: (reg) bashlic. 33 Parte a morii nedefinita mai indeaproape. 34 Manunchi de paie (sau rogoz) rasucit care se pune in varful capitzelor de fan. 35 Cioc al leucii la car. 36 Parte a cleshtelui mesei de lemnar.

CACIÚLA caciuli s. f. 1. Obiect confectzionat din blana de oaie sau de alt animal shi care serveshte la acoperirea capului. Buna ziua caciula (k stapanutau nare gura)! se spune in bataie de joc unuia care nu saluta. ◊ Expr. Ashi lua (sau ashi scoate) caciula (de pe cap) = ashi descoperi capul in semn de salut sau de respect. La asha cap asha caciula = cum e omul asha e shi purtarea lui. Ai ieshi (cuiva) parul prin caciula = a) a i se uri ashteptand; b) a o duce greu; a saraci. A fi (sau a se shti a se simtzi) cu musca pe caciula = a se simtzi vinovat. (Asta sau aia e) alta caciula = (aceasta e) altceva alta socoteala. A da cu caciula in caini = a fi cu chef ashi face de cap. (Bun de) sa dai cu caciulan caini = foarte gustos. ♦ Fig. Om persoana individ. Cate cinci lei de caciula. 2. Obiect in forma de caciula (1) (care serveshte k acoperamant pentru coshuri canale etc.). ♦ Partea superioara a ciupercii. Cf. alb. kësul’ë.

CACIÚLA caciuli s. f. 1. Acoperamint pentru cap (purtat mai ales iarna) facut din blana de oaie sau de alt animal. Incepu FatFrumos sa strige: Stai ma sami iau caciula k mia cazut din cap. ISPIRESCU L. 110. Privitorii cu caciulile in mina i urau drum bun. CREANGA P. 307. Un cap cu plete... infundat intro caciula de miel. EMINESCU N. 33. Buna ziua caciula (k stapinutau nare gura)! se zice in bataie de joc unuia care intra in casa fara sa salute. La asha cap asha caciula (= cum e omul asha e shi purtarea shi faptele lui). ◊ Expr. Ashi lua (sau ashi scoate) caciula = ashi descoperi capul in semn de salut sau de respect. Pe marginea shoselei doi oameni saratara... SHi dricul ajungindui caciulile ishi luara. MACEDONSKI O. I 46. Potzi (sau trebuie se cade etc.) satzi scotzi (sau satzi iei) caciula in fatza (sau dinaintea) lui se spune pentru a arata k avem respect sau consideratzie fatza de cineva. Ai ieshi cuiva parul prin caciula = a) a i se uri ashteptind; b) a o duce greu; a saraci. A fi (sau a se shti a se simtzi) cu musca pe caciula = a se simtzi vinovat. Daia nu prea avea el coraj... k sa shtia cu musca pe caciula. STANOIU C. I. 67. (Asta sau aia e) alta caciula = (aceasta e) altceva alta socoteala. Laso paia! Aiai alta caciula!... aia a fost la politica CARAGIALE O. II 39. A schimba caciula = a schimba intzelegerea parerea vorba. A da cu caciula in ciini = a fi cu chef a face nebunii ashi face de cap. A scapa caciula pe apa = a scapa un prilej a pierde un lucru fara voie. A purta caciula degeaba = a fi prost. (Despre mincari sau bauturi) (Bun de) sa dai cu caciulan ciini = foarte gustos. De acolo plecam sa incercam alt vinatz; shiaducea el aminte de nishte... singedeiepure sa dai cu caciulan ciini. M. I. CARAGIALE 60. ♦ Fig. Om persoana individ. Plateam de caciula cinci franci pashunea. DUMITRIU B. F. 67. 2. Obiect in forma de caciula (1) sau care serveshte de acoperamint: a) aparatoare ashezata deasupra unui cosh sau a unui canal vertical pentru a preveni caderea unor corpuri straine in interiorul lui; b) partea superioara a ciupercii; c) capacelul de alama al lampii pe unde iese flacara fitilului.

CACIÚLA caciuli s. f. 1. Acoperamant pentru cap facut din blana de oaie sau de alt animal. Buna ziua caciula (k stapanutau nare gura)! se spune in bataie de joc unuia care nu saluta. ◊ Expr. Ashi lua (sau ashi scoate) caciula = ashi descoperi capul in semn de salut sau de respect. La asha cap asha caciula = cum e omul asha e shi purtarea lui. Ai ieshi (cuiva) parul prin caciula = a) a i se uri ashteptand; b) a o duce greu a saraci. A fi (sau a se shti a se simtzi) cu musca pe caciula = a se simtzi vinovat. (Asta sau aia e) alta caciula = (aceasta e) altceva alta socoteala. A da cu caciula in caini = a fi cu chef ashi face de cap. (Bun de) sa dai cu caciulan caini = foarte gustos. ♦ Fig. Om persoana individ. Cate cinci lei de caciula. 2. Obiect in forma de caciula (1) (care serveshte k acoperamant pentru coshuri canale etc.). ♦ Partea superioara a ciupercii. Comp. alb. kësul’ë.

CACIÚLA ~i f. 1) Acoperamant pentru cap confectzionat din blana de miel sau de alt animal; cushma. ◊ A schimba ~a ashi schimba atitudinea. A se simtzi cu musca pe ~ a se simtzi vinovat. 2) fam. Persoana considerata k unitate particulara distincta fatza de toate celelalte persoane; individ; ins. ◊ De ~ de fiecare persoana. 3) Obiect in forma unui astfel de acoperamant. [G.D. caciulii] /Cuv. autoht.

caciula f. 1. acoperamantul capului la barbat din piele de oaie cu parul sau blana ei; alta caciula alt ceva! alta vorba (aluziune la exibitziunile vechilor scamatori cari aruncand pe jos o caciula o schimbau in felurite alte caciuli); 2. ce are forma de caciula: caciula unei capatzani de zahar; 3. V. bashlic; 4. Tr. gluga. [Cf. bulg. KAČUL motz de pasare KAČULKA caciula)]. V. musca.

cacĭúla f. pl. ĭ (mlat. casibula chepeneag manta cu gluga de unde s’a facut casibla casiula cashula k sula fiula din subula fibula ĭar de aci cacĭula k cĭut cĭutura cĭoarice cimpoĭ cepeleag din sh. Din var. casubula vine fr. chasuble shi sp. casulla patrahir. D. rom. vine ngr. kasúla haĭna grosolana shi in Epir katsúla scufie; alb. kašúlĭa scufie vsl. bg. rut. rus. koŭlĭa sirb. kóšulia camasha rus. „blana scurta ie bluza”; bg. kačúl motz kačúlka gluga; ung. kacsulya. Cp. cu capot. V. Meyer EWaS. shi Bern. 1586). Gluga (Hatzeg). Cushma acoperemint de blana p. a apara capu de frig. Lucru care seamana a cacĭula (k circumflexu). Prietin de cacĭula un om care nul cunoshtĭ de cit din salut (din scosu cacĭuliĭ). Alta cacĭula alta afacere alta socoteala. Un franc de cacĭula platind cite un franc de fiecare persoana. Cu musca pe cacĭula V. musca. V. shi chĭulaf shi caitza.

caciúla sf vz caciula

caciúla s. f. g.d. art. caciúlii; pl. caciúli

caciúla s. f. g.d. art. caciúlii; pl. caciúli

CACIÚLA s. 1. (Mold. shi Bucov.) cushma (Transilv. shi prin Munt.) shapca. (Iarna poarta ~ pe cap.) 2. v. palarie.

CACIÚLA s. v. cap individ ins om persoana.

caciula s. v. CAP. INDIVID. INS. OM. PERSOANA.

CACIULA s. 1. (Mold. shi Bucov.) cushma (Transilv. shi prin Munt.) shapca. (Iarna poarta ~ pe cap.) 2. (BOT.) palarie. (~ la ciuperci.)

caciúla (ci) s. f. 1. Motz de pene la unele pasari. 2. Obiect de pus pe cap caracteristic tzaranului facut din blana de miel sau de oaie cu parul pe din afara. 3. Palarie. 4. Prin sinecdoca individ cap. 5. Partea carnoasa a ciupercii. 6. Capac metalic care protejeaza fitilul la lampa cu petrol. 7. Accent circumflex. 8. Acoperish de paie deasupra stogurilor de fan. Mr. megl. catziula. Origine obscura dar cu sigurantza expresiva. Prezentza unor cuvinte k ciocirlan „pasare motzata” ciocirlau „bot” pare a atesta contaminarea temei expresive cioc „plisc” cu coc „obiect rotund” shi in acelashi timp existentza unei forme *ciocirla cu r expresiv k infix cf. cocirla. Pentru forma simpla fara r care trebuia sa fie *ciocila sau *ciocula se poate avea in vedere o metateza caciula k in gamalie < magalie ciocan › cocean etc. Oricum nu este probabila o der. de la lat. Pushcariu Lr. 179 il considera cuvint autohton shi Graur BL V 92 afirma k nu poate proveni din lat. Explicatziile care sau incercat pina acum nu sunt suficiente (o prezentare deja invechita in Jb. XV 108). Este putzin probabila der. din alb. indicata de Cihac II 715 (cf. Meyer 190; Treimer ZRPh. XXXVIII 392; Rosetti II 112); contrariul pare mai sigur. Philippide II 702 indica numai k termenul este „obscur” in timp ce Pushcariu Lat. ti 53 pleca de la un lat. *cat cu suf. cula. Pentru Berneker 466 shi Sandfeld 94 este cuvint balcanic de origine incerta. Pascu Suf. 248 sugereaza un lat. *catteula de la *cattea „pisica” pe cit de artificios pe atit de improbabil. In sfirshit Vasmer JagičFestschrift Berlin 1908 273 explica sb. košulja prin lat. casula; ipoteza dificila imbunatatzita in parte de Scriban Arhiva XXVIII 238 (urmat de Pascu I 60 shi REW 1752) care sugereaza lat. casĭbŭla var. de la casŭbŭla. Plecind de la acelashi etimon PopaLisseanu Limba romana in izvoarele istorice medievale Bucarest 1940 25 a propus gr. ϰασοῦλα care Giuglea Dacor. X 111 datorita unor dificultatzi fonetice il transforma intrun lat. *caciubla sau *caciulla extrem de improbabil. Der. caciular s. m. (persoana care face caciuli; porecla a soldatzilor infanterishti in razboiul din 1877); caciulat adj. (cu caciula; motzat); caciulata adj. (oaie cu multa lina pe cap); caciuleala s. f. (adulare umilintza); caciuli vb. (a aduna a se umili); caciulie s. f. (motz de pene; miner; bulb de usturoi sau de ceapa). Probabil provin din rom. alb. këculj(ë) „motz” këculjer „ciocirlan” këculoń „a avea urechile cazute” ngr. ϰατσοῦλα „boneta” (care ar putea deriva shi de la lat. casula cf. Meyer Neugr. St. IV 29) ϰατσοῦλι „creasta cocoshului” ϰατσουλιέρι „ciocirlan”; bg. kačula „boneta; motz” kačulat „motzat” kačulka „boneta” kačulja se „ashi pune pe cap” (cf. Candrea Elemente 402; Romansky 108; Capidan Raporturile 202); mag. kacsul(y)a „palarie”; kacsulia „capra alba cu capul negru” (cf. cacior).

ACOPERAMINT DE CAP. Subst. Palarie palarioara (dim.) palariutza clop (reg.); canotiera sombrero; palarie de paie panama; cilindru (inv.) joben gambeta (inv.) melon (rar); petas (ist.); bicorn tricorn shleapca (reg.); cauc calpac (inv.) potcap potcapic (rar) camilafca culion (inv.); palarie de dama palarioara toca bareta (rar). Caciula caciulitza (dim.) caciuloi (augm.) cushma (reg.) tzurca tzurcana tombatera (inv.) chiulaf (inv.) ishlic (inv.) ishlicel (dim. inv.) gugiuman (inv.) cuca (inv.). Chipiu shapca ceapca (rar) tiulerca (reg.) capela capelutza (dim.) cascheta ceacau (reg.). Coif casca chivara (inv.). Bereta basca; turban turbulan (inv.) tulpan (rar) cealma (inv.); scufie scufa scufitza (dim.) ceapsa (reg.) tichie tichiutza (dim.) boneta bonetzica (dim.) caitza (reg.); fes. Basma basmalutza (dim.) cimber (reg.) batic naframa naframioara (dim.) naframutza naframitza cirpa (rar) cirpushoara (dim.) broboada barish berta (reg.) marama maramutza (rar) maramioara (dim.: rar) pinzatura (reg.) testemel (pop.) tulpan tulpanash (dim.) legatura felega (reg.) grimea (reg.) grimelutza (dim. reg.) casinca (reg.) peshchir (inv. shi reg.) vil voal vilnic potilat (reg.) hobot (reg.). Vb. A purta palarie (shapca caciula) a avea ceva in (pe) cap; a(shi) pune ceva in (pe) cap ashi acoperi capul a se lega (cu ceva) la cap a (se) imbrobodi ashi scoate palaria (caciula etc.) a se descoperi; a se dezbrobodi. V. imbracare imbracaminte obiecte de imbracaminte.

a da cu caciulan caini expr. (pop.) 1. a fi beat. 2. a se comporta fara a tzine seama de normele sociale.

ai ieshi parul prin caciula expr. 1. a i se uri cu ashteptatul. 2. a o duce greu.

ashi fura singur caciula expr. ashi face rau shieshi crezand k obtzine un avantaj.

astai alta branza / caciula / mancare de peshte / poveste expr. asta e cu totul altceva; nu are nicio legatura (cu cazul in spetza)